Scrierea unei c\u0103r\u0163i despre educa\u0163ia din secolele cele mai \u00eentunecate ale istoriei occidentale ar fi putut p\u0103rea acum
c\u00e2\u0163iva ani un pariu provocator. Mult\u0103 vreme, perioada care deschide Evul Mediu a fost considerat\u0103 o epoc\u0103 de
incultur\u0103 \u015fi de barbarie, c\u0103reia istoricul, ner\u0103bd\u0103tor s\u0103 ajung\u0103 la rena\u015fterea carolingian\u0103, nu-i consacra dec\u00e2t
c\u00e2teva r\u00e2nduri dispre\u0163uitoare. Totu\u015fi, \u00een pofida rarit\u0103\u0163ii m\u0103rturiilor, istoricul \u00eencepe s\u0103 \u00eentrevad\u0103 \u00eentregul folos,
dac\u0103 nu chiar \u00eentreaga bog\u0103\u0163ie a secolelor care despart sf\u00e2r\u015fitul lumii antice de \u00eenceputurile Evului Mediu1. Studii
din ce \u00een ce mai numeroase, ba chiar congrese \u015ftiin\u0163ifice2, caut\u0103 s\u0103 aduc\u0103 lumin\u0103 \u00een acesteDarkAg es3, \u015fi au fost
deja adunate elementele unei sinteze asupra civiliza\u0163iei Occidentului barbar. Transmiterea culturii romane \u00een
Evul Mediu a f\u0103cut obiectul unor lucr\u0103ri remarcabile4, dar acestea s-au orientat \u00een general asupra unei \u0163\u0103ri sau a
unei persoane, f\u0103r\u0103 s\u0103 se fi \u00eencercat un studiu de ansamblu asupra culturii occidentale \u00een epoca barbar\u0103.
Abord\u00e2nd la r\u00e2ndul meu aceast\u0103 perioad\u0103 ingrat\u0103, n-am dorit totu\u015fi s\u0103 studiez cultura \u00een sensul larg al
termenului5, \u015fi nici m\u0103car una din manifest\u0103rile ei, studiul literaturii clasice, subiect al unei lucr\u0103ri vechi de o
jum\u0103tate de secol \u015fi care, \u00een multe privin\u0163e, se impune \u00eenc\u01036; am ales ca tem\u0103 a cercet\u0103rilor mele un aspect prea
des neglijat de istoria civiliza\u0163iei: educa\u0163ia. Antichitatea a creat un sistem de educa\u0163ie bine cunoscut ast\u0103zi7:
perioada carolingian\u0103, epoca de aur a profesorilor \u015fi a \u015fcolilor, a atras de mult\u0103 vreme cercet\u0103torii, \u015fi era, a\u015fadar,
indispensabil s\u0103 se \u015ftie cum s-a trecut de la educa\u0163ia antic\u0103 la educa\u0163ia medieval\u0103, cum a putut c\u0103rturarul roman
s\u0103-i lase locul clericului din Evul Mediu. Care a fost influen\u0163a n\u0103v\u0103lirilor barbare asupra sor\u0163ii \u015fcolii \u015fi a edu-
ca\u0163iei? Cum a disp\u0103rut cultura literar\u0103 a laicilor? In ce condi\u0163ii ace\u015ftia din urm\u0103 \u015fi-au c\u0103p\u0103tat instruirea
religioas\u0103? A mo\u015ftenit oare \u015fcoala clericilor \u015fi a c\u0103lug\u0103rilor, cum s-a spus adesea, programul \u015fcolii romane? A
reluat oare pedagogia ecleziastic\u0103 metodele antice sau a inovat? Aceste \u00eentreb\u0103ri, \u00eentreb\u0103ri \u00eentre multe altele,
merit\u0103 un r\u0103spuns.
F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, e mai u\u015for s\u0103 se studieze educa\u0163ia \u00eentr-o epoc\u0103 \u00een care sistemul de valori este.bine stabilit. Adultul
care se ocup\u0103 de copil \u00eei transmite acestuia ceea ce i se pare mai potrivit pentru a-i forma trupul, inteligen\u0163a,
credin\u0163a religioas\u0103, \u00een func\u0163ie de un ideal.de via\u0163\u0103 bine definit. Numai c\u0103, \u00eentre secolele al Vl-lea \u015fi al VlII-lea,
valorile tradi\u0163ionale sunt puse \u00een discu\u0163ie. Occidentul nu cunoa\u015fte un singur tip de civiliza\u0163ie, ci civiliza\u0163ii care
coexist\u0103 \u015fi adesea se opun, oferin-du-le tinerilor c\u0103i cu totul deosebite. C\u00e2t de multe contraste exit\u0103 \u00eentre elevul
ie\u015fit din m\u00e2inile gramaticului roman, lectorul legat de biserica catedral\u0103, barbarul crescut \u00een preajma \u015fefului \u015fi
c\u0103lug\u0103rul oferit din copil\u0103rie unei m\u0103n\u0103stiri!
Opozi\u0163ia acestor diverse tipuri de educa\u0163ie constituie \u00een acela\u015fi timp interesul studiului \u00eentreprins, dar \u015fi
dificultatea prezent\u0103rii lui. Deoarece nu am vrut s\u0103 fac o istorie literar\u0103 \u015fi nici s\u0103 evoc cultura personajelor
importante care \u015fi-au dominat epoca independent de cultura contemporanilor lor, am studiat educa\u0163ia laicilor, a
clericilor \u015fi a c\u0103lug\u0103rilor plas\u00e2ndu-i \u00een mediile sociale \u015fi geografice c\u0103rora le apar\u0163ineau. Am vrut ca, adopt\u00e2nd
un plan mai mult istoric dec\u00e2t logic, s\u0103 ar\u0103t cum, \u00een urma transform\u0103rilor politice \u015fi sociale, educa\u0163ia omului
occidental a c\u0103p\u0103tat pu\u0163in c\u00e2te pu\u0163in un chip nou.
Pentru a surprinde mai bine multiplele aspecte ale acestei istorii, mi-am purtat cercetarea prin toate regiunile
Occidentului barbar \u015fi chiar \u00een Italia bizantin\u0103, deoarece cultura acestui \u0163inut este str\u00e2ns legat\u0103 de cea a

