Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
2Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Ro Numar PDF Februarie 2013 121

Ro Numar PDF Februarie 2013 121

Ratings: (0)|Views: 148|Likes:
Published by Zona Literara
Revista TIMPUL. revista de cultura
Revista TIMPUL. revista de cultura

More info:

Published by: Zona Literara on Feb 22, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/27/2013

pdf

text

original

 
2
februarie2013
24
pagini
an XIIInr.
167
www.timpul.ro
TIMPUL
REVIST| DE CULTUR|
Redac]ia [i administra]ia: Str. L\pu[neanu nr. 14, CP1677, OP7 - IA{I
Dezambiguizarea ArhivelorSecurit\]ii, un puzzle `ntortocheat
 Flori B\l\nescu
Opera]iuni de intoxicare
William Totok 
 Necropola
 Boris Pahor 
Num\r ilustrat cu fotografii de Dumitru UngureanuNum\r ilustrat cu fotografii de Dumitru Ungureanu
 
februarie 2013 
2
Agora
T
 
I
 
M
 
PUL
 
www.timpul.ro
B
OGDAN
C
|
LINESCU
 Mao, Lenin[i miliardarul francez 
Unul dintre cei mai boga]i francezi condu-ce un fond de investi]ii prezent `n toate col]u-rile lumii. Este un om discret, care nu apareniciodat\ `n mass-media, contrariul unuiPinault, Arnault sau Lagardere ce s`nt cunos-cu]i [i fac adeseori subiectele presei de scan-dal. Nu, miliardarul nostru se fere[te [i de pre-s\ [i de scena politic\. Asta nu `nseamn\ c\ nuare convingeri [i idei. Am fost pl\cut impre-sionat s\ aflu c\ a citit cu interes ultima meacarte [i c\ ar fi dispus s\ discut\m despre ea.Ocazie unic\ pentru mine de a `ncerca s\-lconving s\ fac\ o dona]ie institutului pe care `ldirijez. L-am `nt`lnit `n biroul s\u situat `nPlace Vendôme. Am fost mai pu]in impresio-nat de suprafa]a biroului (circa 200 m
2
) c`t dedou\ tablouri enorme ce `l orneaz\. Ele le re- prezint\ pe Mao [i pe Lenin, „dou\ personali-t\]i ce au `n]eles masele [i au [tiut s\ le mobi-lizeze“, mi-a r\spuns miliardarul… De[i nu aschi]at nici cel mai mic z`mbet, s`nt convins c\r\spunsul lui e ironic. Urm\re[te reac]ia celor-lal]i deoarece `i place s\ provoace cu aceste ta- blouri. E [i o modalitate pentru el de a se dis-culpa. S`nt un miliardar ce profit\ din plin decapitalismul financiar, `ns\ asta nu `nseamn\ c\s`nt un om de dreapta, un liberal. De[i am avuto analiz\ asem\n\toare despre situa]ia econo-mic\ a Fran]ei, am p\r\sit biroul pu]in nedume-rit [i f\r\ s\ fi ob]inut nici cea mai mic\ dona]ie.Am avut impresia c\ miliardarul ]inea neap\rats\ fac\ cuno[tin]\ cu persoana care a scris ceeace el g`nde[te [i se fere[te s\ spun\.
 A-propos de Lenin
Am vrut s\-i trimit proprietarului tablouluicu Lenin, biografia lui Robert Service ap\rut\la Editura Perrin. Cei care nu-l cuno[teau,descoper\ adev\rat\ figur\ a celui care a pus bazele totalitarismului comunist. Istoriculenglez a putut consulta arhivele [i a f\cut maimulte drumuri `n Rusia pe urmele lui Lenin.Cartea lui, foarte bine scris\ [i tradus\, nedescrie un personaj violent, obsedat de revo-lu]ia anticapitalist\, convins c\ istoria trebuiemodelat\ prin sacrificii [i crime de mas\.Afl\m, printre altele, c\ `n ciuda nenum\ra-telor peregrin\ri prin Rusia, dar [i prinEuropa, Lenin nu a `ncercat niciodat\ s\ intre`n contact cu clasa muncitoare sau cu mujicii.Av`nd origini „burgheze“, Lenin a tr\it ca unrentier, f\r\ nici cel mai mic interes pentru cei pe care vroia s\-i „elibereze de exploatatori“.Precum Marx, Lenin nu a intrat niciodat\`ntr-o uzin\.
V\zute [i auzite
Fran]a intervine militar [i elibereaz\Mali. Decizia pre[edin]iei, f\r\ acordulONU sau aprobarea Parlamentului francez(a[a cum prevede Constitu]ia). „Eliberarea“statului african declan[eaz\ orgasmul me-diatic de[i François Hollande a intervenit `ncondi]ii mult mai autoritare dec`t fostul pre[edinte George W. Bush `n Irak. M\car acesta din urm\ a avut aprobarea Congre-sului American.Peste un milion de persoane au participatla manifesta]ia `mpotriva proiectului dec\s\torie dintre homosexuali. Principala`ngrijorare, posibilitatea acordat\ unui cuplude homosexuali de a adopta copii. Acesta de-vine un produs ce poate fi cump\rat [i folositdup\ bunul plac al cuplului de homosexuali.C`teva titluri de c\r]i anticapitaliste v`n-dute ([i prezentate `n vitrin\) la FNAC:
Su- percapitalisme
;
 Le capitalisme: un génocide structure
;
Vingt propositions pour réformer le capitalisme
;
 Le capitalisme a l’agonie
;
Ca-
 
