Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
8Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Isabel Allende_Fiica Norocului

Isabel Allende_Fiica Norocului

Ratings: (0)|Views: 334|Likes:
Published by tututi22

More info:

Published by: tututi22 on Feb 23, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/16/2015

pdf

text

original

 
ISABEL ALLENDEFiica norocului*PARTEA ÎNTÎI 1843 1848ValparaisoFiecare se naşte cu cîte un talent special, iar Eliza Sommers a descoperit repedec avea dou: miros bun şi memorie bun. Primul i-a folosit ca s-si cîştige
ă ă ă ă
 existena, şi al doilea ca s si-o aminteasc, dac nu cu precizie, mcar cu
ţ ă ă ă ă
 poetica aproximaie a astrologilor. Ceea ce se uit e ca si cum nu ar fi fost, dar
ţ ă
 amintirile ei reale sau iluzorii erau multe, era de parc ar fi trit de dou ori.
ă ă ă
 Obnuia s-i spun credinciosului ei prieten, îneleptul Tao Chi'en, c memoria ei
ă ă ţ ă
 era aidoma calei vaporului în care se cunoscuser, vast şi întunecat, plin de
ă ă ă ă
 cutii, butoaie si saci în care se îngrmdeau întîmplrile unei viei întregi. Treaz,
ă ă ă ţ ă
 nu era uşor s gseasc ceva în dezordinea aceea teribil, dar o putea face în
ă ă ă ă
 somn, aşa cum o învase Mama Fresia în dulcile nopi ale copilriei, cînd
ăţ ţ ă
 contururile realitii erau abia o linie fin de cerneal palid. Intra în somn pe un
ăţ ă ă ă
 drum bine ştiut şi se întorcea cu mult precauie, ca s nu sparg viziunile
ă ţ ă ă
 delicate de lumina aspr a treziei. Avea încredere în aceast resurs a cum au
ă ă ă
 alii în cifre şi atîta îşi exersase arta de a-si aminti, încît o putea vedea pe Miss
ţ
 Rose înclinat deasupra cutiei de spun de rufe care i-a fost primul leagn.
ă ă ă
E imposibil s-i aminteşti asta, Eliza. Nou-nscuii sînt ca pisicile, nu au
ă ţ ă ţ
 sentimente şi nici memorie, susinea Miss Rose, în rarele ocazii cînd au vorbit
ţ
 despre asta. Totuşi, aceast femeie care o privea de sus, în rochia ei de culoarea topazului şi
ă
 cu şuvie desprinse din coc şi btute de vînt, se întiprise în memoria Elizei şi n-a
ţ ă ă
 putut accepta niciodat cealalt explicaie asupra originii ei.
ă ă ţ
— Ai sînge englezesc, ca noi, o asigura Miss Rose cînd ajunsese la vîrsta la careputea înelege. Doar cineva din colonie ar fi avut ideea de a te depune într-un
ţ
 coşule la uşa Companiei Britanice de Import-Export. Sigur ştia ce inim bun are
ţ ă ă
 fratele meu Jeremy şi a ghicit c te va primi. Pe atunci îmi doream la nebunie s
ă ă
 am un copil şi mi-ai ajuns în brae trimis de Domnul, pentru a fi educat în
ţ ă ă
 principiile solide ale credinei protestante si limbii engleze.
ţ
— Englezoaic, tu? Fat, s nu-i faci iluzii, ai pr de indianc, aşa ca mine,
ă ă ă ţ ă ă
 bombnea Mama Fresia în spatele patroanei.
ă
Naşterea Elizei era un subiect interzis în cas şi fata s-a obişnuit cu misterul.
ă
 Acesta, ca şi alte subiecte delicate, nu se pomenea de fa cu Rose şi Jeremy
ţă
 Sommers, dar se comenta pe şoptite la buctrie cu Mama Fresia, care a
ă ă
 meninut neschimbat descrierea cutiei de spun, în timp ce versiunea lui Miss
ţ ă ă
 Rose s-a tot înflorit cu trecerea anilor pîn a devenit un adevrat basm. Dup ea,
ă ă ă
 coşul gsit la uş biroului era fcut din rchita cea mai fin şi cptuşit cu batist,
ă ă ă ă ă ă
 cmaşa îi era brodat cu împunsturi ca de albin şi ceaafurile aveau dantele
ă ă ă ă
 de Bruxelles pe margini, în plus era învelit într-o pturic de vizon, extravagan
ă ă ă ţă
 nemaivzut în Chile. Cu timpul s-au mai adugat şase monezi de aur legate într-
ă ă ă
o batist de mtase şi un bilet scris în englez care explica faptul c fetia, di
ă ă ă ă ţ
 nelegitim, era de neam foarte bun, numai c Eliza n-a vzut niciodat nimic din
ă ă ă ă
 toate astea. Monedele, vizonul şi biletul au disprut în mod convenabil şi din
ă
 nterea ei n-a rmas nici urm. Totuşi, explicaia Mamei Fresia semna mai
ă ă ţ ă
 mult cu propriile ei amintiri: deschizînd uşa într-o diminea de la sfîrsitul verii,
ţă
 au gsit un bebeluş de sex feminin în pielea goal într-o cutie.
ă ă
— Cît despre pturica de vizon şi monedele de aur, nici gînd. Eram de fa si-mi
ă ţă
 amintesc foarte bine. riai într-o hain brbteasc, nici mcar un scutec nu îi
ă ă ă ă ă ţ
 puseser, şi erai toat ccat pe tine. Erai o gîlm roşie ca o langust rsfiart,
ă ă ă ă ă ă ă ă
 cu un smoc de pr ca mtasea porumbului în vîrful capului. Asta erai. Nu-i face
ă ă ţ
 
