Morome\u0163ii \u2013 Volumul I
Marin Preda
Editura Cartea rom\u00e2neasc\u0103 \u2013 1975

Textele celor dou\u0103 volume din prezenta edi\u0163ie sunt reproduse dup\u0103: Marin Preda, Morbmetii, I, II. Edi\u0163ia a IV-a
rev\u0103zut\u0103 si ad\u0103ugit\u0103, Bucure\u015fti, EditurscCartea Rom\u00e2nfipsc\u0103, 1975.
Pentru \u00eendreptarea unor erori tipografice s\u0103u neclarit\u0103\u0163i, am apelat - atunci c\u00e2nd a fost cazul - \u015fi la confrunt\u0103ri de
text cu edi\u0163ii anterioare sau cu ultima edi\u0163ie antum\u0103.......\u2014
Au fost p\u0103strate particularit\u0103\u0163ile lingvistice \u015fi lexicale proprii scrisului lui Marin Preda (\u00een general, specifice
graiului din C\u00e2mpia Muntean\u0103, mai evidente \u00een dialog, \u00een primul volum).

formula sa epic\u0103. Romanul a fost \u00eent\u00e2mpinat favorabil \u015fi nici mai t\u00e2rziu interesul criticii nu a sc\u0103zut. S-a
pronun\u0163at destul de repede cuv\u00e2ntulcapodop er\u0103 \u015fi de aici \u00eenainte toate scrierile prozatorului au avut de \u00eenfruntat
compara\u0163ia cu acest model. C\u00e2nd, \u00een 1967, dup\u0103, o lung\u0103 gesta\u0163ie, apare volumul al H-lea, critica nu mai arat\u0103
acela\u015fi entuziasm. Se aud glasuri care ceart\u0103 pe autor pentru ideea de a continua o carte intrat\u0103 deja \u00een con\u015ftiin\u0163a
publicului. Indignarea nu este prin ninjjc- justificat\u0103,M o ro me\u0163ii, II, este \u00een unele aspecte mai dens, mai profund
dec\u00e2t primul, \u00eens\u0103 puterea prejudec\u0103\u0163ii e mare la acest punct \u015fi spiritele critice care s-au obi\u015fnuit cu un stil \u015fi o
tipologie accept\u0103 cu greu aceea\u015fi tipologie v\u0103zut\u0103 dintr-un unghi diferit \u015fi tratat\u0103 cu alt\u0103 metod\u0103 epic\u0103. Cele dou\u0103
p\u0103r\u0163i formeaz\u0103 totu\u015fi o unitate, ele se sus\u0163in \u015fi se lumineaz\u0103 reciproc, impun\u00e2nd o tipologie necunoscut\u0103 p\u00e2n\u0103 la
Marin Preda \u00een proza rom\u00e2neasc\u0103X\u00cent\u00e2iul volum este concentrat asupra unui singur personaj, \u00eentreaga
desf\u0103\u015furare epic\u0103 este subordonat\u0103 lui Ilie Moromfi\u0163e. Cartea este scris\u0103 \u00eentr-unj^4J\u00a3JLlQCJiriJianic,
person\u00e2fefe^\u00e2\u00eeTfiiTip s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 \u015fi s\u0103 se exprime, gesturile lor sunt libere, existen\u0163a, \u00een orice caz, nu-i
terorizeaz\u0103. De pest\u0103noaga podi\u015ftei sale, Ilie Moromete prive\u015fte cu un ochi netulburat oamenii care trec pe
drum, \u00eena d u n a rea din curtea lui Iocan el cite\u015fte \u015fi judec\u0103 necru\u0163\u0103tor evenimentele. Spa\u0163iul este \u00eentins, via\u0163a nu-i
tulburat\u0103 de \u00eent\u00e2mpl\u0103ri care s\u0103 schimbe \u015fi s\u0103 precipite un ritm vechi, calm, de existen\u0163\u0103.
