Revista
Informatica Economica
, nr. 1 (21)/2002
7
caracteristici comune. De asemenea, se vorschimba relatiile dintre cetateni si guver-nanti si vor aparea noi concepte de coabi-tare atât în termeni de nevoi, cât si deresponsabilitati, iar ca rezultat, se vor rede-fini nu numai actiunile guvernamentale (cefac guvernele si pe ce cai), dar si motivelepentru care ele actioneaza, alterând însasiesenta democratiei asa cum o cunoastemastazi.Informatia electronica si cunostintelevehiculate prin retele de calculatoare audevenit elementele centrale, în jurul caroraeste organizata societatea, iar acesta va firezultatul final în noul aranjament social,cu noi reguli, noi metode de organizare sinoi moduri de gândire pentru guverne sitoate sectoarele societatii. În cea maisimpla definire, e-guvernul trebuie întelesca un guvern simplu, nascut si potrivitpentru o societate informationala, o socie-tate tot mai puternic globalizata. E-guvernul este ceea ce va “munci” pentrunoua societate si pentru rezolvarea proble-melor proprii, sociale si de mediu. Pentrua-i defini aplicabilitatea, nu trebuie excluseobiectivele sociale ale oamenilor, care tinde grija fiecaruia pentru propria sigurantasi pentru familie. Oare ajuta cu cevadinamismul rapid în scopul îmbunatatiriivietii populatiei? Oare sa se sacrifice totulpentru a rezolva problemele celor putini?Si nu în ultimul rând, face e-guvernul osocietate mai buna?Nu stim si, poate, nu vom afla niciodata.Cert este ca e-guvernul poate acoperi toateobligatiile formelor anterioare de guverna-re si, probabil, câteva obligatii noi. În acestsens, e-guvernul, ca si formele precedente,poate fi bun sau rau, prost sau întelept,opresiv sau democratic. Informatizareapermite o paleta larga de posibilitati, darnu toate sunt dezirabile. Digitizarea sin-gura nu poate salva si dirija o societate,spre deosebire de posibilitatile populatieide a prospera în noua economie, carac-terizata de schimbari profunde în toatesferele existentei umane.
Schimbarea relatiilor de munca
Oamenii (ca indivizi si colectivitati), orga-nizatiile si institutiile publice simt necesi-tatea, dar au si abilitatea de a organizaviata în diferite moduri. Ca în multe altesituatii, aceasta implica protejarea intere-selor cuiva împotriva intereselor altora,deseori ajungându-se la conflicte. Deoare-ce o zi obisnuita din viata unei persoaneeste în principal legata de munca, posibi-litatile de organizare a vietii depind si secoreleaza în mod direct cu relatiile demunca. Chiar daca se pune accent pe com-portamentul în plan individual, modifica-rile în organizarea muncii vor constituisubiectul principal al procesului de trans-formare determinat de telelucru. Capaci-tatea de a gasi solutii creative si inovativepentru toate functiile unei întreprindericonstituie un factor decisiv, cu importantacrescânda, pentru organizatiile implicate încompetitia de piata.
Schimbarea structurii sectorului deafaceri
În paralel cu aparitia noilor abordariorganizationale, sectorul de afaceri a trecutsi trece prin schimbari majore, una dintrasaturile cel mai usor de remarcat fiindmutatia între domenii. În secolul XXpopulatia ocupata în agricultura a scazutsemnificativ, transferul facându-se în prin-cipal spre industrie. Punctul culminant afost spre sfârsitul anilor ‘60, dupa careocuparea în industrie a început sa scada, înregistrându-se o crestere în cadrul servi-ciilor sociale si civile. În continuare,prognozele si estimarile arata ca populatiaocupata în industrie va scadea gradual pânala 7-8% din populatia ocupata în anul2010, din care numai jumatate va fiimplicata direct în productia de bunuri.
Schimbarea structurii sociale
În societatea bazata pe agricultura simanufactura, regula aproape universala eraca munca se desfasoara în casa sau înapropierea ei. Numai anumite industriiurbane si institutii publice aveau un locspecific de munca, situat de obicei în cen-trele oraselor sau comunitatilor. Aparitiaindustrializarii si dezvoltarea ei sustinuta
Leave a Comment