 
iluzii, nu te-ai nscut ca s fii prines, iar dac ai fi avut prul la fel de negru ca
ă ă ţ ă ă ă
 acum stpînii ar fi aruncat coşul la gunoi susinea femeia.
ă ţ
8Cel puin erau cu toii de acord c fetia intrase în viaa lor pe 15 martie 1832, la
ţ ţ ă ţ ţ
 un an şi jumtate de la venirea familiei Sommers în Chile, drept care au hotrît
ă ă
 ca aceea s fie data naşterii ei. Toate celelalte au fost doar o aglomerare de
ă
 contradicii, drept care Eliza a ajuns pîn la urm la concluzia c nu merita s
ţ ă ă ă ă
 risipeasc energie pe aceast tem, pentru c oricare ar fi fost adevrul, oricum
ă ă ă ă ă
 nu mai putea fi schimbat. Important este ce face omul pe lumea asta, nu cumajunge în ea, obişnuia s-i spun lui Tao Chi'en de-a lungul mulilor ani ai
ă ă ţ
 splendidei lor prietenii, dar el nu era de acord, îi era cu neputin s-si imagineze
ţă ă
 propria sa via separat de lungul şir al strmoşilor si, care nu doar
ţă ă ă ă
 contribuiser la a-i da trsturile fizice şi mentale, dar îi lsaser moştenire şi
ă ă ă ă ă
 karma. Soarta lui, credea, era determinat de faptele rudelor care triser
ă ă ă
  înainte vreme, de aceea avea obligaia s le onoreze cu rugciuni zilnice şi s se
ţ ă ă ă
 team de ele atunci cînd îi apreau în veşminte de fantome ca s-şi cear
ă ă ă ă
 drepturile. Tao Chi'en era în stare s recite numele tuturor strbunilor si, pîn la
ă ă ă ă
 cei mai îndeprtai şi venerabili str-strbunici mori de mai bine de un secol.
ă ţ ă ă ţ
 Preocuparea lui major în timpul goanei dup aur era s se întoarc s moar în
ă ă ă ă ă ă
 satul lui din China pentru a fi înmorntat lîng ai si; în caz contrar, sufletul
ă ă
 urma s bîntuie în veci pe pmînt strin. Eliza inea fireşte la povestea
ă ă ă ţ
 coşuleului elegant nici un om în toate minile nu poate prefera s apar într-o
ţ ţ ă ă
 lad pentru spun de rufe dar de dragul adevrului nu o putea accepta. Mirosul
ă ă ă
 ei de ine prepelicar îşi aducea foarte bine aminte de prima mireasm a
ă
 existenei ei, care nu era de cearşafuri curate de batist, ci de lîn, sudoare
ţ ă
 brbteasc şi tutun. Cea de-a doua era o duhoare grosolan de capr.
ă ă ă ă ă
Eliza a crescut privind Pacificul de la balconul locuinei prinilor ei adoptivi.
ţ ă ţ
 Crat pe coastele unei coline din portul Valparaiso, casa pretindea s imite
ăţă ă ă
 stilul pe atunci la mod la Londra, dar necesitile terenului, climei şi vieii din
ă ăţ ţ
 Chile impuseser modificri substaniale, iar rezultatul era o adevrat aiureal,
ă ă ţ ă ă ă
  în fundul curii apruser ca nişte tumori organice mai multe magazii fr
ţ ă ă ă ă
 ferestre şi cu uşi de închisoare, în care Jeremy Sommers îşi încuia marfa9cea mai de pre a companiei şi care în depozitele portului ar fi fcut imediat
ţ ă
 picioare.— Asta e o ar de hoi, nicieri în lume compania nu cheltuite at pentru a
ţ ă ţ ă
 asigura marfa ca aici. Se fur totul, iar ce scap de borfi este inundat iarna,
ă ă
 incendiat vara sau distrus de un cutremur repeta în timp ce carii crau noi
ă
 baloturi pentru a fi descrcai în curte.
ă ţ
De atîta stat la fereastr ca s priveasc marea şi s numere corbiile şi balenele
ă ă ă ă ă
 de la orizont, Eliza a ajuns s fie convins c era fiica unui naufragiu, nu a unei
ă ă ă
 mame denaturate în stare s o abandoneze goal în nesigurana unei zile de
ă ă ţ
 martie. A scris în jurnalul ei c un pescar o gsise pe plaj printre rmşiele unei
ă ă ă ă ă ţ
 brci distruse, o învelise în haina lui si o lsase în faa celei mai mari case din
ă ă ţ
 cartierul englezesc. Cu timpul, a ajuns la concluzia c povestea nu era rea deloc:
ă
 exist o anume poezie şi un mister în ce aduce marea. Dac oceanul s-ar
ă ă
 retrage, nisipul rmas la vedere ar fi un vast deşert umed presrat cu sirene şi
ă ă
 peşti în agonie, spunea John Sommers, frate cu Jeremy şi Rose, care navigase petoate mrile lumii şi descria cu însufleire cum se retrage apa într-o tcere
ă ţ ă
 mormîntal, pentru a reveni sub forma unui val uri, mtund totul în cale.
ă ă
 Groaznic, spunea, dar mcar ai timp s fugi pe dealuri, în schimb în cazul
ă ă
 cutremurelor clopotele bisericii bat ca s anune catastrofa cînd totul s-a sfîrşit şi
ă ţ
 lumea e sub drîmturi.
ă ă
La apariia fetiei, Jeremy Sommers avea treizeci de ani si începea si fac un
ţ ţ ă ă
 
