Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
2Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Genetica Comportamentului Uman

Genetica Comportamentului Uman

Ratings: (0)|Views: 1|Likes:
Published by blueariss
psihologie
psihologie

More info:

Published by: blueariss on Feb 23, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/07/2013

pdf

text

original

 
1
Disciplina: Genetica comportamentului umanTitular disciplin
ă
:
Dr. Corneliu Stanciu
Gradul didactic:
conf.univ.
Facultatea:
Psihologie
Catedra:
Psihologie
Nr. de ore:
2 / 
1
– semetrul I
Obiective:
Reconsiderarea unora dintre paradigmele
ş
i conceptele darwiniste,neodarwiniste, pavloviste, lorenziste
ş
i behavioriste din domeniul etologiei, în scopuldeprinderii cursan
Ń
ilor cu gândirea liber
ă
de prejudec
ăŃ
i; formarea unei concep
Ń
ii
ş
tiin
Ń
ifice moderne privind mecanismele ce stau la baza comportamentului uman
ş
ideosebirea fundamental
ă
dintre acesta
ş
i comportamentul animal; asigurarea unei baze
ş
tiin
Ń
ifice solide
ş
i moderne în abordarea disciplinelor cu caracter aplicativ din domeniulpsiho-pedagogic
ş
i social.
SINTEZA CURSULUI
Prolegomena
Etologia (gr. ethos = morav, obicei, atitudine) este o ramur
ă
a
ş
tiin
Ń
elor psiho-sociale care studiaz
ă
comportamentul animal (deosbit profund de cel uman)
ş
i uman(ini
Ń
ial, etologia avea ca obiect exclusiv comportamentul animal). Includerea în obiectulacelea
ş
i ramuri
ş
tiin
Ń
ifice – etologia – a comportamentelor fiin
Ń
elor din cele dou
ă
domeniiatât de diferite, cel animal
ş
i cel uman, o consider
ă
m total nepotrivit
ă
, p
ă
gubitoare chiar,dac
ă
judec
ă
m lucrurile din perspectiva devenirii lumii materiale
ş
i spirituale. Dac
ă
, începând cu Konrad Lorenz (ca s
ă
ne referim la cel mai fervent sus
Ń
in
ă
tor al ideii), acestdemers urm
ă
rea înocularea ideii de
continuitate
(
ş
i nu numai!) între lumea animal
ă
 
ş
i ceauman
ă
, în baza celor mai recente cercet
ă
ri
ş
tiin
Ń
ifice, ne sim
Ń
im, moralmente, obliga
Ń
i s
ă
 respingem cu vehemen
Ńă
o astfel de opinie. Lumea uman
ă
nu este „un altfel” de lumeanimal
ă
(prea ne domin
ă
defini
Ń
ia dat
ă
omului de c
ă
tre stagirit!), ci „un altceva” decâtaceasta! Or, tocmai acesta este motivul esen
Ń
ial pentru care am denumit disciplina de carene ocup
ă
m – Etologie
comparat 
ă
: s
ă
eviden
Ń
iem deosebirile
 fundamentale
dintrecomportamentul animal
ş
i comportamentul uman; la rigoare, ar fi trebuit s
ă
vorbimdespre dou
ă
discipline: Etologia animal
ă
(bio-psihologic
ă
)
ş
i Etologia uman
ă
(bio-psiho-socio-cultural
ă
).
 