Occidentului. Punctul de plecare al studiului meu \u00eel constituie dispari\u0163ia Imperiului de Apus, nu fiindc\u0103 a\u015f vrea s\u0103
m\u0103 conformez cronologiei oficiale \u015fi conven\u0163ionale care face ca Evul Mediu s\u0103 \u00eenceap\u0103 \u00een 476, ci fiindc\u0103 a
trebuit a\u015fteptat\u0103 victoria barbarilor pentru ca problemele pedagogice puse de mult timp s\u0103 poat\u0103 fi rezolvate. Pe
de alt\u0103 parte, m-am oprit la momentul \u00een care sistemul educa\u0163ional medieval era bine instituit, adic\u0103 la \u00eenceputul
\u201eRena\u015fterii carolingiene".
Pentru a realiza aceast\u0103 munc\u0103, au trebuit adunate m\u0103rturiile cele mai diverse \u015fi confruntate datele izvoarelor
narative, diplomatice, juridice, epigrafice, arheologice... \u015ei \u00eenc\u0103 mai r\u0103m\u00e2n nescoase la lumin\u0103 destule aspecte
ale acestei sinteze, destule ipoteze nu pot fi verificate din lipsa documentelor. Totu\u015fi, era necesar s\u0103 se precizeze
care era situa\u0163ia, cern\u00e2nd toate m\u0103rturiile pe care le avem. Am f\u0103cut-o f\u0103r\u0103 nici o constr\u00e2ngere \u015fi f\u0103r\u0103 nici o
team\u0103, dorind ca aceast\u0103 lucrare s\u0103 ajute la \u00een\u0163elegerea unui aspect al civiliza\u0163iei vremurilor barbare \u015fi, \u00een acela\u015fi
timp, s\u0103 foloseasc\u0103 celor care vor \u00eencerca s\u0103 scrie istoria educa\u0163iei medievale.
\u00een \u00eencheiere, \u0163in s\u0103 mul\u0163umesc tuturor celor care s-au interesat de aceast\u0103 lucrare: profesorii mei de la Facultatea
de Litere din Paris, Ch.-E. Perrin \u015fi Y. Renouard, profesori de istorie medieval\u0103, care, de la moartea lui Louis
Halphen - a c\u0103rui amintire o omagiez aici - au