Note inutile
O
VIDIU
P
ECICAN
Cel care a pledat pentru recuperarea g`n-dirii medievale [i premoderne rom=ne[ti afost Constantin Noica. El se `ntreba retoric,`n 1943: „
[…]
mai are cercet\torul filosoficdrept s\
ocoleasc\ 
[
n. C.N.
]
materialul ro-m=nesc?“
1
R\spunsul care survenea `ndat\era negativ „C\ci, de[i materialul rom=nescnu este `nc\ prelucrat pentru filosofie [i nicicercet\torul filosofic nu e pe m\sura greut\-]ilor pe care le ridic\ acest material, filosofiarom=neasc\ trebuie s\-[i re]in\ dreptul ei deexplorare. F\r\ acesta ea nu-[i va cunoa[teniciodat\ izvoarele [i va ap\rea ca o simpl\reu[it\ individual\ uneori, a[a cum e g`ndireaunui Conta, sau ca o neputin]\ colectiv\, a[acum hot\ra, cu profe]ia sa de duh al pustiu-lui, Titu Maiorescu.“
2
~ntre ignorarea stadii-lor mai vechi ale g`ndirii de la noi [i deciziac\ nu exist\ capacitatea producerii de filoso-fie la rom=ni, Noica este mai cur`nd tentat s\se `ndoiasc\ de capacitatea cercet\torilor in-terbelici de a sonda corespunz\tor, cu serio-zitate, m\rturiile r\mase din alte vremuri pentru a modifica peisajul cunoa[terii filo-sofice asupra trecutului. Rezult\ de aici c\ Noica proclama necesitatea scrut\rii atente avremurilor dinaintea modernit\]ii din culturarom=n\, chem`nd la redimensionarea cerce-t\rilor. Odat\ formulat, programul trebuiadus la `ndeplinire, „
[…]
chiar dac\, `n fazade ast\zi, greut\]ile pe care le ridic\ acestmaterial ne condamn\ `ncercarea la diletan-tism.“
3
Autorul era dispus, prin urmare, s\suporte [i oprobriul exper]ilor, sub acuza dediletantism – aspru criticat, acesta, `n progra-mul genera]iei c\reia `i apar]inea, anume `n
 Itinerariul spiritual 
scris de Mircea Eliade,`n 1928 –, dec`t s\ se resemneze cu situa]iadat\. DarNoica observa [i c\ „Materialul ro-m=nesc nu are `ntotdeauna caracter de isto-ricitate [i nu se desf\[oar\ liniar; sau uneorinu se desf\[oar\ pur [i simplu, nu curge `ntimp.“
4
Cu alte cuvinte, el semnala aparentalips\ de continuitate a descoperirilor – deo-camdat\ punctuale –, at`t sub raportul trans-miterii de teme [i de motive, c`t [i diacronic,sub aspectul curgerii [i ordon\rii lor suc-cesive `n timp.~n asemenea `mprejur\ri, „Istoria g`ndiriirom=ne[ti nu va putea fi niciodat\ f\cut\dup\ tiparul obi[nuit al istoriei, cu at`t mai pu]in dup\ modelul unei istorii a g`ndiriiapusene.“
5
Prin „tiparul obi[nuit“, filosofulsub`n]elege, dup\ toate aparen]ele, nara]iu-nea liniar\, didactic\, `n func]ie de crono-logie [i de continuit\]ile pe care schema uneiasemenea istorisiri le eviden]iaz\. ~n dreapt\consecin]\, Noica pledeaz\ pentru „
[…]
onou\ metod\ de cercetare `n istoria g`ndirii.“
6
 Nu poate fi altfel pentru c\ „
[…]
Metoda a-ceasta ne-o va impune tocmai natura special\a materialului rom=nesc.“
7
Se `n]elege mai bine la ce anume se refer\g`nditorul atunci c`nd apare prima exempli-ficare. Analiz`nd din perspectiv\ filosofic\
 ~nv\]\turile lui Neagoe Basarab c\tre fiul  s\u Theodosie
, Noica sus]ine c\ „
[…]
exist\momente filosofice, prilejuri filosofice, cares\ `ndrept\]easc\ o istorie a g`ndirii rom=-ne[ti pornind din secolul al XVI-lea.“
8
 Noulmod al istoriei filosofiei rom=ne[ti ar putea ficaracterizat, care va s\ zic\, de surprindereaunor 
highlights