Ritmul epic se schimb\u0103 \u00een volumul al H-lea. Existen\u0163a social\u0103 este, aici, mai concentrat\u0103, oamenii apar invada\u0163i
de \u00eent\u00e2mpl\u0103ri, satul a\u015fezat pe tipare arhaice intr\u0103 \u00eentr-un proces rapid ele destr\u0103mare. Proza care nareaz\u0103 toate
acestea este cu necesitate mai crispat\u0103, pagina mai dens\u0103, sub puterea
faptelor dinafar\u0103 personajele apar mic\u015forate, gesturile lor nu mai au spontaneitatea din prima faz\u0103. Moromete,
care r\u0103m\u00e2ne \u015fi aici un simbol, se retrage de pepodi\u015fc\u0103 \u00een locuri mai obscure, sfera Iui de observa\u0163ie se
mic\u015foreaz\u0103, bucuria interioar\u0103 \u00eencepe s\u0103 fie condi\u0163ionat\u0103 de elemente pe care nu le poate st\u0103p\u00e2ni. Stilul epic se
adapteaz\u0103 acestei schimb\u0103ri de perspectiv\u0103. Nara\u0163iunea se complic\u0103, num\u0103rul focarelor epice cre\u015fte, sub
presiunea numeroaselor paranteze fraza \u00ee\u015fi pierde din fluen\u0163\u0103, devine aspr\u0103 \u015fi demonstrativ\u0103. O anumit\u0103 crispare
a propozi\u0163iilor, provenit\u0103 din elaborarea lor \u00eendelungat\u0103, arat\u0103 \u015fi o \u00eenstr\u0103inare a prozatorului fa\u0163\u0103 de obiectul
nara\u0163iunii. Din romanul unui destin,M o ro m e\u0163ii devine romanul unei colectivit\u0103\u0163i (satul) \u015fi al unei civiliza\u0163ii
sanc\u0163ionate de istorie.
Toate aceste modific\u0103ri au derutat critica, obi\u015fnuit\u0103 cu viziunea mai senin\u0103 \u015fi stilul mai degajat din primul
volum, \u015fi au f\u0103cut-o s\u0103 nedrept\u0103\u0163easc\u0103 o carte curajoas\u0103 \u015fi profund\u0103. Judecat \u00een ansamblu,Moro me\u0163ii e un mare
roman prin originalitatea, \u00eent\u00e2i, a tipologiei \u015fi profunzimea crea\u0163iei. Tipologia este, ca la Slavici \u015fi Rebreanu,
\u0163\u0103r\u0103neasc\u0103, totu\u015fi c\u00e2t\u0103 deosebire! Sufletul rural esto acolo rudimentar,-OD\u00a7eoat""&e 'acumulare \u00een ordine
material\u0103 \u015fi, numai dup\u0103 ce acest proces s-a \u00eencheiat, el poate s\u0103 aud\u0103 \u015fi alte glasuri ce vin din ad\u00e2ncul fiin\u0163ei lui.
