1
Academia de\u015etiin\u0163e a Moldovei
Institutul Patrimoniului Cultural
Centrul Studiul Artelor
Cu titlu de manuscris
C.Z.U.: 739.2 (478) (043.2)
Nicorici Liliana
Arta giuvaiergeriei
din Republica Moldova
17.00.04 - Arte vizuale (arta plastic\u0103, decorativ\u0103, aplicat\u0103)
Tez\u0103 de doctor \u00een studiul artelor
Conduc\u0103tor\u015ftiin\u0163ific:
Tudor Stavil\u0103 ________
Dr. habilitat \u00een studiul artelor
Autor:
Nicorici Liliana________
Chi\u015fin\u0103u
2007
2
Cuprins:___________________________________________________________ 2 Introducere_______________________________________________________ 3 Izvoarele de studiere a giuvaiergeriei________________________________ 13 Istoriografia giuvaiergeriei_________________________________________ 23
Capitolul I. Arta metalelor pre\u0163ioase: genez\u0103, istorie\u015fi particularit\u0103\u0163i de dezvoltare
_________________________________________________________________31
1.1. Arta metalelor pre\u0163ioase \u00een\u0163\u0103rile rom\u00e2ne_________________________ 31
1.2. Premise, condi\u0163ii\u015fi particularit\u0103\u0163i ale evolu\u0163iei giuvaiergeriei \u00een Basarabia
________________________________________________________________47
Capitolul II. Giuvaiergeria laic\u0103\u015fi bisericeasc\u0103 din Republica Moldova \u00een secolele
XIX-XX___________________________________________________________66
2.1. Articolele de orfevr\u0103rie liturgic\u0103 din Basarabia____________________ 66 2.2. Portul podoabelor\u015fi bijuteriilor \u00een Moldova \u00een secolele XIX-XX______ 81 2.3. Podoabe ceremoniale din Republica Moldova \u00een secolele XIX-XX____ 102
Capitolul III. Giuvaiergeria na\u0163ional\u0103 la etapa contemporan\u0103\u015fi perspectivele de
dezvoltare________________________________________________________111
3.1. Unele considera\u0163iuni privind dezvoltarea sectorului de stat\u015fi particular \u00een
industria na\u0163ional\u0103 a bijuteriilor___________________________________ 111 3.2. Designul \u00een giuvaiergerie \u2013 realiz\u0103ri\u015fi tendin\u0163e artistice____________ 126 3.3. Aprecierea\u015fi evaluarea articolelor de bijuterii____________________ 137 \u00cencheiere_______________________________________________________ 145 Concluzii\u015fi recomand\u0103ri_________________________________________ 160
Rezumat_______________________________________________________ 163
Summary for doctoral____________________________________________ 164
\u0420\u0435\u0437\u044e\u043c\u0435________________________________________________________165
Referin\u0163e bibliografice___________________________________________ 166 Bibliografie selectiv\u0103_____________________________________________ 173 Lista imaginilor\u015fi tabelelor anexate________________________________181 Dic\u0163ionar al termenilor utiliza\u0163i \u00een giuvaiergerie______________________ 186
3
Introducere
Actualitatea temei investigate\u015fi gradul de studiere \u00een istoriografia na\u0163ional\u0103.
Diferite motive au f\u0103cut ca \u00een Republica Moldova arta giuvaiergeriei s\u0103 fie neglijat\u0103, neexist\u00eend practic lucr\u0103ri de specialitate, accesibile celor interesa\u0163i, \u00een centrul aten\u0163iei afl\u00eendu-se dezvoltarea ceramicii, a covorului\u015fi a costumului na\u0163ional. Teza dat\u0103 constituie rezultatul unei munci \u00eendelungate\u015fi este bazat\u0103 pe o bogat\u0103 documenta\u0163ie istoric\u0103\u015fi recent\u0103, materialul condensat \u00een capitolele tezei fiind capabil s\u0103 r\u0103spund\u0103 celor mai importante \u00eentreb\u0103ri din acest vast domeniu. F\u0103r\u0103 o profund\u0103 studiere a evolu\u0163iei artei bijuteriilor, a locului\u015fi rolului \u00een societate \u00een diferite perioade istorice, nu poate fi vorba de edificarea unui tablou veridic\u015fi complet al dezvolt\u0103rii artei decorative moderne\u015fi contemporane. Din aceste considerente cercetarea apari\u0163iei\u015fi evolu\u0163iei giuvaiergeriei devine un imperativ al timpului, multiple documente atest\u00eend indubitabil existen\u0163a me\u015fte\u015fugului artistic de prelucrare a metalelor pre\u0163ioase \u00een Republica Moldova.
Din timpuri preistorice, omul a utilizat diferite materiale naturale sau artificiale pentru a se \u00eempodobi pe sine sau obiectele sale, bijuteriile constituind \u00een aceast\u0103 ordine de idei valori sigure, oferind posibilitatea satisfacerii unor ambi\u0163ii\u015fi nevoi umane fire\u015fti, vechi de c\u00eend lumea. Pentru a putea aborda problema dezvolt\u0103rii giuvaiergeriei na\u0163ionale, este strict necesar\u0103 formularea cu precizie a termenilorpodoab\u0103\u015fibijuterie, care sunt deseori trata\u0163i \u00een mod arbitrar, f\u0103r\u0103 a se\u0163ine cont de specificul acestora. Termenulbijuterie include articolele executate din materii prime nobile, pietre pre\u0163ioase, fine\u015fi organice. Speciali\u015ftii din domeniu restr\u00eeng aceast\u0103 categorie numai la articolele confec\u0163ionate din aur, platin\u0103, diamante, safire, rubine, smaralde\u015fi perle naturale. Termenulpodoab\u0103 include articolele confec\u0163ionate din materii prime ieftine\u015fi sintetice, imita\u0163ii de pietre\u015fi strassuri, ceramic\u0103\u015fi materii plastice. Din aceste considerente, vorbim despre podoabe\u015fi nu bijuterii, atunci c\u00eend ne referim la obiectele ieftine utilizate \u00een scopuri magico-religioase, la podoabe populare confec\u0163ionate din ceramic\u0103, aram\u0103, alam\u0103, crengu\u0163e verzi, flori de h\u00eertie. Termenulgiuvaiergerie provine din limba turc\u0103 (cevahir \u00eenseamn\u0103giuvaier)\u015fi define\u015fte me\u015fte\u015fugul artistic de a lucra vase liturgice\u015fi obiecte de uz casnic, podoabe\u015fi bijuterii prin numeroase tehnici descoperite\u015fi utilizate din antichitate: forjare, turnare,\u015ftemuire, cizelare, emailare, filigranare etc. Me\u015fterul care lucreaz\u0103 cu metalele\u015fi pietrele pre\u0163ioase este numit giuvaiergiu sau bijutier, aurar, argintar, orfevrar. N.Iorga folose\u015fte pentru desemnarea me\u015fterilor care lucrau metale pre\u0163ioase (argint) termenul deargintar, iar pentru cei care lucrau aurul \u2013 termenul dezl\u0103tari, preluat din slavon\u0103\u015fi care semnific\u0103 acela\u015fi lucru ca\u015fiorfevrar. \u00cen Moldova termenulzl\u0103tar era mult mai rar utilizat comparativ cu Transilvania\u015fi\u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 [39, p. 35-
42].
of 00
5
1,296 Reads
Info and Rating
| Category: | Uncategorized. |
| Rating: | (1 Rating) |
| Upload Date: | 02/20/2009 |
| Copyright: | Attribution Non-commercial |
| Tags: |
Leave a Comment