, a momentelor semnificative,a v`rfurilor de aisberguri, chiar dac\ li se vaignora acestora leg\tura submarin\ ocultat\,acord`ndu-se [i contextelor filosofice favo-rabile („prilejurile“) aten]ia cuvenit\.Este viziunea unui pesimist, totu[i, careasum\ ca de la sine `n]eleas\ premisa c\ nicio continuitate `ntre momentele disparate ale preocup\rilor filosofice din trecutul nostrunu este cu putin]\. Cu toate acestea, e sur- prinz\tor c\ Noica nu a socotit c\ anumiteelemente din g`ndirea cre[tin\ ortodox\, carea sub`ntins preocup\rile mai `nalte [i a im- pregnat parte cov`r[itoare din cultura noastr\ premodern\ [i modern\, puteau oferi liantul`ntre momentele faste, a[a cum, de fapt, s-a`nt`mplat. Ceea ce, s\ zicem, leag\ tratatulatribuit lui Neagoe Basarab de
 Divanul 
luiDimitrie Cantemir este chiar proiectareaambelor pe fundalul g`ndirii de autoritate dinortodoxie.Ceea ce ob]ine, totu[i, C. Noica de peurma analiz\rii lucr\rii lui Neagoe Basarabeste o mostr\ de minus-cunoa[tere. Primeleconcluzii desprinse de filosof din analiza luis`nt c\: „NU exist\ `n g`ndirea rom=neasc\ atimpului
[=
secolul al XVI-lea;
n. O.P 
.
]
 pro- blematic\ de cunoa[tere;// Nu exist\ proble-matic\ moral\;// Nu se pune problema spiri-tului ca atare.// {i totu[i, con[tiin]a tr\itoa-re… e activ\ [i sf`r[e[te prin a-[i g\si unechilibru. Cum? – E poate prima dintre pro- blemele unei istorii a g`ndirii rom=ne[ti.“
9
~nainte de a proceda `ns\ `n direc]ia pecare o anun]\, Noica formuleaz\ o `ntrebare prealabil\, pornind de la cazul lui NeagoeBasarab: „s`nt rezultatele de mai sus rom=-ne[ti pentru c\ privesc pe Neagoe? Sau apar-]in lui Neagoe pentru c\ s`nt rom=ne[ti? Iat\cercul. {i, dac\ nu vom g\si mijlocul de acerceta o istorie `n cerc, istoria g`ndirii rom=-ne[ti va fi, ca [i p`n\ acum, aproape o glu-m\.“
10
R\spunsul poate fi schi]at cu u[urin]\apel`nd la simbolurile imagistice ale stemeilui Vlad Dracul – dou\ fiare `ncle[tate demoarte, mu[c`ndu-se una pe cealalt\ letal – sau la [arpele care `[i apuc\ `ntre col]i coada(
ouroboros
). Chiar dac\ `ncle[tarea de bestiar fantastic evoc\ dou\ for]e contrarii `nl\n]uite`ntr-o simbolistic\ ce poate purta [i marcaunui esoterism alchimic, ea aminte[te de vi-ziunea dialecticii
 yin
[i
 yang 
, `n timp ce
ouroboros
-ul manifest\ o circularitate presti-gioas\ filosofic `n contul altei viziuni.Evident, calificarea filosofiei desprinsedin cartea lui Neagoe Basarab ca rom=neasc\se justific\ `n m\sura `n care aceast\ g`ndirea reverberat, de-a lungul timpului, `n spiri-tualitatea [i g`ndirea rom=neasc\. Aceasta`ns\ indiferent dac\ Neagoe a vorbit ca ro-m=n – ceea ce nu s-a `nt`mplat, oamenii tim- pului socotindu-se, `n Valahia, doar cre[tini –, ori `ntruc`t ele erau, la data respectiv\,socotite deja rom=ne[ti (ceea ce nu s-a`nt`mplat).
1
Constantin Noica, „Pentru o alt\ istorie a g`ndiriirom=ne[ti. ~n marginea ~nv\]\turilor lui Neagoe Basa-rab“, `n
 Pagini despre sufletul rom=nesc
, Bucure[ti, Edi-tura Humanitas, 2008, p. 47. Textul a ap\rut ini]ial `nrevista
Saeculum
, `n 1943.
2
 Ibidem
.
3
 Ibidem
, p. 48.
4
 Ibidem
, p. 49.
5
 Ibidem
, p. 52.
6
 Ibidem
, p. 53.
7
 Ibidem
.
8
 Ibidem
, p. 71.
9
 Ibidem
, p. 72.
10
 Ibidem
.
G`ndire `n cerc (I)
CAPRICORN
            ´
            ´            ´
>  
 
