Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
2Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Enciclopedia Textuala a Statelor Lumii 400 Pagini

Enciclopedia Textuala a Statelor Lumii 400 Pagini

Ratings: (0)|Views: 8|Likes:
Published by Alex Vodnicear

More info:

Published by: Alex Vodnicear on Feb 24, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/06/2014

pdf

text

original

 
 Acest document va este oferit de ...::: GeoComunitatea :::...http://geografie.freeforums.org/
¾
 
Stimate cititor, in acest moment ati intrat in posesia unui material important pentrueficientizarea studiului dumneavostra, iar acest lucru a fost posibil prin eforturilesustinute ale membrilor ...::: Comunitatii Studentilor Geografi :::... si ale autorilor acestormateriale.
¾
 
Toate drepturile de autor si cele de publicare sunt rezervate persoanelor indreptatite careau aplicat legal pentru acest lucru, restul materialelor fiind acoperite de licenta gratuitaGNU/FDL (Free Documentation License) respectiv GNU/GPL (General Public License).
¾
 
Mai multe informatii despre licentele gratuite pentru documentatie/software puteti aflade la adreselehttp://www.gnu.org/licenses/gpl.html(pentru licenta publica generala) sihttp://www.gnu.org/licenses/fdl.html(pentru licenta privitoare la documentatie) sauhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:GNU_FDL(textul tradus in limba romana).
¾
 
 Va rugam sa sustineti acest proiect universitar (B.V.G. – Biblioteca Virtuala de Geografie)prin a oferi mai departe fisierul detinut tuturor persoanelor care au nevoie de acesta, faranici un fel de pretentii financiare sau materiale. Mai multe informatii despre proiectulB.V.G. dar si despre alte proiecte specifice comunitatii geografice puteti gasi pe pagina web a ...::: GeoComunitatii :::... (http://geografie.freeforums.org/index.php).
¾
 
Comunitatea Studentilor Geografi va ureaza in continuare lectura placuta si pe viitor multsucces proiectelor dumneavoastra.
Chestionar
 
Afganistan
 Denumirea oficial
ă
: Republica AfganistanCapitala: KabulLimba oficial
ă
: pachtu (afgana de nord)
ş
i dari (persana)Suprafa
ţ
a: 650.000 km2Locuitori: 21,47 mil. (33 loc./km2)Religia: islamism (sunit 97%,
ş
iit 2%)Moneda: afghaniForma de guvern
ă
mânt: republic
ă
 Ziua na
ţ
ional
ă
: 27 aprilieGeografia:
A. este a
ş
ezat în Asia central-sudic
ă
. Nu are ie
ş
ire la mare. Limite:Turkmenistan, Uzbekistan, Tadjikistan (N), Pakistan (E
ş
i S), Iran (V).
G. fizic
ă
:
A. este o
ţ
ar 
ă
muntoas
ă
, traversat
ă
de lan
ţ
ul mun
ţ
ilor Hindu-Kush (NE), 4500-5000 m altitudine, cu vf.Shaitan. În partea central-estic
ă
se ridic
ă
podi
ş
ul înalt Ghazni-Kandahar (2000 m); la N,câmpia de pe valea fluviului Amudaria, care formeaz
ă
grani
ţ
a cu fostele republici ale URSS(azi statele CSI). În S
ş
i SV, zon
ă
de
ş
ertic
ă
. În centru, curge Hari Rud care irig
ă
câmpia Heratla V
ş
i râul Helmand (S), care se pierde-în lacul s
ă
rat Gand-i-Zirreh, în
Ş
istan. Râuri nenavigabile.
Clima:
este arid
ă
; temperatura variaz
ă
între fierbinte, în zona Kabul (49°C)
ş
i înS,
ş
i foarte rece. Precipita
ţ
iile variaz
ă
între 180
ş
i 330 mm/an, în N, în zona Kabul. În E
ş
i SE,influen
ţ
a musonului indian, cu precipita
ţ
ii de cca. 500 mm/an.
Flora
ş
i fauna:
Vegeta
ţ
ieierboas
ă
; pu
ţ
ine p
ă
duri, cca. 2,5%. Vegeta
ţ
ie discontinu
ă
în zona de
ş
ertic
ă
(SV). Faun
ă
: ur 
ş
i,antilope,
ş
acali, reptile.
Popula
ţ
ia:
A. a avut un triplu impact: cu lumea arab
ă
, cu lumeamongol
ă
 
ş
i cu India. Coexist
ă
: afgani
ş
i pathani 61%, tadjici 31%, uzbeci 5%, hazari 3%.Concentrarea popula
ţ
iei în zona central-estic
ă
 
