\u00cen anul 1980, Asocia\u0163ia Etnografilor \u015fi Folclori\u015ftilor din Maramure\u015f izbute\u015fte s\u0103 publice, sub egida Centrului Jude\u0163ean de \u00cendrumare a Crea\u0163iei Populare, prima (\u015fi cea mai izbutit\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent) Antologie de folclor din jude\u0163ul Maramure\u015f. Proiectul a fost condus de prof. Ion Chi\u015f \u015eter, iar din colectivul de redac\u0163ie au f\u0103cut parte Pamfil Bil\u0163iu, Ion Bogdan, Mihai D\u0103ncu\u015f, Vasile Lati\u015f, Vasile Leschian, Gheorghe Pop, Mihai Pop \u015fi Nicoar\u0103 Timi\u015f. Un demers necesar \u00een contextul \u00een care trecuser\u0103 74 de ani de la publicarea primei culegeri de folclor maramure\u015fean (Alexandru \u0162iplea, Poezii populare din Maramure\u015f, \u00een Analele Academiei Rom\u00e2ne, seria II \u2013 Tomul XXVIII, 1905-1906), iar \u00een acest interval de timp au v\u0103zut lumina tiparului circa 20 de culegeri de folclor.

AutoriiAntologiei au ajuns la concluzia c\u0103 cercet\u0103rile locale se afl\u0103 \u00een impas, deoarece acestora \u201cde multe ori le lipse\u015fte viziunea de ansamblu asupra fenomenelor de cultur\u0103 popular\u0103 pe arii mai extinse\u201d (Ion Chi\u015f \u015eter,Antologie\u2026, 1980, p. 47). Lucrarea, dedicat\u0103 \u00een exclusivitate folclorului poetic, avea, printre altele, misiunea s\u0103 suplineasc\u0103 \u015fi acest neajuns. Criteriul de baz\u0103 a fostrepre zentativitatea textelor. Au fost selectate 651 de piese din toate zonele etno-folclorice ale actualului jude\u0163 Maramure\u015f.

Din 1980 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent nu am consemnat dec\u00e2t o singur\u0103 lucrare cu caracter antologic, respectiv Folclor din Maramure\u015f (Folklore from Maramuresh) - edi\u0163ie bilingv\u0103 (rom\u00e2no-englez\u0103) realizat\u0103 de Ana Olos (Editura Ethnologica, Baia Mare, 2004). Cele 69 de texte antalogate au fost selectate din cele mai importante colec\u0163ii ap\u0103rute p\u00e2n\u0103 atunci.

Numai dou\u0103 antologii \u00eentr-un parcurs de o sut\u0103 de ani de folcloristic\u0103 ma- ramure\u015fean\u0103. Socotim c\u0103 e pu\u0163in \u00een raport cu poten\u0163ialul acestei zone extrem de bogate din punct de vedere al culturii tradi\u0163ionale. Lipsa sintezelor, a corpusului speciilor folclorice din aceast\u0103 zon\u0103, a tipologiilor, a monografiilor tematice \u015fi a antologiilor realizate dup\u0103 varii criterii au facilitat tip\u0103rirea unor colec\u0163ii de folclor care s-au eviden\u0163iat prin cantitate \u015fi mai pu\u0163in prin calitate. Num\u0103rul sufocant de \u201cvariante\u201d va \u00eengreuna mult opera\u0163iunea de tipologizare, respectiv de selectare a Corpusului.

Prea rar s-au remarcat, de c\u0103tre cercet\u0103tori, \u201cpreocup\u0103rile artistice \u00een plas- ticizarea frumosului\u201d a maramure\u015fenilor \u015fi a transilv\u0103nenilor \u00een general. De cele mai multe ori se eviden\u0163iau performan\u0163ele privind conservarea anumitor motive folclorice, prezen\u0163a unor arhaisme \u00een texte ori aerul medieval al produc\u0163iilor. Sanda Golopen\u0163ia scria: \u201cMaramure\u015ful este recunoscut ca reprezent\u00e2nd o tendin\u0163\u0103 minimalist\u0103. Textele orale ale locului tind s\u0103 fie scurte \u015fi percutante, evoc\u00e2nd adesea haiku-ul; le lipse\u015fte desf\u0103\u015furarea exuberant\u0103 \u015fi insisten\u0163a care se asociaz\u0103, de pild\u0103, cu tradi\u0163ia olteneasc\u0103 din partea de sud a Rom\u00e2niei\u201d (introducere la volumul Folclor din Maramure\u015f, de Ana Olos,

Stilul concis, adesea laconic, denot\u0103 \u00een primul r\u00e2nd capacitatea de a esen\u0163ializa mesajul, uneori de a-l \u00eencifra prin metafore bine ticluite, renun\u0163\u00e2nd de la \u00eenceput la repeti\u0163ii gratuite \u015fi balast.