G. C\u0103linescu observa c\u0103 \u0163\u0103ranii lui Slavici nu reprezint\u0103 caractere tipice, ci, ca \u00een vechile epopei,atitudini tipice
de via\u0163\u0103. M. Preda \u00eenl\u0103tur\u0103 imaginea acestui mecanism simplu, previzibil, mi\u015fcat mai mult de instincte, \u015fi face
din \u0163\u0103ranii s\u0103i indivizi cu o via\u0163\u0103 psihologic\u0103 normal\u0103, ap\u0163i prin aceasta a deveni eroi de proz\u0103 modern\u0103. Sub
influen\u0163a probabil \u015fi a romanului american (Steinbeck, Faulkner) - care descrie cu prec\u0103dere complexitatea
oamenilor obscuri (fermieri sc\u0103p\u0103ta\u0163i, negri \u00eentr-o libertate provizorie, ariera\u0163i ca Benny sau brute inocente ca
Lennie etc.) - M. Preda prezint\u0103 ni\u015fte \u0163\u0103rani inteligen\u0163i \u015fi ironici, complec\u015fi ca structur\u0103 moral\u0103, \u00een m\u0103sur\u0103 prin
aceasta s\u0103-\u015fi reprezinte \u015fi s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een modul lor caracteristic marile drame ale existen\u0163ei. \u00een proz\u0103 nu
profesiunea \u015fi cultura personajelor intereseaz\u0103, ci capacitatea lor de "a exprima condi\u0163ia uman\u0103. Un doctor
docent \u015fi un t\u0103ietor de lemne pbt fi \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 eroi de literatur\u0103 fundamental\u0103. Independent de acaste
probleme de sociologie a personajelor ce se pun azi numai \u00eentr-o cultur\u0103 t\u00e2n\u0103r\u0103 ca a noastr\u0103, unde, \u00een chip bizar,
prejudec\u0103\u0163ile au o via\u0163\u0103 mai lung\u0103,Moro me\u0163ii reprezint\u0103 \u015fi o maredes coperire literar\u0103.yferoul central al
romanului, Ilie Moromete, nu seam\u0103n\u0103 cu nici unul dintre personajele prozei anterioare, rurale sau citadine.
Originalitatea lui vine din modul \u00een care un spirit inventiv,c re a t o r, transform\u0103 existenta \u00eentr-un spectacol. De pe

st\u0103noaga podi\u015ftei sau de pe prispa casei, Moromete prive\u015fte lumea cu un ochi p\u0103trunz\u0103tor, semnificam, \u00een
\u00eent\u00e2mpl\u0103rile cele mai simple el descoper\u0103 ceva deosebit, o not\u0103 II
\u00eenveselitoare, o lumin\u0103 care pentru ceilal\u0163i nu se aprinde. C\u0103l\u0103torind la munte pentru a vinde porumb, Moromete
poveste\u015fte la \u00eentoarcere ni\u015fte fapte extraordinare. \u00eenso\u0163ind mai t\u00e2rziu pe tat\u0103l s\u0103u \u00eentr-o c\u0103l\u0103torie asem\u0103n\u0103toare,
Niculae (fiul) r\u0103m\u00e2ne dezam\u0103git: \u00eent\u00e2mpl\u0103rile sunt banale, oamenii lipsi\u0163i de farmec, munteanca t\u00e2n\u0103r\u0103 care
tulburase pe tat\u0103l s\u0103u i se pare o \u0163\u0103ranc\u0103 oarecare, prin nimic deosebit\u0103 de alt\u0103 femeie din Sili\u015ftea-Gume\u015fti etc.
\u201eTat\u0103l - noteaz\u0103 naratorul - avea ciudatul dar de a vedea lucrurile care lor le sc\u0103pau, pe care nu le vedeau."

Reluat \u015fi \u00een alte c\u0103r\u0163i (Marele singuratic, Delirul), satul devine un fel de imago-mundi, centrul de observa\u0163ie a
lumii \u015fi, prin profunzimea nara\u0163iunii, punctul de sprijin al Universului. Alungate de istorie \u00een alte locuri, per-
sonajele revin cu g\u00e2ndul sau cu pasul la Sili\u015ftea-Gume\u015fti, drumurile lor trec totdeauna prin acest spa\u0163iu
privilegiat, individualizat literar \u00een chipul \u00een care alte spa\u0163ii reale (Salinas - marea vale din romanele lui
Steinbeck sau comitatul Yoknapatawpha \u00een romanele lui Faulkner) au devenit puncte de reper \u00eentr-o geografie a
imaginarului. Satul se concentreaz\u0103 \u00eenMoro me\u0163ii (I) la via\u0163a unei familii \u015fi, numai prin atingere, la via\u0163a unei
colectivit\u0103\u0163i mai largi. \u00eens\u0103 sonda, fixata pe un spa\u0163iu restr\u00e2ns, intr\u0103 ad\u00e2nc \u00een straturile unei spiritualit\u0103\u0163i vechi.