3
februarie 2013 
Agora
TI
 
M
 
PUL
 
www.timpul.ro
A
DRIAN
N
I
}|
Este l\udabil c\ Editura Herald a publicat`n ultima perioad\ o serie de lucr\ri din c`m- pul filosofiei teoretice, `n special de limb\englez\. Dup\
 Misticism [i logic\ 
, de Russell,[i
 Ideea de natur\ 
, de Collingwood, editura propune cititorilor din Rom=nia alt\ lucrare alui Bertrand Russell, tot din colec]ia coordo-nat\ de Alexandru Anghel [i anume,
 Religie [i[tiin]\ 
(introducere de Michael Ruse, tradu-cere de Monica Medeleanu). Lucrarea a avutedi]ia
 princeps
`n 1935, adic\ `ntr-o perioad\extrem de tulbure pentru istoria Europei, ce seconfrunta nu numai cu fascismul lui Hitler [icu comunismul lui Stalin, dar [i cu o cre[tereaccentuat\ a puterii statale, `n dauna drepturi-lor [i libert\]ilor individuale. ~n aceste condi-]ii, curajul de a avansa o opinie putea conduceoric`nd la pierderea libert\]ii. Russell consi-der\ chiar c\ amenin]\rile la adresa libert\]iiindividuale erau mai mari dec`t `n oricare dinultimii 300 de ani.Russell prezint\, `n lucrarea sa, conflictulmodern dintre religie [i [tiin]\. Ap\rut\, `nsens propriu al termenului, `n secolul al XVII-lea, [tiin]a modern\ a reu[it s\ zdruncine oserie de idei [i de convingeri ce constituiau baza teoretic\ a religiei de multe secole. Din-tre sursele acestui conflict modern, prezent lafiecare dintre cele trei componente ale uneireligii (Biserica, crezul, codul de principiimorale personale), cel mai des `nt`lnit estecazul `n care anumite texte biblice fac afir-ma]ii cu privire la fapte ce pot fi respinse prinmetoda [tiin]ific\. Se ajunge astfel la apari]iaunei dificult\]i serioase pentru credincio[iicare iau litera scrierilor biblice `n sens propriu[i riguros. Mai mult, conflictul devine mai profund atunci c`nd se ajunge s\ se contrazic\anumite dogme cre[tine importante, cum s`ntcele din crez. S\ ne amintim c\ o teorie [tiin-]ific\ are un caracter mereu provizoriu, fiindtot timpul `n a[teptarea de noi dovezi care s\contribuie fie la infirmarea fie la confirmareateoriei. Nicidecum omul de [tiin]\ nu va fiata[at de adev\ruri absolute, imuabile, ci nu-mai de adev\ruri locale, tehnice. Mai mult,cunoa[terea poate progresa, teoriile se pot`nlocui unele pe altele, de[i adesea se ajunge`n situa]ia c\ vechea teorie s\ fie folosit\ `nanumite contexte (vezi cazul mecanicii clasi-ce ce r\m`ne valabil\ la viteze mici, `n schimbeste de neutilizat la viteze mari, apropiate deviteza luminii).~nc\ de la `nceputul lucr\rii, Russell afirm\existen]a unui conflict `ntre [tiin]\ [i religie `ntimpul c\ruia „p`n\ `n ultimii c`]iva ani, [tiin]aa ie[it victorioas\ de fiecare dat\
(p. 21). Eldefine[te [tiin]a drept `ncercarea de a desco- peri fapte particulare despre lume, iar apoilegi ce leag\ faptele [i care pot prezice eveni-mente viitoare. Spre deosebire, religia este unfenomen social complex cu afirma]ii desprelucruri considerate ultime. Grupate `n opt ca- pitole, conflictele prezentate de Russell s`ntcele cu privire la mi[carea P\m`ntului, la evo-lu]ie, medicin\ [i demonologie, cel generat denemurirea sufletului, cel cu privire la determi-nism [i liberul arbitru, cel generat de expe-rien]a mistic\ [i de scopul cosmic, precum [iraporturile dintre [tiin]\ [i etic\. Vom