 
viitor strlucit la Compania Britanic de Import-Export. în cercurile comerciale şi
ă ă
 bancare avea faim de om de onoare: o strîngere de mîn si cuvîntul su
ă ă ă
 echivalau cu un contract semnat, virtute indispensabil oricrei tranzacii,
ă ă ţ
 deoarece scrisorile de credit întîrziau cu lunile pîn traversau oceanele. Pentru el,
ă
 care era lipsit de avere, bunul lui renume era mai important decît viaa însşi.
ţ ă
 Reise cu sacrificii s aib o poziie sigur în deprtatul port Valparaiso, aşa c
ă ă ţ ă ă ă
 ultimul lucru pe care şi-1 dorea în viaa lui bine organizat era o fptur abia
ţ ă ă ă
 nscut care s-i dea peste cap rutina, dar nd Eliza a ajuns la ei acas n-a mai
ă ă ă ă
 putut face nimic, fiindc vnd-o pe sora lui, Rose, ocundu-se de copil ca o
ă ă
 mam, toat voina i-a slbit.
ă ă ţ ă
10Pe atunci Rose avea doar douzeci de ani, dar era o femeie cu un trecut în spate,
ă
 iar posibilitile de a face o csnicie reuşit puteau fi socotie minime. Pe de alt
ăţ ă ă ă
 parte, îşi fcuse socotelile şi decisese c o cstorie ar fi fost, chiar în cazul cel
ă ă ă ă
 mai bun, o afacere proast; alturi de fratele ei Jeremy se bucura de o
ă ă
 independen pe care nu ar fi avut-o cu un so. Se împcase cu viaa şi nu se
ţă ţ ă ţ
 lsa speriat de stigmatul celibatarelor, dimpotriv, era hotrît s fie motiv de
ă ă ă ă ă ă
 invidie pentru femeile cstorite, în ciuda teoriei la mod conform creia dac o
ă ă ă ă ă
 femeie nui îndeplinte rolul de mam şi soie îi cresc musti, ca sufragetelor,
ă ţ ăţ
 dar îi lipseau copiii şi sta era singurul necaz pe care nu îl putea transforma în
ă
 triumf prin exerciiul disciplinat al imaginaiei. Cîteodat visa c pereii camerei
ţ ţ ă ă ţ
 erau plini de sînge, covorul mustea de nge, sînge n la tavan, iar ea, în
ă
 mijlocul încperii, goal şi despletit ca o lunatic, ddea naştere unei
ă ă ă ă ă
 salamandre. Se deştepta ipînd şi toat ziua era dezorientat si nu putea s
ţ ă ă ă
 scape de coşmar. Jeremy o observa fcîndu-şi griji pentru nervii ei şi învinuindu-
ă
se c a t-o atît de departe de Anglia, deşi nu putea si înfrîneze oarece
ă ă
 satisfacie egoist pentru te realizaser amîndoi. Dat fiind c ideea de a se
ţ ă ă ă
 cstori nu-i trecuse vreodat prin minte, prezena lui Rose rezolva problemele
ă ă ă ţ
 domestice şi sociale, dou aspecte importante ale carierei sale. Sora lui