Din \u00eenregistrarea vie\u0163ii de familie, \u00een fazele ei tipice (trezirea diminea\u0163a sub glasul aspru al tat\u0103lui, plecarea la
c\u00e2mp, masa, \u00eentoarcerea de la c\u00e2mp, din nou masa, cu participarea \u00eentregii familii etc), iese la iveal\u0103 uncod al
existen\u0163ei \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti.
Nimic extraordinar nu se petrece la acest prim nivel \u00een roman. Un \u0163\u0103ran se \u00eentoarce de la c\u00e2mp \u015fi, \u00eenconjurat de
\u00eentreaga familie, ia masa a\u015fezat pe prag, deasupra tuturor. Un prim indiciu de autoritate \u00eentr-o lume \u00een care
tiparele arhaice au supravie\u0163uit. Aceast\u0103 cin\u0103 \u0163\u0103r\u0103neasc\u0103, prezentat\u0103 pe mai multe pagini, nu are nimic din
culoarea \u015fi opulenta marilor ospe\u0163e din pictura olandez\u0103. Solemnitatea \u015fi modestia culinar\u0103 \u00eei dau, dimpotriv\u0103, un
caracter aproape sacru. Ca \u00een picturile vechi, lumina nara\u0163iunii cade pe chipul P\u0103rintelui, care vegheaz\u0103 asupra
copiilor \u00eenghesui\u0163i \u00een jurul unei mese joase:
\u201eC\u00e2t ie\u015feau din iarn\u0103 \u015fi p\u00e2n\u0103 aproape de Sf\u00e2ntul Niculae, Morome\u0163ii m\u00e2ncau \u00een tind\u0103 la o mas\u0103 joas\u0103 \u015fi rotund\u0103,
a\u015feza\u0163i \u00een jurul ei pe ni\u015fte sc\u0103unele c\u00e2t palma. F\u0103r\u0103 s\u0103 \u015ftie c\u00e2nd, copii se a\u015fezar\u0103 cu vremea unul
III
l\u00e2ng\u0103 altul, dup\u0103 fire \u015fi neam. Cei trei fra\u0163i vitregi, Paraschiv, Nil\u0103 \u015fi Achim, st\u0103teau spre partea dinafar\u0103 a tindei,
ca \u015fi c\u00e2nd ar fi fost gata \u00een orice clip\u0103 s\u0103 se scoale de la mas\u0103 \u015fi s\u0103 plece afar\u0103. De cealalt\u0103 parte a mesei, l\u00e2ng\u0103
vatr\u0103, jum\u0103tate \u00eentoars\u0103 spre str\u0103chinile \u015fi oalele cu m\u00e2ncare de pe foc, st\u0103tea \u00eentotdeauna Catrina Moromete,
mama vitreg\u0103 a celor trei fra\u0163i, iar l\u00e2ng\u0103 ea \u00eei avea pe ai ei, pe Niculae \u015fi pe Ilinca, copii f\u0103cu\u0163i cu Moromete.
Moromete st\u0103tea parc\u0103 deasupra tuturor. Locul lui era pragul celei de-a dou\u0103 od\u0103i, de pe care el st\u0103p\u00e2nea cu
privirea pe fiecare. To\u0163i ceilal\u0163i st\u0103teau um\u0103r l\u00e2ng\u0103 um\u0103r, \u00eenghesui\u0163i, masa fiind prea mic\u0103. Moromete n-o mai
schimbase de pe vremea primei lui c\u0103s\u0103torii, de\u015fi num\u0103rul copiilor crescuse. El \u015fedea bine pe pragul lui, putea s\u0103
se mi\u015fte \u00een voie \u015fi de altfel nim\u0103nui nu-i trecuse prin cap c\u0103 ar fi bine s\u0103 se schimbe masa aceea joas\u0103 \u015fi plin\u0103 de
arsurile de la tigaie."
