Cuv\u00e2nt \u00eenainte
Francis A. Schaeffer:
Omul \u015fi viziunea lui
de J. I. Packer
Era mic de statur\u0103, avea o frunte bombat\u0103 \u015fi br\u0103zdat\u0103 \u015fi o barb\u0103 tuns\u0103 cioc. Pantalonii
alpini, bufan\u0163i p\u00e2n\u0103 la genunchi, \u00eei acopereau picioarele americane, capul i se \u00eenfunda \u00eentre
umeri \u015fi pe fa\u0163\u0103 i se citea o de deta\u015fare inteligent\u0103. Nimic deosebit, ve\u0163i spune, un om serios,
cu siguran\u0163\u0103 hot\u0103r\u00e2t, poate pu\u0163in excentric, dar nici pe departe unic din cauza aceasta.
Dar ce spunea era captivant. Cuvintele lui aveau fermitate, tr\u0103d\u00e2nd viziune;
amabilitate, tr\u0103d\u00e2nd t\u0103rie; claritate nesofisticat\u0103, tr\u0103d\u00e2nd st\u0103p\u00e2nire a min\u0163ii; compasiune,
tr\u0103d\u00e2nd o inim\u0103 sincer\u0103 \u015fi bun\u0103. Nu exista nici urm\u0103 de viclenie \u00een ce spunea, nici un pic de
\u00eengustime partizan\u0103 sau de manipulare, doar puterea pasionat\u0103 de convingere a profetului care
se gr\u0103be\u015fte s\u0103 le \u00eemp\u0103rt\u0103\u015feasc\u0103 \u015fi altora ce vede el singur.
Cine a fost Francis Schaeffer? Schaeffer a fost un om care citea, asculta \u015fi g\u00e2ndea, care
tr\u0103ia \u00een prezent, \u00eenv\u0103\u0163a din trecut \u015fi privea spre viitor; care avea darul neobi\u015fnuit de a
comunica idei \u00eentr-un mod u\u015for accesibil. Stilul lui comunicativ nu era acela al
academicianului prudent, care trude\u015fte pentru acoperirea exhaustiv\u0103 a materialului sau pentru
obiectivitate \u015fi impar\u0163ialitate. Era mai degrab\u0103 acela al unui g\u00e2nditor \u00eenfl\u0103c\u0103rat care \u00ee\u015fi descrie
viziunea asupra adev\u0103rului etern \u00een tr\u0103s\u0103turi de condei \u00eendr\u0103zne\u0163e \u015fi \u00een contraste puternice.
Academicienii nu au obosit niciodat\u0103 s\u0103-1 condamne pe Schaeffer pentru acest mod
de a comunica. Totu\u015fi, este un fapt dovedit c\u0103, revolta\u0163i \u00eempotriva diferitelor mode din
domeniile lor profesionale, mul\u0163i g\u00e2nditori \u015fi arti\u015fti tineri au g\u0103sit \u00een analiza lui Schaeffer o
fr\u00e2nghie de salvare care le-a adus echilibrul mintal, f\u0103r\u0103 de care nu ar fi putut, literalmente, s\u0103
mai tr\u0103iasc\u0103. Schaeffer s-a considerat un evanghelist chemat s\u0103 rosteasc\u0103 adev\u0103rul perseverent
\u015fi f\u0103r\u0103 compromisuri unor oameni reali afla\u0163i \u00een necazuri reale, ale c\u0103ror vie\u0163i au fost distruse
de relativismul, ira\u0163ionalismul, fragmentarea \u015fi nihilismul culturii noastre de azi. De aceea,
cred c\u0103 cel mai aproape de adev\u0103r ar fi s\u0103-1 numim un profet-pastor, un vizionar care, pornind
de la Biblie, \u00een lumina viziunii lui, a c\u0103utat o lume \u00een nevoie \u015fi a p\u0103storit oile Domnului.
Ce anume \u00eei confer\u0103 lui Schaeffer notorietate? Pentru a \u00een\u0163elege lucrul acesta, ne-ar fi
de mare ajutor s\u0103 schi\u0163\u0103m principiile esen\u0163iale care au conturat viziunea \u015fi lucrarea lui.
\u00cen primul r\u00e2nd, Schaeffer a avut o percep\u0163ie vie a totalit\u0103\u0163ii realit\u0103\u0163ii create, a vie\u0163ii
omene\u015fti, a g\u00e2ndirii fiec\u0103rei persoane \u015fi a adev\u0103rului revelat al lui Dumnezeu. Mintea lui era
f\u0103cut\u0103 pentru \u00een\u0163elegerea principiilor primare, pentru sisteme \u015fi pentru totalit\u0103\u0163i, \u015fi nu discuta
niciodat\u0103 izolat un subiect sau nu l\u0103sa deoparte un punct de vedere p\u00e2n\u0103 nu \u00eei explora \u015fi testa
implica\u0163iile ca descriere total\u0103 a realit\u0103\u0163ii \u015fi a vie\u0163ii. El considera c\u0103 o astfel de analiz\u0103
fundamental\u0103 este l\u0103muritoare, deoarece concep\u0163iile de baz\u0103 despre lume nu sunt multe la
num\u0103r \u015fi trebuie s\u0103 fim con\u015ftien\u0163i de m\u0103sura \u00een care g\u00e2ndurile noastre sporadice, superficiale,
consider\u0103 c\u0103 ceva este de la sine \u00een\u0163eles. Astfel, expunerea presupozi\u0163iilor reprezint\u0103 un
element central al metodei lui Schaeffer \u00een abordarea tuturor opiniilor asupra oric\u0103rui subiect.
El a prezentat \u00eentotdeauna cre\u015ftinismul \u00een termenii propriilor sale presupozi\u0163ii \u015fi \u00eentr-o form\u0103
teologic\u0103 sistematic\u0103, drept vestea bun\u0103 revelat\u0103 a Creatorului nostru ra\u0163ional \u015fi sf\u00e2nt care a
devenit R\u0103scump\u0103r\u0103torul nostru plin de har \u015fi mil\u0103 \u00een spa\u0163iu \u015fi timp.
\u00cen al doilea r\u00e2nd, Schaeffer a observat primatul ra\u0163iunii \u00een constitu\u0163ia fiec\u0103rui individ \u015fi
puterea ideilor \u00een mintea omeneasc\u0103. El a \u00een\u0163eles c\u0103 \u201eideile au picioare", astfel c\u0103 ce g\u00e2ndim
determin\u0103 ce suntem. A\u015fadar, prima sarcin\u0103 \u00een evanghelizare, \u00een Apusul modern sau oriunde,
este convingerea interlocutorului de a accepta concep\u0163ia cre\u015ftin\u0103 despre realitate. Iar primul
pas \u00een realizarea acestui lucru este s\u0103-1 convingi pe acesta de nonviabilitatea tuturor
celorlalte concep\u0163ii, inclusiv a oric\u0103rei forme de necre\u015ftinism care ar putea exista implicit \u00een
2
Leave a Comment