acceptat s\u0103 conduc\u0103 aceast\u0103 tez\u0103; G. Le Bras, decanul Facult\u0103\u0163ii de Drept din Paris, P. Courcelle, profesor la
College de France, \u015fi J. Hubert, profesor la Ecole des Chartes, care m-au \u00eendrumat \u015fi m-au \u00eencurajat cu sfaturile
lor, dar \u015fi tuturor celor care, \u00een diferite calit\u0103\u0163i, mi-au u\u015furat cercet\u0103rile.
\u00een cele dinur m\u0103, \u00eemi exprim gratitudinea fa\u0163\u0103 de H. Marrou, profesor de istorie a cre\u015ftinismului la Sorbona, care
m-a \u00eenconjurat cu pre\u0163ioas\u0103 \u00eencredere \u015fi prietenie \u015fi, mai mult, a binevoit s\u0103 accepte aceast\u0103 lucrare \u00een colec\u0163ia pe
care o \u00eendrum\u0103. F\u0103r\u0103 s\u0103 fie consacrat P\u0103rin\u0163ilor Bisericii, acest studiu va ar\u0103ta c\u00e2t de mult este inspirat\u0103 cultura de
la sf\u00e2r\u015fitul Antichit\u0103\u0163ii \u015fi de la \u00eenceputurile Evului Mediu de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura Sfin\u0163ilor P\u0103rin\u0163i. Relu\u00e2nd opera acestora,
adapt\u00e2nd-o condi\u0163iilor epocii lor, \u201ectitorii" culturii occidentale - Cassiodor, Grigore cel Mare, Isidor, Beda
Venerabilul - au transmis Evului Mediu o tradi\u0163ie patristic\u0103 reluat\u0103 apoi, p\u00e2n\u0103 \u00een secolul al XH-lea, \u00een \u015fcolile
monastice.

\u00een timpul catastrofei din secolul al V-lea - secolul marilor invazii - romanii, p\u0103g\u00e2ni sau cre\u015ftini, au continuat s\u0103
aib\u0103 \u00eencredere \u00een sistemul pedagogic care fusese unul dintre cei mai importan\u0163i factori ai reu\u015fitei lor.
Prin institu\u0163iile sale \u015fcolare, Roma \u00ee\u015fi impusese legea \u015fi cultura p\u00e2n\u0103 \u00een cele mai \u00eendep\u0103rtate \u0163inuturi din imperiul
s\u0103u. Civiliza\u0163ia scrierii, care, \u00eenainte de cucerirea roman\u0103, nu dep\u0103\u015fise regiunile mediteraneene, se \u00eenst\u0103p\u00e2nea \u00een
\u0163inuturi care, p\u00e2n\u0103 atunci, nu cunoscuser\u0103 dec\u00e2t tradi\u0163ii orale. Din Galia p\u00e2n\u0103 la marginile Saharei, inscrip\u0163iile
latine de pe morminte, monumentele sau obiectele cele mai uzuale m\u0103rturisesc triumful Romei. \u00eenv\u0103\u0163area
cititului \u015fi a scrisului devenise o obliga\u0163ie pentru to\u0163i cei care voiau s\u0103 participe la activit\u0103\u0163ile dinRom\u00e2nia.
De bun\u0103 seam\u0103 c\u0103 noi nu putem \u015fti p\u00e2n\u0103 la ce nivel social reu\u015fise s\u0103 p\u0103tmnd\u0103 cultura roman\u0103. Roma domina prin
elite \u015fi nu putea avea \u00een vedere progresul intelectual al maselor pe care le supusese. Chiar \u015fi \u00een Italia,
\u201edemocratizarea culturii" nu fusese niciodat\u0103 prea extins\u01031. Roma preferase s\u0103-\u015fi concentreze eforturile asupra
organiz\u0103rii \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului \u201esecundar", singurul care permitea formarea tipului de om pe care-l dorea ea, adic\u0103
\u015fcoala gramaticului \u015fi cea a retorului.