Ilie Moromete st\u0103p\u00e2ne\u015fte \u00een chip absolut peste o familie format\u0103 din dou\u0103 r\u00e2nduri de copii \u00eenvr\u0103jbi\u0163i \u00eentre ei din
cauza p\u0103m\u00e2ntului. Descrierea mesei este \u00eenceat\u0103 \u015fi ritualul ei dezv\u0103luie rela\u0163iile adev\u0103rate din s\u00e2nul familiei.
Copii din prima c\u0103s\u0103torie (Paraschiv, Nil\u0103, Achim) nu se \u00een\u0163eleg cu ceilal\u0163i \u015fi tat\u0103l, pentru a p\u0103stra unitatea
familiei, este dur \u015fi justi\u0163iabil. C\u00e2nd mezinul, Niculae, face mofturi la mas\u0103, m\u00e2na tat\u0103lui \u00eel love\u015fte necru\u0163\u0103tor. De
altfel, din primele 20 de pagini lu\u0103m cuno\u015ftin\u0163\u0103 de toate problemele familiei: existen\u0163a celor dou\u0103 loturi de
p\u0103m\u00e2nt \u015fi lupta pentru a le p\u0103stra ne\u015ftirbite, disensiunile \u00eentre fra\u0163ii vitregi, proiectul de fug\u0103 la Bucure\u015fti al lui
Paraschiv, Achim \u015fi Nil\u0103, bigotismul mamei (Catrina), primejdiafoncierii \u015fi a datoriei la banc\u0103, dorin\u0163a b\u0103iatului
cel mic, Niculae, de a merge la \u015fcoal\u0103 \u015fi ostilitatea celorlal\u0163i copii fa\u0163\u0103 de aceast\u0103 idee etc. Marin Preda se
folose\u015fte de aceste scene expozitive pentru a studia \u00een lini\u015fte r\u00e2urile ce se vor desface apoi \u00een numeroasele
ramifica\u0163ii.

sunt \u00een\u015fira\u0163i la ad\u0103post de ploaie to\u0163i membrii familiei, \u00een fine,seceri\u015ful, precedat de o preg\u0103tire aproape mistic\u0103,
sub puterea unei mari exalt\u0103ri, \u00een orice caz, a plec\u0103rii la c\u00e2mp. Indivizii se diferen\u0163iaz\u0103 prin mici detalii de
comportament. Nil\u0103 are o frunte \u201elat\u0103 \u015fi groas\u0103" \u015fi ori de c\u00e2te ori acest personaj greoi, ezitant, apare \u00een carte,
fruntea \u00eencordat\u0103, marc\u00e2nd chinul unei g\u00e2ndiri \u00eencete, nu va lipsi din nota\u0163iile prozatorului. Paraschiv are un r\u00e2s
ciudat (\u201eparc\u0103 ar fi p\u00e2r\u00e2t ceva"), \u015fi semnul lui fizionomie distinctiv este satisfac\u0163ia rea, vulgar\u0103, exprimat\u0103 de
\u00eempletirea buzelor lungi (\u201e\u00eentinz\u00e2ndu-\u015fi cu pl\u0103cere buzele lui \u00eempletite").