detaliac`teva aspecte [i apoi vom face c`tevaconsidera]ii mai generale.Revolu]ia copernican\ a intrat `n conflictcu multe idei [i credin]e afirmate de multe se-cole de religie, cum este faptul c\ P\m`ntul ar fi nemi[cat [i situat `n centrul lumii, `n con-di]iile `n care la crearea lumii ar fi existat uninteres special cu privire la specia uman\.Atunci c`nd Copernic [i succesorii lui au con-vins lumea c\ de fapt noi ne rotim `n jurulSoarelui [i c\ P\m`ntul este un obiect cerescaproape ne`nsemnat `n raport cu imensitateastelelor [i galaxiilor, religia a fost ostil\ fa]\de asemenea idei, considerate eretice, con-damn`ndu-i pe autori.Tot la fel, ideea crea]iei primilor oameni,Adam [i Eva, faptul c\ lumea a fost creat\ `n[apte zile, de atunci nefiind loc pentru vreoschimbare, a intrat `n conflict cu numeroaseidei elaborate de naturali[ti [i biologi, culmi-n`nd cu Darwin. B\t\lia din interiorul medi-cinii, c`[tigat\ de [tiin]\, a condus ca `n zilelenoastre s\ se `mbun\t\]easc\ s\n\tatea [i s\ secreasc\ longevitatea, fapt ce constituie unadintre cele mai remarcabile [i admirabile ca-racteristici ale epocii noastre. Chiar dac\ [tiin-]a nu ar fi f\cut nimic altceva pentru fericireaomului, ar merita recuno[tin]a noastr\ tocmai pentru acest fapt, conchide Russell (p. 110).Trat`nd despre problematica sufletului `ncapitolul „Sufletul [i corpul
, Russell arat\existen]a dificult\]ilor at`t pentru religie, c`t [i pentru [tiin]\. Cum religia se bazeaz\ inevi-tabil pe necesitatea existen]ei a ceva persis-tent `n timp, `n virtutea faptului ca omul s\ poat\ fi recompensat sau pedepsit, se ajungela necesitatea sus]inerii nemuririi sufletului ca pe o adev\rat\ dogm\. Dar acest fapt intr\ `nconflict cu orice observa]ie [tiin]ific\. Pe dealt\ parte, Russell nu ezit\ s\ arate c\ proble-matica sufletului ridic\ dificult\]i [i pentru [ti-in]\, `n condi]iile `n care nu exist\ o disciplin\care s\ studieze ceea ce se nume[te suflet.Ast\zi, nici m\car psihologia nu studiaz\sufletul, ci fenomenele psihice, adic\ mentale.~n acest fel, tranzi]ia de la suflet, la minte [i lasubiect reu[e[te s\ ocoleasc\ o serie de `ntre- b\ri dificile, dar d\ na[tere totodat\ la altelenoi. Intrat pe terenul specula]iei filosofice,medita]ia se `ndep\rteaz\ de observa]ie [i ex- periment, proprii g`ndirii [tiin]ifice. F\r\ s\aduc\ un r\spuns tran[ant problemei ivite [iasta nu pentru c\ i-ar fi lipsit curajul (dup\cum bine se [tie, Russell a f\cut `nchisoare pentru ideile sale), el conchide cu o metafor\:a presupune c\ o persoan\ supravie]uie[tedezintegr\rii creierului este ca [i cum am pre-supune c\ un club de crichet supravie]uie[techiar [i dup\ dispari]ia tuturor membrilor care`l compun (p. 138).~n celelalte capitole, Russell respinge canefondate [tiin]ific o serie de idei sus]inute deap\r\torii religiei, cum s`nt: experien]a mis-tic\, existen]a unui scop al universului, exis-ten]a [i obiectivitatea valorilor (despre carereligia afirm\ c\ [tiin]a nu are nimic de spus)sau existen]a libert\]ii. Cu privire la libertate,este interesant de semnalat c\ pozi]ia luiRussell pare cu totul special\ pentru cititorulcontemporan. ~n raport cu pozi]ia religiei, ceadmite existen]a liberului arbitru [i cu cea a[tiin]ei, ce se bazeaz\ pe