ş
i pe v
ă
ile apelor. În SV, 6 loc./km2. Ratanatalit
ăţ
ii 49‰, mortalitatea 20‰; popula
ţ
ia urban
ă
: 20%.
Resurse
ş
i economie:
Ocupa
ţ
ia principal
ă
este cre
ş
terea animalelor (p
ă
storitul nomad). Industria nu este prea dezvoltat
ă
:ciment, alimentar 
ă
, îngr 
ăşă
minte chimice. Se cultiv
ă
: grâu, orz, orez, porumb, mei, fructe,sfecl
ă
de zah
ă
r, bumbac, plante oleaginoase. Animale: ovine (karakul), caprine, bovine, asini,c
ă
mile. Export
ă
: piei karakul, bumbac, covoare; lân
ă
, fructe, semin
ţ
e oleaginoase, gaze natu-rale, piei, lemn.
Transporturi
ş
i comunica
ţ
ii:
vehicule,
ş
osele: nu are c
ă
i ferate.
Ora
ş
e:
 Mazar-i-Sharif (N), Herat (V), Baghlan (N), Kandahar (S).
Istoria:
Provincie a imperiului pesan ahemenid (sec. VI-IV î. Hr.), elenizat dup
ă
cucerirea lui de c
ă
tre Alexandru cel Mare(329 î. Hr.),
ă
cea parte din imperii-cl Ku
ş
ana (sec. 1 î. Hr. - V d. Hr.), fiind sub-influen
ţ
a budismului. Între sec. VII-XII, convertirea la islam. In sec. XII-XIII
ţ
ara este distrus
ă
deinvazia mongol
ă
(1222): Ginghis Han, apoi Tamerlan. Terit. se împarte între Iran
ş
i ImperiulMongol. În 1747 devine independent. Între 1838-1973 Afganul este condus de clanul pachtu.Amenin
ţ
at de înaintarea britanicilor în India, de cea a Rusiei în Asia Central
ă
 
ş
i de Persia,începe s
ă
sl
ă
 beasc
ă
. În 1880, în urma unei serii de r 
ă
zboaie, Marea Britanie î
ş
i instaleaz
ă
  protectoratul asupra A. În 1919, dup
ă
respingerea britanicilor, îi este recunoscut
ă
 independen
ţ
a. A. duce o politic
ă
extern
ă
de neutralitate
ş
i nealiniere peste 50 de ani. În 1973este abolit
ă
monarhia
ş
i devine republic
ă
. În 1978, lovitur 
ă
de stat comunist
ă
. În 1979, URSSintervine militar; regimul sus
ţ
inut de URSS se love
ş
te de rezisten
ţ
a islamic
ă
amudjahedinilor care sunt ajuta
ţ
i de SUA
ş
i accept
ă
pluripartitismul. Între 1988-1989 trupelesovietice se retrag din A. În 1992, tratatul ruso-american prin care se angajeaz
ă
s
ă
se sistezelivr 
ă
rile de armament c
ă
tre A.; regimul comunist este înlocuit de o putere islamic
ă
; luptaîntre fac
ţ
iunile rivale continu
ă
. A. este proclamat republic
ă
islamic
ă
.
Statul:
este republic
ă
 islamic
ă
. Puterea legislativ
ă
este exercitat
ă
de pre
ş
edintele tranzitoriu; cea executiv
ă
deguvern. Dup
ă
1992, partidele au fost suspendate.
 
Africa de Sud
Denumirea oficial
ă
: Republica Africa de SudCapitala: Pretoria
ş
i Cape TownLimbi oficiale: afrikaans, engleza; limbi vorbite: cele ale popula
ţ
iilor bantu, bo
ş
imane,hotentote, indieneSuprafa
ţ
a: 1.221.000 km2Locuitori: 42,3 mil. (35 loc./km2)Religia: cre
ş
tinism peste 75%, animism, hinduism, islamismMoneda: randForma de guvern
ă
mânt: republic
ă
federal
ă
 Ziua na
ţ
ional
ă
: 31 maiGeografia:
A. de S este a
ş
ezat
ă
în extremitatea sudic
ă
a Africii. Limite: Oc. Atlantic (V), Oc.Indian (E), Namibia (NV), Botswana
ş
i Zimbabwe (N), Mozambic (NE).
G. fizic
ă
:
Podi
ş
uri,atingând în zona de coast
ă
900 m. Lan
ţ
uri muntoase: Langeberg, Micul Karoo (2.400 m)
ş
iMarele Karoo (4.800 m) ,în sud, mun
ţ
ii Drakensberg (vf. Cathin 3.657 m) în est, spre litoralulOc. Indian. În zona central
ă
, savanele bazinului Orange. Grani
ţ
a de NE se pierde în de
ş
ertulKalahari. În V, paralel cu Oc. Atlantic, de
ş
ertul Namibiei. Fluvii: Limpopo (1.600 km), Orange(1.800 km) cu afluentul s
ă
u Vaal (1.200 km), totu
ş
i re
ţ
eaua hidrografic
ă
este s
ă
rac
ă
.
Clima:
 tropical
ă
în nord, temperat
ă
pe în
ă
l
ţ
imi, sub-mediteranean
ă
în zona Capului.
Flor
ă
 
