You are on page 1of 6

Cioca Laura Medicina Generala Anul II

Medicamentele antiasmatice Prescrierea medicamentelor antiastmatice Fiecare pacient este diferit. Cile respiratorii ale fiecrui bolnav reacioneaz la factori declanatori diferii, n situaii diferite i cu simptome diferite. n consecin, medicamentele antiastmatice trebuie prescrise dup nevoile personale ale pacientului, implicnd colaborarea strns cu medicul. Avei nevoie de timp pentru a afla care sunt medicamentele cele mai eficiente pentru dumneavoastr. Exist dou grupe de medicamente antiastmatice: - Bronhodilatatoarele, care relaxeaz musculatura neted contractat a cilor respiratorii. Acestea v vor ameliora simptomele. Betastimulentele, teofilina i bromura de ipratropiu sunt bronhodilatatoare. - Antiinflamatoarele sunt medicamente care reduc inflamaia cilor respiratorii, prevenind apariia episoadelor de astm. Corticosteroizii, cromoglicatul, nedocromilul i inhibitorii de leucotriene sunt medicamente antiinflamatoare

VENTOLIN Bronhodilatator sirop 2 mg/5 ml Compozitie 5 ml sirop contin salbutamol 2 mg sub forma de sulfat de salbutamol 2,4 mg si excipienti: citrat de sodiu, acid citric monohidrat, hidroxipropilmetilceluloza 2910, benzoat de sodiu, zaharina sodica, aroma de portocale, clorura de sodiu, apa purificata. Grupa farmacoterapeutica: adrenergice de uz sistemic, beta -adrenergice selective. Indicatii terapeutice 2

Ventolin este indicat pentru combaterea bronhospasmului in toate tipuril e de astm bronsic, bronsita cronica astmatiforma, bronsita cronica obstructiva, bronhopneumopatie obstructiva cronica si emfizem pulmonar. Ventolin sirop este destinat tratamentului oral la copii si adulti care au dificultati de deglutitie si nu pot utiliza un dispozitiv de inhalare. Contraindicatii Hipersensibilitate la salbutamol sau la oricare dintre componentii produsului. Cu toate ca salbutamolul administrat intravenos si, ocazional, sub forma de comprimate se foloseste in tratamentul nasterii premature, necomplicata de placenta praevia, hemoragie ante-partum sau toxemie de sarcina, nu trebuie sa se foloseasca in cazul iminentei de avort. Precautii Tratamentul astmului bronsic se face in trepte, in functie de severitatea afectiunii. Bronhodilatatoarele nu trebuie sa constituie singurul sau cel mai important medicament in tratamentul pacientilor cu astm bronsic sever sau instabil. Astmul bronsic sever (cu exacerbari frecvente, simptome respiratorii continue, manifestari astmatice nocturne frecvente, activitate fizica limitata prin astm bronsic, VEMS <60<Vb [VEMS=volum expirator maxim pe secunda], PEFR >30% [PEFR=variabilitate nictemerala a fluxului expirator maxim]) necesita examinare medicala regulata, inclusiv explorare functionala respiratorie, deoarece pacientii prezinta risc de crize grave si chiar de deces. La acesti pacienti, I medicul trebuie sa ia in considerare administrarea glucocorticoizilor orali si/sau a dozelor maxime recomandate a glucocorticoizilor inhalatori. In cazul in care tratamentul cu Ventolin devine mai putin eficace, pacientii trebuie sa informeze medicul, care va decide oportunitatea cresterii dozei si/sau frecventei de administrare. De asemenea, la acesti pacienti, Ventolin sirop se poate asocia cu bronhodilatatoare inhalatorii cu durata scurta de actiune. Cresterea dozelor de bronhodilatatoare (indeosebi a agonistilor beta -adrenergici inhalatori cu durata scurta de actiune) pentru controlul afectiunii, indica agravarea astmului bronsic. Pacientii trebuie instruiti sa se adreseze medicului in cazul in care tratamentul cu bronhodilatatoare cu durata

scurta de actiune devine mai putin eficace sau necesita mai multe inhalatii decat in mod obisnuit, in aceasta situatie, tratamentul trebuie reevaluat, luand in considerare administrarea de antiinflamatgare steroidiene (de exemplu doze mari de glucocorticoizi inhalatori sau glucocorticoizi orali). Exacerbarile 2 grave ale astmului bronsic trebuie tratate conform schemelor terapeutice stabilite. Pacientii trebuie avertizati ca, in cazul in care efectul terapeutic al produselor Ventolin administrate pe cale orala scade sau durata obisnuita de actiune se reduce, nu trebuie sa creasca doza sau frecventa de administrare singuri, ci sa se adreseze medicului. Salbutamolul trebuie administrat cu prudenta la pacientii cu tireotoxicoza si afectiuni cardiovasculare (in special cardiomiopatie obstructiva, tulburari coronariene, tulburari de ritm si hipertensiune arteriala). Tratamentul cu agonisti beta -adrenergici, administrati indeosebi parenteral sau prin nebulizare, poate provoca hipokaliemie, eventual, grava. Atentie deosebita se recomanda in astmul acut grav, deoarece hipokaliemia poate fi potentata de hipoxie si de tratamentul concomitent cu 2 derivati de xantine sau glucocorticoizi. in acest caz, se recomanda monitorizarea kaliemiei. Similar altor agonisti beta -adrenergici, salbutamolul poate induce modificari metabolice reversibile, cum sunt cresterea glicemiei. Pacientii cu diabet zaharat pot fi incapabili sa compenseze cresterea glicemiei, raportandu-se aparitia cetoacidozei. Administrare concomitenta a glucocorticoizilor poate potenta acest efect. Interactiuni 2 Trebuie evitata administrarea concomitenta de salbutamol si betablocante neselective (de exemplu propranolol). Nu este recomandata administrarea concomitenta de salbutamol si halotan. Administrarea concomitenta de salbutamol si antidiabetice necesita prudenta. Salbutamolul nu este contraindicat la pacientii tratati cu inhibitori de monoaminoxidaza (1MA0). Atentionari speciale Sarcina ti alaptarea In general, administrarea medicamentelor in timpul sarcinii trebuie luata in considerare numai