C\u00e2nd un copil \u015ftia s\u0103 citeasc\u0103 \u015fi s\u0103 scrie curent2, era \u00eencredin\u0163at gramaticului, care-l \u00eenv\u0103\u0163a s\u0103 vorbeasc\u0103 \u015fi s\u0103
scrie bine \u015fi-l ini\u0163ia \u00een cunoa\u015fterea autorilor clasici. Ultimele secole ale Imperiului de Apus reprezint\u0103, a\u015fa cum s-
a spus, \u201eepoca de aur pentrugram m atica latin\u0103"3. \u00eentr-o epoc\u0103 \u00een care limba latin\u0103 se transform\u0103, e remarcabil s\u0103
vezi ap\u0103r\u00e2nd un mare num\u0103r de lucr\u0103ri de gramatic\u0103, ca \u015fi cum autorii lor voiau s\u0103 opreasc\u0103 evolu\u0163ia limbii \u015fi s\u0103
impun\u0103 \u015ftiutorilor de carte regulile care d\u0103duser\u0103 odinioar\u0103 for\u0163\u0103 latinei. De\u015fi prezentarea lor este deosebit\u0103,
aceste manuale trateaz\u0103, toate, acelea\u015fi probleme. Literele \u015fi silabele, apoi \u201ecele opt p\u0103r\u0163i de vorbire" (nume ,
verb, participiu, articol, pro-

nume. prepozi\u0163ie, adverb, conjunc\u0163ie) sunt studiate am\u0103nun\u0163it \u015fi clasificate pe categorii. Gramatica, aceea care
ini\u0163ial ar fi trebuit s\u0103 prezinte mai ales mecanismele limbii, a devenit \u015ftiin\u0163\u0103 a unei culturi \u00eenalte, mai mult sau
mai pu\u0163in speculative. \u00eenv\u0103\u0163area ortografiei face obiectul unui studiu aparte: gramaticul trebuia s\u0103-\u015fi fereasc\u0103
elevii de inova\u0163iile ortografice datorate influen\u0163ei limbii vorbite4. De asemenea, f\u0103r\u0103 a \u0163ine seama de
transform\u0103rile ap\u0103rute \u00een pronun\u0163area cuvintelor, gramaticii predau regulile prozodiei \u015fi metricii conform
normelor tradi\u0163iei literare. \u00een plus, ei trebuiau s\u0103-i explice copilului autorii clasici(enarratioauctonim ). Acesta
\u00ee\u015fi consacra multe ore explica\u0163iei literale, vers cu vers, r\u00e2nd cu r\u00e2nd, nelimit\u00e2ndu-se la o analiz\u0103 gramatical\u0103, ci
descoperind toat\u0103 bog\u0103\u0163ia documentar\u0103 a textului. Plec\u00e2nd de la aluziile istorice, juridice sau \u015ftiin\u0163ifice con\u0163inute
\u00een pasajul explicat, gramaticul \u00eel ini\u0163ia pe elev \u00een diferitele ramuri ale culturii antice \u015fi \u00eei d\u0103dea astfel o vast\u0103
cultur\u0103 general\u01035.
\u00een acela\u015fi timp, elevului i se cerea s\u0103-\u015fi dovedeasc\u0103 progresele prin exerci\u0163ii preg\u0103titoare. Prin citirea \u015fi recitarea

unor mici texte, el f\u0103cea dovada cunoa\u015fterii accentu\u0103rii \u015fi a regulilor de pronun\u0163ie6. Apoi trebuia s\u0103 transpun\u0103 \u00een
proz\u0103 un poem sau s\u0103 parafrazeze c\u00e2teva precepte morale7.
St\u0103p\u00e2nind \u00een profunzime limba latin\u0103, av\u00e2nd suficient\u0103 cultur\u0103 general\u0103, t\u00e2n\u0103rul putea s\u0103-\u015fi opreasc\u0103 studiile aici.
Dac\u0103 prinsese \u00eens\u0103 gustul discursului latin \u015fi voia s\u0103-i cerceteze mai temeinic regulile, el se ducea s\u0103 bat\u0103 la
por\u0163ile retorului.