\u00cen acest context, observa\u0163ia absolut sincer\u0103 \u015fi dezinteresat\u0103 a lui Tache Papahagi, de la \u00eenceputul secolului trecut, merit\u0103 o demonstra\u0163ie pe m\u0103sur\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t am g\u00e2ndit o antologie de folclor maramure\u015fean al c\u0103rui unic criteriu de selec\u0163ie este valoarea artistic\u0103.

\u00cenAnto logia din 1980, Ion Chi\u015f \u015eter \u0163inea s\u0103 precizeze c\u0103 \u201cdin punct de vedere al ingeniozit\u0103\u0163ii \u015fi plasticit\u0103\u0163ii expresiilor, s-ar putea spune c\u0103 nu exist\u0103 text \u00een antologie care s\u0103 nu con\u0163in\u0103 m\u0103car 1-2 versuri izbutite. Astfel \u00eenc\u00e2t cititorul s\u0103 se poat\u0103 delecta cu o poezie bun\u0103\u2026\u201d (p. 49). Lucrarea de fa\u0163\u0103 \u00ee\u015fi propune un target mai ambi\u0163ios: fiecare poezie, \u00een \u00eentregul ei, s\u0103 fie izbutit\u0103 din punct de vedere artistic, chiar dac\u0103 1-2 versuri ar \u015fchiop\u0103ta.

De aceea, clasicul criteriu alrepre zentativit\u0103\u0163 ii a fost activat doar \u00een sub- sidiar, pornind de la convingerea c\u0103 din nici o antologie nu pot lipsi anumite piese folclorice precum: Cr\u0103ciunul cel b\u0103tr\u00e2n, P\u0103curarul s\u0103tul de oi, Merele c\u0103p\u0103tate de la

soare, Meteh\u0103ul, M\u00e2ndr\u0103 floare-i norocu, De-a\u015f muri prim\u0103vara, Trei coco\u015fi negri, O, moarte, ce \u0163i-a\u015f pl\u0103ti,respec tiv Soarele \u015fi Luna, Balada lui Pintea, Horea lui Ion Berciu, Me\u015fterul Manole, Colinda Cerbului, Miori\u0163a, M\u0103 luai, luai\u2026 . La aceast\u0103

atitudine ne \u00eendeamn\u0103 prof. Mihai Pop atunci c\u00e2nd afirm\u0103 c\u0103 \u201c\u2026 \u00een poezia colindelor din Maramure\u015f exist\u0103 Miori\u0163a, Me\u015fterul Manole, Soarele \u015fi Luna, colindele cuCerbul \u015famd (\u2026). Aceste colinde sunt, \u00een fond, forme poetice ale unor vechi rituri\u201d(Ca len-

nicidecum din latinesculflorilegium (flos, floris = floare \u015fi legere = alegere). Prin urmare, sus\u0163inea Papadima, alc\u0103tuitorul unei antologii a fost v\u0103zut ca un \u00eendr\u0103gostit de frumos. La fel ca iubitorul de frumuse\u0163i florale, autorul unei antologii parcurge

Realiz\u00e2nd lucrarea Istoria folcloristicii maramure\u015fene (Editura Ethnologica, Baia Mare, 2006) m-am aflat \u00een ipostaza de a parcurge aprope \u00een totalitate colec\u0163iile maramure\u015fene de folclor publicate \u00een volume sau \u00een periodice. Am selectat, \u00een vederea antolog\u0103rii, acele texte care mi-au \u00eenc\u00e2ntat \u201csim\u0163ul artistic \u015fi sufletul\u201d. Criteriul ales este unul, prin excelen\u0163\u0103, subiectiv \u015fi, deci, amendabil.