Ins\u0103 modificarea vie\u0163ii interioare \u00eenMoro me\u0163ii este marcat\u0103 mai ales de glasuri. Glasul arat\u0103 umoarea, caracterul
\u015fi pozi\u0163ia individului \u00een ierarhia social\u0103. Catrina, supus\u0103 b\u0103rbatului, tem\u0103toare de copiii vitregi, are un glas

\u201e\u00eendep\u0103rtat \u015fi \u00eembulzit de g\u00e2nduri". Tat\u0103l autoritar are mai multeglasuri, c\u00e2nd \u201eputernic \u015fi amenin\u0163\u0103tor, f\u0103c\u00e2ndu-i
pe to\u0163i s\u0103 tresar\u0103 de team\u0103", c\u00e2nd un glas \u201eschimbat \u015fi necunoscut", fals, ironic. Victor B\u0103losu, voiajorul, are un
glas \u201esp\u0103lat", Tugurlan, un glas, \u201eneprietenos \u015fi str\u0103in", Guica - spioana satului - are un glas \u00eenecat de curiozitate
\u015fi pl\u0103cere. Cuv\u00e2ntul exprim\u0103_Q rela\u0163ie, glasul marcheaz\u0103 natura acestejjglatij. Bo\u0163oghin\u0103, \u0163\u0103ranul bolnav, nevoit
s\u0103-\u015fi v\u00e2nd\u0103 o parte din p\u0103m\u00e2nt, discut\u0103 cu Tudor B\u0103losu \u015fi Victor \u00eentr-un chip care indic\u0103 o \u00eenstr\u0103inare total\u0103:
\u201eFiecare cuv\u00e2nt scos de cei trei oameni sc\u00e2r\u0163\u00e2ia, nu se lipea de cel\u0103lalt, nimerea al\u0103turi, nu se putea rotunji \u015fi
\u00eenc\u0103lzi, at\u00e2t Bo\u0163oghin\u0103, c\u00e2t \u015fi B\u0103losu se uitau \u00een l\u0103turi, \u00eentorceau capetele \u00een alt\u0103 parte c\u00e2nd unul din ci deschidea
gura."
Marin Preda d\u0103 astfel de indica\u0163ii fine de regie \u015fi personajele sale \u00ee\u015fi tr\u0103deaz\u0103 via\u0163a interioar\u0103 prin varietatea
fonic\u0103. Un b\u0103iat, Vatic\u0103 Bo\u0163oghin\u0103, ia \u00een gospod\u0103rie locul tat\u0103lui, plecat la sanatoriu. Copil \u00eenc\u0103, el \u00ee\u015fi ia rolul \u00een
serios, \u015fi cel dint\u00e2i semn de autoritate este glasul \u201easpru \u015fi ne\u00eenduplecat" cu care \u00ee\u015fi strig\u0103 sora. \u00eent\u00e2mpl\u0103rile prin
care trece Ilie Moromete sunt urmate de o subtil\u0103 dialectic\u0103 a glasurilor, cu sub\u0163irimi \u015fi grosimi care traduc
metamorfozele psihicului. Procedeul este folosit \u00een genere decomportamenti\u015fti. M. Preda \u00eei asociaz\u0103 \u015fi analiza,
am\u0103nun\u0163it\u0103 \u015fi precis\u0103, f\u0103r\u0103 acel respect ortodox fa\u0163\u0103 de conven\u0163ii care paralizeaz\u0103 adesea sim\u0163ul crea\u0163iei la mul\u0163i
autori moderni.
Tema central\u0103 \u00eenM o ro m e\u0163ii ar fi, din acest punct de vedere, libertatea fatali\u0163\u0103\u0163ile istoriei\u00bb Ea este anun\u0163at\u0103 de

p
fraz\u0103 liminar\u0103, programatic\u0103, de care s-a f\u0103cut \u00een interpretarea critic\u0103 mult caz: \u201e\u00een c\u00e2mpia Dun\u0103rii, cu c\u00e2\u0163iva ani
\u00eenaintea celui de-al doilea r\u0103zboi mondial, se pare c\u0103 timpul avea cu oamenii nesf\u00e2r\u015fit\u0103 r\u0103bdare; viata se scurgea
aici f\u0103r\u0103 conflicte mari"... Ceea ce urmeaz\u0103 \u00een roman contrazice aceast\u0103 imagine. Timpul este viclean, r\u0103bdarea
nu-i dec\u00e2t o form\u0103 de lacumulare pentru o nou\u0103 criz\u0103. La sf\u00e2r\u015fit, c\u00e2nd drama Morome\u0163ilor este narat\u0103 \u015fi, prin ea,
imaginea vie\u0163ii lini\u015ftite e spulberat\u0103, prozatorul revine asupra nota\u0163iei de \u00eenceput: \u201eTimpul nu mai avea r\u0103bdare".
