Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
EUGEN BARBU,Razboiul Cu Stalin is Ti Din Literatura

EUGEN BARBU,Razboiul Cu Stalin is Ti Din Literatura

Ratings: (0)|Views: 125|Likes:
EUGEN BARBU
EUGEN BARBU

More info:

Published by: danilovici@gmail.com on Feb 21, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF or read online from Scribd
See more
See less

05/10/2014

 
17
SAECULUM 6/2008SAECULUM 6/2008SAECULUM 6/2008SAECULUM 6/2008SAECULUM 6/2008
      P      R      O      P      R      O      P      R      O      P      R      O      P      R      O
atitudini
TEMÃ LA CONªTIINÞÃ
Magda Ursache Magda Ursache Magda Ursache Magda Ursache Magda Ursache 
„Uneori, în eroare, în înþelegerea erorii rezidãmai mult adevãr decât într-o sutã de maxime”.N. Breban,
Vinovaþi fãrã vinã 
Cartea lui Nicolae Breban, având ca subtitlu
Vinovãþia româneascã 
, eseu inteligent despre inocenþã ºi vinã, e derevãzut. Cu experienþa existenþei într-o orânduire fãrã dialecticãºi fãrã opoziþie, dar ºi a schimbãrii – cu risc – a meridianului, N.Breban e obsedat de marile întrebãri privind culpa colectivã ºiindividualã; se teme de generalitãþi ºi de generalizãri ºi aredreptate. Adevãrul, cum s-a tot observat, nu vrea sã fie nici pur,nici simplu; e victimã de lux (umblã cu capul spart), el însuºivinovat fãrã vinã. Iar ºirul nevinovaþilor fãrã vinã este enorm.Ca Alice Voinescu, „epuratã” din Catedra de Istoria literaturiidramatice a Conservatorului, prin ordinul lui Ion Pas, MinistrulArtelor. Arestatã în aprilie ’51 pentru cã participase la o conferinþãa lui Petru Manoliu. Expediatã 12 luni la Ghencea, în colonie demuncã, apoi în DO, lângã Tg. Frumos. Avea 68 de ani ºi tensiune26. Memoriul trimis lui Iosif Chiºinevski a fost remis luiNicolschii (da, cu doi i!) ºi torþionarul a rãspuns: „Consider cãs’a procedat just anulându-i se pensia”. Am ales acest cazpentru cã eminenta profesoarã n-a fost defel implicatã politic;vina (fãrã vinã) i-a fost impusã de un regim opresiv, aºa cumrudele condamnaþilor politici erau ºi ele internate în lagãre,
Faustrecht 
, Dreptul Pumnului, fiind mai tare decât Justiþia. În
Jurnalul fericirii 
, N. Steinhardt scrie despre
demenþa arestãrilor 
: lotul celor care jucau bridge, lotul Patriarhiei, lotulascultãtorilor de Vocea Americii, lotul spiritiºtilor, lotulfilateliºtilor (pe unul dintre timbrele schimbate de colecþionari,se afla – grozãvie! – chipul mareºalului Antonescu). S-a murit în puºcãrie pentru un titlu interzis, pentru un comentariu negativdespre un film sovietic, la coada pentru pâine (neagrã). În
Labirintul exilului 
, Aura Christi menþioneazã cã mãtuºa ei,Anastasia Juºkov, a fãcut Siberie, sub Stalin, pentru o carteromâneascã. Alt fapt autentic, intrat într-un roman al meu: unþãran a fost aruncat în temniþã pentru cã i s-au gãsit lapercheziþie cãrþi prohibite. Erau ale fiului sãu, mort pe front.Þãranul era analfabet, a învãþat sã citeascã în puºcãrie.Douãzeci ºi cinci de ani muncã silnicã a primit Dinu Pillat(ºi) pentru romanul
Aºteptând ceasul de apoi 