\u00eencep\u00e2nd aceast\u0103 nou\u0103 etap\u0103 a studiilor sale, elevul risca, la \u00eenceput, s\u0103 fie dezam\u0103git; adesea, retorul relua o
parte a materiei gramaticului, deoarece \u00eentre cele dou\u0103 discipline grani\u0163ele nu erau clare. Mai mult, elevul avea
s\u0103-\u015fi dea repede seama c\u0103 retorica era o tehnic\u0103 dificil\u0103, care cerea un efort intelectual mai mare \u015fi un \u00eendelung
antrenament. El trebuia s\u0103 \u00eenve\u0163e mai \u00eent\u00e2i regulile \u015fi procedeele discursului, a\u015fa cum ni le-au p\u0103strat manualele
acelor Retores latinim inores din secolul al IV-lea: cum s\u0103 \u201e\u00eenve\u0163i" locuri comune(topoi) , cum s\u0103 construie\u015fti un
discurs(dispositio ) de laexordiumlaperoratio, cum s\u0103-l redai \u00een cuvinte(elo cittio ) \u015fi \u00een gesturi(actio)^. Elevul
trebuia totodat\u0103 s\u0103 \u00eenve\u0163e s\u0103-\u015fi \u00eempodobeasc\u0103 discursul prin introducerea de clausule ritmice \u015fi, de aceea, \u00ee\u015fi
completa cuno\u015ftin\u0163ele cu normele poeziei pe care deja i le expusese gramaticul9.
Studierea oratorilor \u015fi a istoricilor \u00eei permitea s\u0103-\u015fi \u00eembog\u0103\u0163easc\u0103 memoria cuex empla, de care se servea \u00een
exerci\u0163iile aplicative propuse de profesor. El se antrena mai \u00eent\u00e2i s\u0103 fac\u0103 elogiul unui personaj de seam\u0103, s\u0103
descrie un monument, s\u0103 discute o problem\u0103 de ordin moral,

foloseasc\u0103 \u00eentreaga cultur\u0103 pe care o avea din anii de gramatic\u0103, ci \u015fi s\u0103 fac\u0103 apel la \u015ftiin\u0163a controversei,
dialectica, considerat\u0103 a fi cea de-a treia dintre artele liberale". C\u00e2nd ie\u015fea din \u015fcoala retorului, dup\u0103 patru p\u00e2n\u0103
la \u015fase ani de antrenament, el putea s\u0103 devin\u0103 un str\u0103lucit conferen\u0163iar sau, dup\u0103 un stagiu f\u0103cut \u00een \u015fcolile de
drept12, un avocat redutabil.
O dat\u0103 ce poseda arta oratoric\u0103, romanul se sim\u0163ea st\u0103p\u00e2n al lumii, a\u015fa cum era st\u0103p\u00e2n al cuv\u00e2ntului. Retorica \u00eei
d\u0103dea \u201eputerea, cinstirea, prietenia, gloria \u00een via\u0163a prezent\u0103 \u015fi \u00een cea viitoare"13.