un determinism rigu-ros, Russell se situeaz\ pe o pozi]ia singular\:el respinge at`t determinismul, c`t [i existen]aliberului arbitru. El arat\ caracterul bipolar aldeterminismului, ca principiu practic pentru`ndrumarea cercet\torilor [i ca doctrin\ cu privire la natura universului. Principiul prac-tic poate fi valid chiar dac\ doctrina general\este neadev\rat\ sau incert\. Limitele deter-minismului se v\d cel mai bine, sus]ine `n-drept\]it Russell, o dat\ cu rezultatele mecani-cii cuantice, astfel `nc`t lumea la nivel micro-cosmic se bazeaz\ pe un evident indetermi-nism. Nici `ncercarea de a sus]ine existen]aliberului arbitru la nivelul fiin]elor umane [i adeterminismului, la oricare alt nivel, nu sedovede[te mai victorioas\ date fiind proble-mele ridicate de voin]\, motiva]ie, con[tiin]\, percep]ie, incon[tient etc.Trec`nd acum la considera]iile mai gene-rale, s\ observ\m un fapt interesant pentrucititorul de azi al acestei lucr\ri (din 1935, dar retip\rit\ `n 24 de edi]ii): dincolo de faptul c\ prezint\ conflictul dintre religie [i [tiin]\,lucrarea ne ofer\ o imagine despre felul cumvede rela]ia dintre religie [i [tiin]\ o persoan\care este foarte apropiat\ de spiritul [tiin]ific[i foarte pu]in sensibil\ la aspectele religioase.Faptul c\ lucrarea abordeaz\ rela]ia religie-[tiin]\ din perspectiva conflictului face s\ lasedeoparte celelalte atitudini cu privire la rela]iadintre ele. Astfel, exist\ oameni care separ\[tiin]a de religie, dar care argumenteaz\ c\ nuavem un conflict `ntre ele, c\ci ele s`nt axate pe domenii complet diferite, cu `ntreb\ri [ir\spunsuri diferite. Alte persoane sus]inexisten]a dialogului: chiar dac\ s`nt diferite,cele dou\ pot [i trebuie s\ comunice, s\ dialo-gheze. ~n fine, exist\ tab\ra celor care sus]inintegrarea [tiin]ei [i a religiei, `n condi]iile `ncare cele dou\ s`nt separate `n mod artificial(vezi pozi]ia lui Teilhard de Chardin).Chiar dac\ cititorul de azi ar putea s\ nu fiede acord cu unele teze ale lui Russell, chiar dac\ o persoan\ religioas\ ar g\si r\spunsurimai potrivite la provoc\rile [tiin]ei, un lucrur\m`ne valabil [i `n prima parte a secolului alXXI-lea: pledoaria sa `n favoarea spiritului[tiin]ific se face pe fundalul ascensiunii fas-cismului `n Germania [i al comunismului ru-sesc. Russell le consider\ „noi religii
c\ci sesubstituie cre[tinismului (`n cele dou\ ]\ri) [irepet\ gre[elile de care acesta a ajuns s\ sec\iasc\. Cele dou\ noi religii (pe care le pu-tem, desigur, numi ideologii) se opun [tiin]eicu un zel [i cu o grab\ la fel de mari ca [i celecare au caracterizat Inchizi]ia din perioada luiGalilei. A[a se face c\ este de datoria tuturor celor ce pre]uiesc cunoa[terea [tiin]ific\ s\ protesteze `mpotriva noilor forme de perse-cu]ie. Nici o afinitate pentru comunism nutrebuie s\ ne fac\ refractari la a recunoa[te ceeste gre[it `n Rusia, dup\ cum nici o antipatiefa]\ de comunism nu trebuie s\ ne fac\ s\scuz\m barbaria faptelor comise `n Germanialui Hitler.Avem astfel toate elementele ca s\ vedemc\ lucrarea
 Religie [i [tiin]\ 
, de BertrandRussell, ne ofer\ pozi]ia pe care o sus]ine unfilosof angajat `n via]a cet\]ii, preocupat c\spun\ adev\rul chiar [i atunci c`nd se afl\ `n pericolul de a fi pedepsit pentru asta.
 