2Ar putea fi adus
ă
obiec
Ń
ia -desigur, pertinent
ă
- c
ă
procesele
ş
i fenomenele deordin superior pot fi mai bine
ş
i mai u
ş
or în
Ń
elese dac
ă
se porne
ş
te de la cunoa
ş
tereaproceselor
ş
i fenomenelor
de acela
 ş
i gen
, dar mai simple, aflate mai jos pe scaradevenirii. Nimeni nu poate contesta avantajul unui asemenea demers. Ne-o dovede
ş
teLevi-Strauss, printre al
Ń
ii: pentru a în
Ń
elege societatea uman
ă
actual
ă
, el coboar
ă
lasocietatea totemic
ă
, arhaic
ă
. Da, dar societatea totemic
ă
era
tot societate uman
ă
,
ş
i nu dealt gen; acesta este motivul pentru care Levi-Strauss nu a coborât la legit
ăŃ
ile specificeanimalelor “sociale” (albine, termite etc. care nu au nimic comun cu « socialul » uman).Meritul lui const
ă
tocmai în aceea c
ă
a în
Ń
eles cât de grav
ă
poate fi gre
ş
ala extrapol
ă
riilegit
ăŃ
ilor dintr-o lume în alta.Comportamentul (potrivit Dic
Ń
ionarului de Psihologie Larousse 2000) reprezint
ă
 “conduita unui subiect luat în considerare într-un anumit mediu
ş
i într-o unitate de timpdat
ă
.” Într-o alt
ă
exprimare, comportamentul reprezint
ă
« ansamblul manifest
ă
rilorobiective ale animalelor
ş
i oamenilor prin care se exteriorizeaz
ă
via
Ń
a psihic
ă
» (
ş
ira
Ń
ional
ă
, în cazul omului, ad
ă
ug
ă
m noi). Dac
ă
ar fi s
ă
admitem “ad literam” acestedefini
Ń
ii, atunci s-ar impune ca psihoterapia, ca s
ă
nu ne referim la zone mai profunde alepsihologiei, s
ă
fie considerat
ă
o impostur
ă
. În primul rând, tr
ă
irea nu se desf 
ăş
oar
ă
într-osec
Ń
iune a timpului, adic
ă
doar în clipa prezent
ă
, ci într-un
segment temporal
, carecuprinde, deopotriv
ă
, trecutul, prezentul
ş
i viitorul. În al doilea rând, în baza aceluia
ş
ira
Ń
ionament, mediul în care se manifest
ă
un anumit comportament nu este unul omogen,dat la un moment anume, ci el reprezint
ă
“sinteza” percep
Ń
iilor, asocierilor,semnifica
Ń
iilor
ş
i ra
Ń
ionamentelor izvorâte din via
Ń
a deja tr
ă
it
ă
, din cea prezent
ă
 
ş
i din ceaproiectat
ă
a subiectului considerat. În al treilea rând, via
Ń
a psihic
ă
a unui subiect, de celemai multe ori, nu se exteriorizeaz
ă
obiectiv, ci dimpotriv
ă
 
ş
i, din acest motiv, ea trebuiesondat
ă
 
ş
i adus
ă
la “suprafa
Ńă
” prin tehnici speciale.
C U P R I N S(fiecare tem
ă
dureaz
ă
dou
ă
ore de curs)I.Cauzalitate
ş
i motiva
Ń
ie în etologie.
Cauze eficiente
ş
i cauze declan
ş
atoare.Motiva
Ń
ia în contextul cauzalit
ăŃ
ii. Originile
ş
i tipurile motiva
Ń
iei.
II.Finalitatea actelor comportamentale.
Homeostazia la niveluri joase ale entropiei,ca parametru ce caracterizeaz
ă
starea
global
ă
(bio-psihologic
ă
) a fiin
Ń
ei animale
ş
istarea
global
ă
(bio-psiho-socio-cultural
ă
) a fiin
Ń
ei ra
Ń
ionale.
III.Instinct
ş
i înv
ăŃ
are: continuitate
ş
i discontinuitate în determinareacomportamentelor.IV. Bazele biologice ale instinctelor: pattern-uri preformate.V.
 
Înv
ăŃ
are prin condi
Ń
ionare.
 