ş
i faun
ă
:
 Vegeta
ţ
ie subtropical
ă
, mediteraneean
ă
 
ş
i de savan
ă
; p
ă
duri
ş
i p
ăş
uni alpine. Fauna foarte bogat
ă
,adaptat
ă
acestor zone. Parcuri
ş
i rezerva
ţ
ii: Kruger (N), Kalahari (NE).
Popula
ţ
ia:
este preponderent urban
ă
. Cea mai mare densitate în Transvaal, în Johannesburg (peste 1,5 mil.),aprox. 20 mil. în zonele de litoral (Cape Town, Durban, Port Elizabeth). Aprox. 1/3 din for 
ţ
a demunc
ă
este ocupat
ă
în agric. (în majoritate negri), beneficiind în jurul Capului de un climatmediteranean, iar în alte zone de iriga
ţ
ii: 1/3 din pop. activ
ă
este ocupat
ă
în industrie
ş
i minerit.Rata natalit
ăţ
ii 29,5‰, mortalitatea 7,9‰. Rata pop. urbane: 50%.
Resurse
ş
i economie:
Z
ă
c
ă
minte bogate de: aur, argint, diamante, titan, vanadiu, crom, fier, mangan, azbest, uraniu, platin
ă
. Este teritoriul cel mai industrializat de pe întreg continentul, de
ţ
inând pe plan mondialmonopolul unor resurse minerale. Astfel, A. de S este unul dintre principalii produc
ă
tori dediamante, uraniu, metale rare (titan, vanadiu, antimoniu). Industria prelucr 
ă
toare, foarte dez-voltat
ă
în jurul Johannesburgului
ş
i în porturi. A. de S este
ţ
ara cea mai dezvoltat
ă
economic de pe continent: siderurgie, metalurgia neferoaselor, chimie, construc
ţ
ii de ma
ş
ini. În agric., A. de Seste mare produc
ă
toare de: porumb, grâu, trestie de zah
ă
r, vi
ţă
de vie, bumbac, tutun, papas. Estedezvoltat
ă
cre
ş
terea animalelor: bovine, ovine (pe p
ăş
unile de pe platouri), prelucrarea
ş
i exportullânii.
Transporturi
ş
i comunica
ţ
ii:
dezvoltate într-o vast
ă
re
ţ
ea rutier 
ă
, maritim
ă
, aerian
ă
.Aeroporturi la: Johannesburg, Cape Town, Port Elizabeth, Durban, Bloemfontein.
Ora
ş
e:
 Johannesburg, Cape Town, Durban, Port Elizabeth.
Istoria:
A. de S este populat
ă
din preistorie;în antichitate îi g
ă
sim pe bo
ş
imani
ş
i hotento
ţ
i, iar în sec. X-XVI p
ă
trund triburile bantu, veninddin zona Zambezi
ş
i asimilându-i pe b
ăş
tina
ş
i. În sec. al XV-lea, portughezul Bartolomeo Diazatinge Capul Bunei Speran
ţ
e, iar în sec. al XVII-lea Jan van Riebeeck întemeiaz
ă
ora
ş
ul Kaapstad(Cape Town), ca reprezentant al Companiei Olandeze a Indiilor Orientale. Este începutul colo-niz
ă
rii olandeze. În sec. urm
ă
tor, în regiunea Capului se stabilesc imigran
ţ
i europeni: olandezi,germani, hugheno
ţ
i francezi, cu to
ţ
ii denumi
ţ
i ulterior buri. În 1806, Marea Britanie ocup
ă
 Colonia Capului, iar burii, nemul
ţ
umi
ţ
i de administra
ţ
ia britanic
ă
, migreaz
ă
spre nord („MareleTrek”), înfrâng : triburile zuluse, conduse de Dingaan, întemeind statul Natal (1839), pe care

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->