{tiin]\ [i religiela Bertrand Russell
POLEMICI
 
CORDIALE
Chivu Iulian,
Solemnitatea ignoran- ]ei. Eseurile de la Stuttgart II 
, EdituraHerald, Colec]ia „Logos“, Bucure[ti,2013, 240 p.„O privire, chiar [i de suprafa]\, asu- pra c`torva dintre titlurile ce alc\tuiesc portofoliul [tiin]ific al lui Iulian Chivuindic\ un cercet\tor preocupat constantde ceea ce confer\, `n `mprejur\ri deter-minate, un con]inut particular spirituali-t\]ii general umane...“ (Olimpia Berca)„Multe s`nt temele eseurilor `n dis-cu]ie, `ns\ interesant\ este dic]iunea idei-lor, acel farmec al enun]ului [i formul\riimemorabile, u[urin]a de a desena con-cepte [i idei, `n mod conex [i interdisci- plinar.“ (Zenovie Carlugea)„Citindu-l deci pe Iulian Chivu e greude spus dac\ autorul deschide spre o dis-ciplin\ nou\, etnosofia, dincolo de etno- psihologie, sau face peste timp o relec-tur\ aplicat\ a unor teme filosofice alc\ror miraj este mereu fascinant…“(Lucian Hetco)„Scris\ cu rigoare, cartea poart\ [i odimensiune polemic\, at`t prin profun-zime, c`t [i ca sens [i semnifica]ie, fa]\de genera]ia spontan\ de teorii [i practici perfide ce pun g`ndul `n situa]ii nefe-ricite [i spiritul s\ se r\suceasc\ vicleanspre realizarea de sine.“ (Dumitru Velea)Filolog prin forma]ie, Iulian Chivu a publicat de-a lungul timpului o serie delucr\ri ce v\desc o orientare a preocup\-rilor sale de la folcloristic\ la etnologie[i de aici c\tre etnopsihologie [i sintez\de reverbera]ie filosofic\:
 Basmul cuSoarele [i Luna, antologie de epic\  popular\ fantastic\ [i studiu introductiv pe tema timpului [i a spa]iului
, Ed. Mi-nerva, 1988;
 Folclor din satele de pe Bur-dea, culegere
, Ed. Teleormanul Liber,1994;
Cultul gr`ului [i al p`inii la romani,monografie
, Ed. Minerva, 1997;
 Reporter `n stepa tranzi]iei sau zece prilejuri dedeontologie, publicistic\ 
, Ed. Tipoalex,2003;
Semioza [i deictica semnului `ncredin]ele rom=ne[ti, studiu de semiotic\  folcloric\ 
, Ed. Universal Dalsi, 2006;
Studii [i articole de etnologie
, Ed. Uni-versal Dalsi, 2007;
 Homo moralis. Mari paradigme etice [i etosul rom=nesc
, Ed.Herald, 2008;
Spiritul pendulator. Eseu-rile de la Stuttgart 
, Ed. Herald, 2010;
Solemnitatea ignoran]ei. Eseurile de laStuttgart II 
, Ed. Herald, 2013.
BURSA
 
C|R}ILOR

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->