daca beneficiul terapeutic pentru mama este mai mare decat riscul potential fetal. Sunt disponibile putine date privind siguranta utilizarii salbutamolului la inceputul sarcinii (in primul trimestru de sarcina). Studiile efectuate la animale au evidentiat anumite efecte nocive la fat la doze foarte mari de salbutamol. Deoarece salbutamolul este probabil excretat in laptele matern si nu se cunoaste daca are reactii adverse la sugar, in timpul alaptarii se va utiliza numai daca beneficiul terapeutic matern este mai mare decat riscul potential pentru copil. Capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje Ventolin sirop nu are efecte asupra capacitatii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Doze si mod de administrare Adulti Doza minima initiala este de 5 ml Ventolin (o lingurita dozatoare mare sirop, 4 mg salbutamol) de 3 ori pe zi. Doza eficace uzuala este de 10 ml Ventolin (2 lingurite dozatoare mari sirop, 8 mg salbutamol) de 3 - 4 ori pe zi; in cazul in care nu se obtine efectul bronhodilatator adecvat, doza poate fi crescuta pana la cel mult 20 ml Ventolin (4 lingurite dozatoare mari sirop, 16 mg salbutamol) de 3 - 4 ori pe zi. La unii pacientii efectul terapeutic se poate obtine si la doza de 5 ml Ventolin (o lingurita dozatoare mare sirop) de 3 - 4 ori pe zi (doza minima eficace). Varstnici La pacientii varstnici, precum si la cei care sunt foarte sensibili la stimulante beta-adrenergice, se recomanda ca inceperea tratamentului sa se faca cu doza minima initiala. Copii Copii intre 2 si 6 ani: doza minima initiala este de 2,5 ml Ventolin (1 lingurita dozatoare mica sirop, 1 mg salbutamol) de 3 ori pe zi. Aceasta poate fi crescuta la 5 ml Ventolin (o lingurita dozatoare mare sirop, 2 mg salbutamol) de 3 4 ori pe zi. Copii Intre 6 si 12 ani: doza minima initiala este de 5 ml Ventolin de 3 ori pe zi. Aceasta poate fi crescuta la 5 ml Ventolin de 4 ori pe zi. Copii peste 12 ani: doza minima initiala este de 5 ml Ventolin de 3 ori pe zi. Aceasta poate fi crescuta la 10 ml

Ventolin (2 lingurite dozatoare mari sirop, 4 mg salbutamol) de 3 - 4 ori pe zi. Deoarece Ventolin este bine tolerat de copii, la nevoie aceste doze pot fi crescute cu prudenta pana la doza maxima. Pentru administrarea unor doze mai mici, siropul poate fi diluat cu apa purificata proaspat preparata. Dilutia de 50% v/v a Ventolin sirop s-a dovedit a fi bine protejata impotriva contaminarii microbiene. Totusi, pentru a se evita posibilitatea unei contaminari microbiene excesive, apa purificata utilizata pentru diluare, trebuie preparata de curand sau fiarta si racita imediat inainte de utilizare. Nu se recomanda amestecarea Ventolin sirop cu un alt lichid. Reactii adverse La anumiti pacienti, Ventolin sirop poate provoca un tremor fin la nivelul muschilor scheletici, indeosebi ai mainii. Aceasta reactie este dependenta de doza si este comuna pentru toate stimulantele beta-adrenergice. Cativa pacienti au prezentat tensiune musculara, prin efect asupra muschilor scheletici si nu prin stimulare directa nervos centrala. Rareori, poate sa apara tahicardie insotita sau nu de vasodilatatie periferica. Similar altor agonisti beta -adrenergici, s-au raportat aritmii (incluzand fibrilatie atriala, tahicardie supraventriculara si extrasistole) in legatura cu utilizarea salbutamolului, indeosebi la pacientii susceptibili. 2 Ocazional, s-a raportat cefalee. Foarte rar, s-au semnalat crampe musculare, precum si reactii de'fripersensibilitate, cum sunt edem angioneurotic, urticarie, bronhospasm, hipotensiune arteriala si colaps. Tratamentul cu agonisti beta -adrenergici poate provoca hipokaliemie, potential severa. La copii, similar altor agonisti beta 2 -adrenergici, salbutamolul poate determina rareori agitatie. Supradozaj a In cazul supradozajului cu salbutamol, antidotul este un blocant betaadrenergic cardioselectiv, dar medicamentele beta-blocante trebuie utilizate cu prudenta la pacientii cu antecedente de

bronhospasm. In caz de supradozaj poate sa apara hipokaliemie; se recomanda monitorizarea kaliemiei. Pastrare A nu se utiliza dupa data de expirare inscrisa pe ambalaj. A se pastra la temperaturi sub 30 C, in ambalajul original. A se pastra la temperaturi sub 25 C, ferit de lumina, dupa diluare. A nu se lasa la indemana copiilor. Ambalaj Cutie cu un flacon a 150 ml sirop si lingurita dozatoare dubla a 2,5 ml, respectiv 5 ml.

You might also like