Este una din multele imagini ale simetriei (s\u0103 le spunem astfel) \u00een literatura lui M. Preda, plin\u0103 de evolu\u0163ii
\u00eenchise, de ample mi\u015fc\u0103ri \u00een cerc. Aceasta vrea s\u0103 dea o idee despre rota\u0163ia procesual\u0103 a vie\u0163ii dup\u0103 o lege
statornic\u0103 \u015fi misterioas\u0103 care ac\u0163ioneaz\u0103 \u015fi \u00een natur\u0103. Chiar demersul epic al prozatorului se \u00eenscrie \u00een fatalitatea
acestei repeti\u0163ii. El revine \u00een cartea nou\u0103 la simbolurile pe care le-a p\u0103r\u0103rist \u00een cartea anterioar\u0103, proza lui tr\u0103ie\u015fte
sub puterea unei obsesii a\u00een to a rcerii la un punct originar.
Morome\u0163ii stau sub un clopot cosmic \u015fi drumurile mari ale istoriei trec prin ograda lor. Istoria pare la \u00eenceput
neputincioas\u0103, iar libertatea omului st\u0103p\u00e2n pe dou\u0103 loturi de p\u0103m\u00e2nt este \u00een afara oric\u0103rei primejdii. Imaginea

lui Ilie Moromete st\u00e2nd pe st\u0103noaga podi\u015ftei \u015fi fum\u00e2nd nep\u0103s\u0103tor (\u201edin m\u00e2na lui fumul \u0163ig\u0103rii se ridica drept \u00een
sus, f\u0103r\u0103 grab\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 scop") vine j s\u0103 \u00eent\u0103reasc\u0103 ideea timpului \u00eencremenit \u015fi prietenos. Omul lini\u015ftit \u015fi ironic J
st\u0103, totu\u015fi, pe un vulcan, \u00een familia peste care p\u0103store\u015fte cu autoritate! absolut\u0103 se preg\u0103te\u015fte un complot. Copiii
cei mari sunt lacomi de c\u00e2\u015ftig} \u015fi ceart\u0103 pe tat\u0103l lor c\u0103 \u00ee\u015fi pierde timpul st\u00e2nd de vorb\u0103 cu prietenii s\u0103i Coco\u015fil\u0103 \u015fi
Dumitru lui Nae \u00een loc s\u0103 mearg\u0103 la munte \u015fi s\u0103 speculeze gr\u00e2ul. Lui Moromete nu-i place negustoria, iar banii \u00eei
pricinuiesc o furie neputincioas\u0103. Dispre\u0163ul lui fa\u0163\u0103 de B\u0103losu vine de aici. P\u0103m\u00e2ntul este f\u0103cut s\u0103 dea produse,
iar produsele s\u0103 hr\u0103neasc\u0103 pe membrii familiei \u015fi s\u0103 acopere cheltuielile casei, at\u00e2t. Paraschiv, Achim \u015fi Nil\u0103 au o
poft\u0103' nem\u0103surat\u0103 de_c\u00e2\u015ftig \u015fi_prima lor form\u0103 de r\u0103zvr\u0103tire fa\u0163\u0103 de autor\u00eetatea tat\u0103lui este neinjjl\u0163urnirea Fa\u0163a de
imobilitatea lui social\u0103. Ei murmur\u0103 \u015fi-l vorbesc de r\u0103u \u00een sat c\u0103 a dat porumbul ieftin \u015fi c\u0103, \u00een genere, el \u201enu face
