Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword or section
Like this
0Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Curs Criminologie

Curs Criminologie

Ratings: (0)|Views: 91|Likes:
Published by Flory Veres

More info:

Published by: Flory Veres on Feb 22, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/22/2013

pdf

text

original

 
1
CRIMINOLOGIE
CURS I.D.
LECTOR.UNIV. SERGIU BOGDAN
 
2
CAPITOLUL I
No
ţ
iuni generale despre criminologie
1. Ce importan
ţă
are studiul criminologiei.
Parafrazându-l pe H. Petit, care caracteriza spiritul francez, la fel se poatespune
ş
i despre criminologie care, la fel ca
ş
i Descartes, caut
ă
ceea ce s-ar putea g
ă
si,deoarece comportamentul infrac
ţ
ional ar trebui s
ă
poat
ă
fi explicat din moment ce poate fi constatat,
ş
i în acela
ş
i timp, la fel ca
ş
i Pascal, ea nu poate s
ă
g
ă
seasc
ă
ceea cecaut
ă
, deoarece nimeni nu a reu
ş
it s
ă
dezlege în întregime cauzele unui anumitcomportament criminal.Dac
ă
în ceea ce prive
ş
te metodele de cercetare specifice criminologiei exist
ă
omare dezbatere, cu siguran
ţă
, importan
ţ
a criminologiei este relevat
ă
mai ales deobiectul ei de cercetare
ş
i anume comportamentul infrac
ţ
ional. Preocup
ă
ri pentru a
ă
spunde la întrebarea „de ce comit oamenii infrac
ţ
iunii” au existat înc
ă
din timpul primelor structuri sociale, iar
ă
spunsurile date la aceast
ă
întrebare au influen
ţ
atsolu
ţ
iile propuse pentru înl
ă
turarea comportamentului antisocial. Principial, lucrurilestau la fel
ş
i ast
ă
zi, diferen
ţ
a constând în diferen
ţ
a cantitativ
ă
 
ş
i calitativ
ă
deinforma
ţ
ii pe care o poate utiliza ast
ă
zi cercetarea criminologic
ă
.Ori de câte ori auzim despre comiterea unei infrac
ţ
iuni, ne punem întrebareace anume l-a determinat pe acel om s
ă
se poarte în acest fel, încercând fiecare dintrenoi s
ă
d
ă
m un anumit r 
ă
spuns, mai mult sau mai pu
ţ
in veridic. Cei care încearc
ă
s
ă
 fac
ă
o analiz
ă
complet
ă
 
ş
i complex
ă
a respectivului fapt întreprind o cercetarecriminologic
ă
.Urm
ă
toarea întrebare care ne vine în minte este dac
ă
acel fapt ar fi putut fi prevenit. La fel, fiecare dintre noi putem propune un
ă
spuns, îns
ă
ă
spunsul cât maiaproape de adev
ă
r la aceast
ă
întrebare relev
ă
în realitate importan
ţ
a criminologiei.
ă
spunsul la aceast
ă
întrebare influen
ţ
eaz
ă
procesul de elaborare al legilor, no
ţ
iuneade infrac
ţ
iune
ş
i evident reac
ţ
ia provocat
ă
de comiterea unei infrac
ţ
iuni. Dac
ă
îndreptul penal reac
ţ
ia la comiterea unei infrac
ţ
iuni const
ă
în aplicarea unei anumitesanc
ţ
iuni, criminologia are libertatea de a propune atât solu
ţ
ii de ordin juridic(pedepse mai grele sau dimpotriv
ă
mai pu
ţ
in grele, sanc
ţ
iuni alternative, etc.) dar 
ş
isolu
ţ
ii de ordin empiric, ce
ţ
in de exemplu de luminarea str 
ă
zilor în cartierele r 
ă
u
 
3famate, patrularea str 
ă
zilor de jandarmi, sau înv
ăţ
area victimei cum s
ă
reac
ţ
ioneze înfa
ţ
a unui pericol poten
ţ
ial de aceast
ă
natur 
ă
.Întreb
ă
rile fundamentale ale criminologiei sunt : Este posibil de a studia de omanier 
ă
 
ş
tiin
ţ
ific
ă
infractorul
ş
i infrac
ţ
iunea? Dac
ă
ă
spunsul este da, atunci s-ar puteaajunge la generaliz
ă
ri, principii sau legi cu valoare de predic
ţ
ie? R 
ă
spunsurile laaceast
ă
întrebare au atins ambele extreme. MM. Michel spunea c
ă
:
O
 ş
tiin
 ţă
 empiric
ă
a criminologiei este actualmente imposibil 
ă
pentru c
ă
nu exist 
ă
psihologie sau sociologie empiric
ă
 , iar cercetarea criminologic
ă
este o încercare de a realizaimposibilul 
”. Aceea
ş
i idee a fost sus
ţ
inut
ă
 
ş
i de M. Adler care a sus
ţ
inut c
ă
 Indeterminarea comportamentului uman face imposibil 
ă
elaborarea unui adev
ă
 ş
tiin
 ţ 
ific.”
Foarte optimist G. Mead a sus
ţ
inut c
ă
: „
 Postulatul fundamental al 
 ş
tiin
 ţ 
eieste c
ă
lumea este apt 
ă
de a fi cunoscut 
ă
 , iar dac
ă
e a
 ş
a trebuie s
ă
existe o ra
 ţ 
iune întoate
”. Chiar dac
ă
rezultatele ob
ţ
inute au un caracter de probabilitate aceast
ă
 tr 
ă
s
ă
tur 
ă
a cercet
ă
rii
ş
tiin
ţ
ifice este valabil
ă
pentru orice domeniu. Orice lege
ş
tiin
ţ
ific
ă
trebuie considerat
ă
ca o afirma
ţ
ie temporar 
ă
deoarece, odat
ă
cu dezvoltareacunoa
ş
terii, aceste legi, care p
ă
reau imuabile, trebuie actualizate sau chiar modificate.De aceea demersul cercet
ă
rii criminologice are o semnifica
ţ
ie particular 
ă
, iar concluziile trase trebuie doar considerate ca fiind afirma
ţ
ii adev
ă
rate dar temporare.Se spune despre criminologie c
ă
este un barometru socio-moral alcolectivit
ăţ
ii. M
ă
sura în care societatea îi trateaz
ă
pe cei provizoriu exclu
ş
i din rândulei simbolizeaz
ă
nivelul de civiliza
ţ
ie.
2. Sfera conceptului de criminologie.
Ini
ţ
ial cercetarea criminologic
ă
era marcat
ă
de întrebarea fundamental
ă
 
de ce
,
ş
i de aceea primele demersuri în cercetarea fenomenului criminal aveau un caracter  preponderent etiologic sau cauzal.
ă
spunsul care se c
ă
uta era de tipul urm
ă
tor:oamenii comit infrac
ţ
iuni pentru c
ă
au un anumit aspect psihic( explica
ţ
iile pozitiviste), pentru c
ă
tr 
ă
iesc într-un anumit mediu social( explica
ţ
ii sociologice) sau pentru c
ă
au o anumit
ă
structur 
ă
psihic
ă
(explica
ţ
ii psihologice). O astfel de abordareaa dus la apari
ţ
ia
criminologiei etiologice
, care a avut ca principale direc
ţ
ii :
 ş
coli deinspira
 ţ 
ie biologic
ă
 
,
 ş
coli de inspira
 ţ 
ie sociologic
ă
 
ş
i
 ş
coli de inspira
 ţ 
ie psihologic
ă
.

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->