ă
 compensa natura lui introvertit si solitar, de aceea suporta cu drag inim
ă ă ă ă
 schimbrile ei de temperament şi cheltuielile nenecesare. Cînd a aprut Eliza şi
ă ă
 Rose a insistat s rmîn la ei, Jeremy nu a îndrznit s se opun sau s exprime
ă ă ă ă ă ă ă
  îndoieli meschine, a pierdut cu galanterie toate btliile destinate a o ine pe fat
ă ă ţ ă
 la distan, începînd cu momentul în care i s-a dat un nume.
ţă
— O va chema Eliza, ca pe mama noastr, si va purta numele nostru a decis Rose
ă
 dup ce a hrnit-o, a îmbiat-o şi a învelit-o în propria ei mantil.
ă ă ă ă
— În nici un caz, Rose! Ce o s spun lumea?
ă ă
— De asta am eu grij. Lumea o s spun c eşti un adevrat sfînt c ai primit-o
ă ă ă ă ă ă
 pe srmana orfan, Jeremy. Nu e nenorocire mai mare det s n-ai familie. Ce
ă ă ă
 m-aş face fr un frate ca tine? rspunse, cotient de spaima fratelui ei în
ă ă ă ă
 prezena celei mai slabe umbre de sentimentalism.
ţ
11Bîrfele au fost inevitabile, Jeremy Sommers a trebuit s se resemneze şi cu asta,
ă
 a cum a acceptat ca fata s primeasc numele mamei, s doarm în primii ei
ă ă ă ă
 ani în camer cu sora lui şi s instaureze zarva în cas. Rose a rspîndit povestea
ă ă ă ă
 incredibil a cosuleului luxos lsat de mîini anonime în faa biroului Companiei
ă ţ ă ţ
 'Britanice de Import-Export si nimeni nu a înghiit-o, dar cum nu putea fi acuzat
ţ ă
 c a clcat greşit, doar în fiecare duminic o vzuser ntînd la slujba anglican
ă ă ă ă ă ă
 şi talia subiric sfida legile anatomiei, şi-au spus c bebeluşul provenea dintr-o
ţ ă ă
 legtur a lui cu vreo femeie de strad şi de aceea îl creşteau ca pe un copil din
ă ă ă
 familie. Jeremy nu şi-a dat osteneala s rspund zvonurilor rutcioase.
ă ă ă ă ă
 Iraionalitatea copiilor îl deranja, dar Eliza a reit s-1 cucereasc. Deşi nu
ţ ă ă
 recunoştea, îi plcea s o vad jundu-se la picioarele lui seara, cînd se aşeza în
ă ă ă
 fotoliu s citeasc ziarul, între ei nu erau manifestri de afeciune, el înepenea la
ă ă ă ţ ţ
 

Activity (8)

You've already reviewed this. Edit your review.
ellalove liked this
ellalove liked this
Anutzaa Sava liked this
1 hundred reads
aurelia_rusu1 liked this
sdobre_10 liked this
roberta24 liked this
raluka uluiteanu liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->