Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
2Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Review Evaluare in Depresie Maria Nistor 2007

Review Evaluare in Depresie Maria Nistor 2007

Ratings: (0)|Views: 70 |Likes:
Published by Maria Nistor
depresie, evaluare clinica, DSM, psihologie cognitiva, neuropsihologie, neurostiinte, scale clinice, functii executive, psihologie
depresie, evaluare clinica, DSM, psihologie cognitiva, neuropsihologie, neurostiinte, scale clinice, functii executive, psihologie

More info:

Categories:Types, Research
Published by: Maria Nistor on Feb 23, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/06/2013

pdf

text

original

 
Metodologii de evaluare şi diagnostic în depresia unipolarăMaria Nistor
Psiholog2007
CuprinsIntroducere21. Metodologii clasice de evaluare şi diagnostic32. Metodologii de evaluare şi diagnostic din paradigmaneuroştiinţelor92.1. Psihologia cognitivă92.2. Neuropsihologia123. Funcţiile executive193.1. Instrumente de evaluare neuropsihologiafuncţiilor executive214. Concluzii29Bibliografie32 Metodologii de evaluare şi diagnostic în depresie
1
 
Introducere
Depresia reprezintă una din bolile cu cea mai mare comorbiditate şi asociată cuafectarea majoră a productivităţii economice. În prezent, 28% din populaţia adultă şi 21%din populaţia infantilă îndeplinesc criteriile complete pentru diagnosticarea unei tulburărimentale (Mental Health, A Report of the Surgeon General, 1999).În Statele Unite, peste 5 milioane din cele 31 de milioane de persoane cu vârsta de65 de ani sau mai mult suferă de simptome depresive de nivel clinic, şi peste 1 milionsunt diagnosticate cu episod depresiv major. Recurenţa este de peste 40%, iar rata desuicid este de 2 ori mai mare decât în populaţia generală (Birrer & Vemuri, 2004).Riscul pentru un nou episod depresiv după primul episod este de 50%, iar risculunui nou episod depresiv după trei episoade depresive este de 90% (Kessler, Berglund,Demier, et al., 2003).În literatură există mai multe tipuri sau subtipuri de depresie investigate, începândde la subtipurile clasice de depresie endogenă/melancolică şi exogenă/reactivă, la celunipolar şi bipolar, sau la cel postpartum. Kessing (2004) a încercat să revitalizezevechiul sistemul binar al clasificării depresiei, folosind noi variabile legate de recuperareşi stabilitate a diagnosticului. Datele obţinute pe durata a peste treizeci de ani (1970-1993), pentru peste 43.000 de pacienţi diagnosticaţi după modelul ICD-8 cu diferite tipuride depresie, nu indică însă diferenţe suficient de mari pentru restabilirea vechilor tipuri dedepresie.Din aceste motive, precum şi pentru că marea majoritatea a cercetărilor pe depresiaclinică au avut în vedere episodul depresiv major, datele prezentate în continuare au învedere doar problemele legate de evaluarea şi diagnosticul acestui tip de tulburaredepresivă, cu referire punctuală la alte tipuri precum depresia pe fond organic sau dincadrul tulburării bipolare.
1. Metodologii clasice de evaluare şi diagnostic
2
 
Semnificaţia şi măsurarea depresie în cercetare şi practica clinică variază în funcţiede conceptualizarea noţiunii de depresie. Aceasta poate fi fie în sens unitarian dupămodelul severităţii (o singură depresie cu nivele diferite de intensitate), fie în sens binar,după etiologia presupus diferită (modelul depresie endogenă - depresie exogenă) (Parker,2000). Astfel, depresia poate fi definită unitar ca o simplă dispoziţie afectivă, ca unsindrom de simptome asociate sau ca o tulburare psihiatrică de nivel clinic, sau poate fidefinită binar, ca nevrotică sau psihotică, unipolară sau bipolară.Analiza sistemelor clasice de diagnostic ne ararelaţia dintre dispoziţie,sindrom şi tulburare este una atât secvenţială, cât şi ierarhică. Atât pentru DSM-IV, cât şi pentru ICD-10, dispoziţia depresivă este un criteriu necesar, dar nu şi suficient pentrusindromul depresiv, care la rândul său este necesar dar nu şi suficient pentru diagnosticulde episod depresiv major.Definită ca simplă dispoziţie negativă, depresia este un construct unidimensional,motiv pentru care măsurarea sa se poate limita la utilizarea unor inventare sau liste, bazate pe auto-evaluările subiecţilor. Această abordare are avantajul solicită resurselimitate de timp şi evaluare a depresie. În acest sens este foarte utilă pentru activităţile descreening, pentru identificarea persoanelor care ar putea prezenta un risc mai crescut pentru dezoltarea unui episod depresiv major. Folosirea doar a acestui tip de măsurare cainstrument pentru diagnosticul tulburării depresive este inadecvată şi conduce la rezultateepidemiologice sau descriptive greşite.Conceptualizarea depresie ca set de simptome presupune existenţa unei constelaţiistabile de manifestări, care pot fi descoperite empiric, folosind metode de evaluare şimăsurare compozite. Cel mai adesea acestea sunt construite sub forma unor scale clinice,care măsoară nivelul unor simptome afective, comportamentale, cognitive şi fiziologice(Rost, Smith, Burnam, et al. 1992). Sindromul depresiv nu este însă caracteristic doar categoriei nosologice de episod depresiv major. Simptomele sale sunt întâlnite şi îndescrierile altor tulburări, precum tulburările de adaptare, cele schizoafective sautulburările mentale pe baza organică. Ca urmare, utilizarea doar a scalelor clinice pentrudiagnostic este dezavantajoasă, existând un număr important de persoane greşit3

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->