Acest elogiu care \u00eencheie Institu\u0163ia oratoric\u0103 a lui Quintilian ne poate uimi, pe noi care privim retorica doar din
exterior, prin intermediul manualelor \u015fcolare. Studierea tehnicii procedeelor oratorice ne pare uscat\u0103 \u015fi goal\u010314. E
adev\u0103rat c\u0103 predarea retoricii \u00een ultimele secole ale Imperiului de Apus nu mai corespundea programului pe care-
l trasaser\u0103 Cicero \u015fi Quintilian. Ace\u015ftia doriser\u0103 ca studierea regulilor oratoriei s\u0103 fie \u00eenso\u0163it\u0103 de o formare mai
larg\u0103, care s\u0103 completeze ceea ce elevul primise de la gramatic \u015fi care s\u0103-l ini\u0163ieze \u00een cercetarea filosofic\u0103. Or,
prin renun\u0163area la \u00eenv\u0103\u0163area limbii grece\u015fti, romanul nu mai are acces la cultura filosofic\u010315. Numai c\u00e2\u0163iva
c\u0103rturari au c\u0103utat s\u0103 salveze elenismul \u00een Occident. Dar \u00eencercarea lor, oric\u00e2t de l\u0103udabil\u0103, nu a dep\u0103\u015fit cadrul
unor mici cercuri privilegiate16.

Renun\u0163area la cultura filosofic\u0103 este \u00eenso\u0163it\u0103, \u00een mod inevitabil, de renun\u0163area la studiile \u015ftiin\u0163ifice. Conform
programului mo\u015ftenit de la tradi\u0163ia greac\u0103, cele patru discipline matematice (aritmetica, geometria, muzica,
astronomia) trebuiau s\u0103 se adauge celor trei arte liberale (gramatica, retorica \u015fi dialectica) pentru a forma
r/xu/Aio\u0163 7iai5eia sau artele liberale". Dac\u0103 anumi\u0163i c\u0103rturari din secolul al V-lea \u00eenc\u0103 mai au con\u015ftiin\u0163a acestei
unit\u0103\u0163i, ei nu au putut-o reintroduce \u00een programul \u015fcolilor"*. Acestea se mul\u0163umeau cu comentariile pe care le
f\u0103cea gramaticul cu ocazia explic\u0103rii textelor, lucru care st\u00e2rnea curiozitatea, dar nu forma spiritul. Dup\u0103 ace\u015fti
ani de studiu, literatul putea s\u0103-\u015fi sporeasc\u0103eruditio consult\u00e2nd diverse manuale, veritabile \u201edigest"-uri. al c\u0103ror
num\u0103r a tot crescut din secolul al IV-lea, manuale \u00een care el g\u0103sea nu numai liste de nume geografice, anecdote
istorice, ci \u015fi o

Astfel, \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul clasic \u00een Occident este numai literar. Elur m\u0103re\u015ft e s\u0103 dea t\u00e2n\u0103rului roman mijloacele prin
care acesta s\u0103-\u015fi joace rolul \u00eentr-o societate care judeca omul dup\u0103 calit\u0103\u0163ile sale de orator. Totodat\u0103, el \u00eei permite
acestuia s\u0103 devin\u0103 un cet\u0103\u0163ean capabil s\u0103 slujeasc\u0103 statul, care s\u0103 conduc\u0103 numeroasele birouri de care depindea
organizarea Imperiului.
\u00een\u0163elegem atunci c\u0103 statul \u015fi-a asumat organizarea studiilor \u015fi a \u00eencurajat cet\u0103\u0163ile s\u0103 deschid\u0103 \u015fcoli municipale20.
Numirea profesorilor depindea de autorit\u0103\u0163ile publice. Ace\u015fti profesori se bucurau de anumite privilegii \u015fi erau
ap\u0103ra\u0163i \u00eempotriva concuren\u0163ei profesorilor particulari2'. C\u00e2\u0163iva erau admi\u015fi \u00een cercul imperial22, iar unul dintre ei
chiar a ob\u0163inut, pentru o clip\u0103, titlul de \u00eemp\u0103rat23. Astfel, Roma \u015fi-a p\u0103strat for\u0163a \u015fi prestigiul mai mult prin
\u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt dec\u00e2t prin ostile sale. At\u00e2ta timp c\u00e2t au avut posibilitatea, conduc\u0103torii Imperiului au vegheat asupra
bunului mers al institu\u0163iilor \u015fcolare.