\u00cen privin\u0163a titlurilor, \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fesc opinia lui Ion Chi\u015f \u015eter, care a afirmat c\u0103 \u201catribuirea de titluri este un artificiu al cercet\u0103rii\u201d (Antologie, 1980, p. 50), dar nu am recurs la eliminarea acestora, consider\u00e2nd c\u0103 textele trebuie particularizate nu numai prin cifre, ci \u015fi prin titluri (care s\u0103 substituie \u00een mare m\u0103sur\u0103 numele tipului sau a subtipului).

\u00cen fine, un alt aspect de care am \u00eencercat s\u0103 \u0163in seama este ceea ce Sanda Golopen\u0163ia numea \u201cimersiunea \u00een cultura popular\u0103\u201d a textelor, aspect neglijat de antologiile anterioare. Sigur, e greu, dac\u0103 nu imposibil, s\u0103 reconstitui contextul originar al fiec\u0103rui text, dar anumite piese con\u0163in elemente care, decodificate fiind, pot contribui la construirea unei percep\u0163ii apropiate de realitatea care le-a generat. Aceste defini\u0163ii, la care se adaug\u0103 m\u0103rturii ale performerilor, documente lingvistice, relat\u0103ri ale cercet\u0103torilor sau analize pertinente ale unor texte, pres\u0103rate de-a lungul antologiei, \u00eencearc\u0103 s\u0103 ajute cititorul mai pu\u0163in avizat s\u0103 se familiarizeze cu \u201cliniile directoare\u201d ale culturii tradi\u0163ionale maramure\u015fene. Demersul \u00eenc\u0103 e timid, \u0163in\u00e2nd cont de performan\u0163ele tehnicii actuale, cu ajutorul c\u0103reia se pot oferi spre \u201cconsum\u201d produse cu aplica\u0163ii multimedia (sunet, imagine \u015fi text), chiar \u015fi \u00een domeniul antologiilor de folclor. Cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t, se \u015ftie, poeziile populare nu se recit\u0103, ci sunt \u00eenso\u0163ite de muzic\u0103 (sau de ritmuri sacadate \u00een cazul strig\u0103turilor).

XX-lea). Concret, s-a f\u0103cut prea pu\u0163in. \u00cens\u0103 \u00een contextul politic actual - vezi integrarea Rom\u00e2niei \u00een structurile Uniunii Europene - poate c\u0103 nu ar fi inutil s\u0103 se reia \u015fi s\u0103 se finalizeze acest proiect, deoarece Maramure\u015ful este un brand la mare c\u0103utare \u00een \u0163\u0103rile apusene. Antologia de fa\u0163\u0103 \u00ee\u015fi propune, prin modul de abordare, s\u0103 contribuie la definirea componentei spirituale a a cestui brand. \u00cen plus, \u00eentr-o Europ\u0103 multicultural\u0103, fiecare regiune trebuie s\u0103-\u015fi defineasc\u0103 particularit\u0103\u0163ile \u015fi s\u0103 le promoveze cu t\u0103rie pentru a evita asimilarea cultural\u0103.

Piesele din acest\u0103 antologie nu fac parte din memoria pasiv\u0103 a locuitorilor din regiune. Multe dintre ele se mai c\u00e2nt\u0103 de Cr\u0103ciun, de Anul Nou, cu prilejul s\u0103rb\u0103torilor de prim\u0103var\u0103, ori, p\u00e2n\u0103 mai ieri, \u00een \u015fez\u0103tori, \u00een clac\u0103, la hor\u0103, la nunt\u0103 sau la ospe\u0163e, unde \u201cboierii beau, se mul\u0103tuiau \u015fi de lume gr\u0103iau\u201d.

\u201cC\u00e2nd m\u0103 g\u00e2ndesc la Maramure\u015f, la folclorul nostru \u015fi la felul \u00eent\u00e2mpl\u0103tor \u015fi prea adesea par\u0163ial \u00een care am p\u0103strat ceva din ce a fost, \u00eemi spun c\u0103 ceea ce \u015ftim \u015fi admir\u0103m noi (\u00eempreun\u0103 cu at\u00e2\u0163ia str\u0103ini) reprezint\u0103 poate numai resturile \u015fi firimiturile unui banchet al zeilor\u201d (\u00een Calendarul Maramure\u015fului, Baia Mare, 1980, p. 71).