VI. Factori ce condi
Ń
ioneaz
ă
comportamentul uman.VII.Categorii de comportamente umane.
 
3
I. Cauzalitate
ş
i motiva
Ń
ie în etologie
Un obiect sau un proces se nume
ş
te
cauz
ă
când precede
ş
i produce cu necesitateun alt obiect sau proces denumit
efect.
( Cu stupoare am constatat, la un logician deprestigiu –este vorba despre von Wright, 1995-, punerea efectului înaintea cauzei, cazconsiderat de el ca unic în realitate, ceea ce, consider
ă
m noi, reprezint
ă
o eroare degândire). Atât în plan fenomenologic, cât
ş
i procesual, comportamentul este un fenomencauzal, dând termenului « cauz
ă
» un în
Ń
eles mai general.Mai mult decât în oricare alt domeniu, în etologie trebuie s
ă
facem distinc
Ń
ie întretipurile de cauze, cu atât mai mult cu cât, în aceast
ă
zon
ă
 
ş
tiin
Ń
ific
ă
, interpret
ă
rile eronatepot conduce la grave consecin
Ń
e. Din perspectiva celor ce ne intereseaz
ă
, cauzele pot fi împ
ă
r
Ń
ite în dou
ă
mari categorii: cauze
eficiente
 
ş
i cauze
declan
 ş
atoare
. Pentru asimplifica lucrurile, s
ă
d
ă
m un exemplu dintr-un domeniu mai accesibil. Pentru gândireacomun
ă
, cauza plec
ă
rii proiectilului din arm
ă
este ap
ă
sarea pe tr
ă
gaci. În realitate, îns
ă
,cauza
eficient 
ă
a plec
ă
rii proiectilului este presiunea de gaze dezvoltat
ă
de aprindereapulberii din cartu
ş
, celelalte procese fiind, în raport cu plecarea proiectilului, cauze
declan
 ş
atoare
 în trepte: ap
ă
sarea pe tr
ă
gaci –de
ş
i ea este cauza eficient
ă
a eliber
ă
riicuiului percutor al capsei-, detonarea capsei –de
ş
i ea este cauza eficient
ă
a aprinderiipulberii-, aprinderea pulberii –abia aceasta fiind cauza eficient
ă
a gener
ă
rii presiunii degaze care elimin
ă
proiectilul. În domeniul de care ne ocup
ă
m, comportamentul,independent de categorie, are
o singur 
ă
cauz
ă
eficient 
ă
 
(cea de la cap
ă
tul ini
Ń
ial allan
Ń
ului cauzal)
 ,
aceasta fiind reprezentat
ă
de atingerea unui anumit nivel al entropiei lacare se men
Ń
ine homeostazia global
ă
(în cazul fiin
Ń
ei umane –homeostzie bio-psiho-socio-culturl
ă
),
ş
i mai multe cauze declan
ş
atoare, acestea putând s
ă
fie considerate drept« motiva
Ń
ii secundare » sau aparente. O asemenea problem
ă
este esen
Ń
ial
ă
pentrupsihoterapeu
Ń
i: arta lor const
ă
tocmai în descoperirea cauzei eficiente prin analiza celeideclan
ş
atoare (motiva
Ń
ie aparent
ă
).Motiva
Ń
ia eficient
ă
se institue ca o for
Ńă
ce dinamizeaz
ă
actele comportamentale.Stabilirea cu precizie a spa
Ń
iului
ş
i timpului dinspre care ac
Ń
ioneaz
ă
motiva
Ń
ia constitueadev
ă
rata m
ă
iestrie a psihoterapeutului; pentru c
ă
unele motiva
Ń
ii î 
ş
i au originea înprezent, altele în trecut –de cele mai multe ori în trecutul foarte indep
ă
rtat, chiar în via
Ń
aintrauterin
ă
-, iar altele în viitor (scopuri, aspira
Ń
ii). Faptul c
ă
scopul, care este o proiec
Ń
ie în viitor, poate constitui o motiva
Ń
ie, nu trebuie s
ă
conduc
ă
la concluzia gre
ş
it
ă
c
ă
efectulanticipeaz
ă
cauza: scopul, de
ş
i este o proiec
Ń
ie în timpul ce va s
ă
vin
ă
, el este
stabilit 
 înaintea ac
Ń
iunii ce urmeaz
ă
a-l împlini.În ceea ce prive
ş
te stabilirea unei tipologii a motiva
Ń
iilor facem precizarea c
ă
 aceasta nu este posibil
ă
decât
exclusiv
din punct de vedere didactic, realitatea fiin
Ń
ei

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->