nimic", \u201est\u0103 toat\u0103 ziua".A\u00a3a\u00a3ejxvaeste a face bani. Tinerii Moromete; au sim\u0163ul acumul\u0103rii burgheze, ei vor s\u0103
transforme gr\u00e2ul, l\u00e2na, laptele \u00een bani.__Modelul Jor..e..Tudor B\u0103losu, semnul noilor rela\u0163ii capitaliste \u00een
economia satului. Moromete are o concep\u0163ie patriarhal\u0103 \u015fi, voind s\u0103-\u015fi lecuiasc\u0103 fiii de boala c\u00e2\u015ftigului, \u00eei las\u0103 s\u0103
se duc\u0103 de mai multe ori Ia munte. Insuccesul nu-i dezarmeaz\u0103 \u015fi, stimula\u0163i de Guica, sora rea a tat\u0103lui, ei
pl\u0103nuiesc s\u0103 fug\u0103 cu oile \u015fi caii la Bucure\u015fti. Presat defo n ciere \u015fi de banc\u0103, Moromete accept\u0103, dup\u0103 lungi
ezit\u0103ri, s\u0103 lase pe Achim s\u0103 plece* cu oile la Bucure\u015fti pentru a c\u00e2\u015ftiga bani, \u00eens\u0103 banii nu vin \u015fi, dup\u0103 oarecare
vreme, \u0163\u0103ranul afl\u0103 c\u0103 b\u0103ie\u0163ii lui vor s\u0103-l jefuiasc\u0103 \u015fi s\u0103-l p\u0103r\u0103seasc\u0103.
E momentul \u00een care\u00e2ncepe^declinul personajului. P\u00e2n\u0103 atunci el \u0163inuse piept perceptorului, jandarmului, lui
Tudor B\u0103losu, tr\u0103ise senin, cu un sentiment \u00eenalt al independen\u0163ei. Spargerea familiei duce la pr\u0103bu\u015firea lui
moral\u0103, \u015fi semnalul acestui .proces..este, ca \u015fi \u00eenainte,glasul:
\u201e - B\u0103ie\u0163ii mei! exc\u00eeam\u0103 Moromete cu un glas de parc\u0103 n-ar fi \u015ftiut c\u0103 avea b\u0103ie\u0163i. B\u0103ie\u0163ii mei, Sc\u0103mosule, sunt
bolnavi. S\u0103 fug\u0103 de acas\u0103! De ce asta? Nu i-am l\u0103sat eu s\u0103 fac\u0103 ce vor? Absolut\u0103, absolut\u0103 libertate le-am l\u0103sat!
Dac\u0103 veneau \u015fi-mi spuneau: \u00abM\u0103, noi vrem s\u0103 fugim de acas\u0103\u00bb, crezi c\u0103 i-a\u015f fi \u00eempiedicat eu, Sc\u0103mosule!? \u00abDe
ce s\u0103 fugi\u0163i, fr\u0103\u0163ioare? le-a\u015f fi spus. \u00eencet nu pute\u0163i s\u0103 merge\u0163i?\u00bb"
Schimbarea glasului (\u201etulbure \u015fi \u00eensingurat") anun\u0163\u0103 o modificare interioar\u0103 profund\u0103. Lumina pe care Moromete
o descoperea \u00een \u00eent\u00e2mpl\u0103rile \u015fi faptele vie\u0163ii se stinge, lini\u015ftea \u00eel p\u0103r\u0103se\u015fte \u015fi, f\u0103r\u0103 lini\u015fte, existen\u0163a nu mai este o
\u00eenc\u00e2ntare, ci o povar\u0103: \u201eCum s\u0103 tr\u0103ie\u015fti dac\u0103 nu e\u015fti lini\u015ftit?" Moromete \u015fi Dumitru lui Nae, prieteni vechi, nu se