, manuscrisdispãrut. Colega de institut, Cornelia ªtefãnescu, a fost arestatãpentru cã îi pãstra ascuns un exemplar din dactilogramã,pierdut ºi el. Iatã de ce adevãrul trebuie spus nu din când încând sau când ºi când. Rememorarea epocii comuniste, în câtmai multe cãrþi, e hiperutilã pentru a înþelege ce pare unora deneînþeles, iar altora – poveºti de demult, complet inactuale.Altfel, „va exista numai ce vor ei”, cum avertizeazã PetruCimpoeºu în
Christina Domestica ºi Vânzãtorii de suflete 
.Am strigat cu disperare, în Piaþa Universitãþii, la „golani”:„Vinovaþii fãrã vinãvor sã se facã luminã”.Nu s-a fãcut. Au avut parte, la noi, torþionarii de declasaresocialã? Niet. Vinovãþia lor a fost clasificatã. S-a creat chiar
psihologie a resentimentului 
. Nu faþã de vinovat, ci faþã de victimã,care trebuie sã fie
iertãtoare din inimã 
ca Marcu Ascetul. Dacã nupoate fi, dã dovadã de slãbiciune moralã sau de intoleranþã. Or,cu intoleranþa nu-i de glumit. E incorect politic sã fii intolerant,sã ceri pedeapsã pe mãsura crimei ºi nu iertare pentru crimã.Oana Orlea, în
Les années volées 
, Paris, Seuil, 1992, scriecã medicul unei închisori prin care a trecut, Kahane, avizasuplimentele de torturã. Întrebat dacã insul mai rezistã, dãdeaaviz bestiilor sã continue: „Da, desigur, însã cu puþinã atenþie”.ªi bãtãile la tãlpi, bãtãile pe ranã, bãtãile în cap, bãtãile în ochiulscos continuau. Dar ce mai conteazã Patimile, dupã Piteºti,Jilava, Aiud, Gherla, Canal, unde cei
demascaþi 
mureau închinuri?Istoria României a ajuns, în liceu, dexteritate, ca lucrulmanual. Noi trebuie sã ne cultivãm pacea sufleteascã într-oRomânie
desmemoriada 
ºi sã ne ocupãm de îngerologie, întorcând spre cãlãu ºi celãlalt obraz, deºi vinovãþiile lor suntimprescriptibile. Resentimentul pare inuman. Dement chiar.Ura, la fel. Întunecã suflet ºi minte. Aºa o fi, dar ura asta e înprimul rînd tragicã. În formularea eseistului Breban, „farsasocialã ca formã a tragicului”.Cu vocea-i de pe altã lume, de dincolo, Pacepa acuzã, peri-odic, crimele comunismului, ca ºi cum n-ar fi luat parte la ele,iar Pleºiþã face haz, la televizor, pe seama loviturilor date luiPaul Goma. Cei care au încurajat ºi slujit la greu paranoiadictatorului îºi cautã alibiuri, tot la televizor, pe seama„eramaibinelui” ceuaºesc.Eu, una, nu-l pot judeca blând ºi cumpãtat pe torþionar. Numã pot ruga pentru „fratele Alexandru” ciomãgarul, care bãteadeþinutul dacã se uita spre fereastrã, chiar când fereastra eraoblonitã, pentru „fratele Alexandru” gardianul, care uda încã ºi încã noroiul de fecale de pe podeaua beciului, pentru „frateleAlexandru” care-ºi turna colegul de celulã pe motiv cã þineaascuns sub saltea un fascicul din Biblie. Nici nu cred cã heriniilefuncþioneazã ca-n antichitate. În transmodernitatea noastrã, lis-au tocit ghearele ºi ciocurile. Nu cred cã i-au sfâºiat conºtiinþalui Nicolschy.Ni se spune, consolator, cã Dumnezeu mai iartã, Conºtiinþanu. Dar avea Nicolschy conºtiinþa încãrcatã când le-a trântituºa-n nas reporterilor, grãbit sã-ºi facã bagajele spre Ungaria,sã cearã azil politic?Marii vinovaþi nu se aratã, postsocialist, dispuºi sã-ºi facãprocese de conºtiinþã, sã se mãrturiseascã, sã-ºi cearã iertare,sã se autolustreze. Cel mult, justificã vina (nu personalã, cicolectivã!).Cu sloganul liberal,
Alungaþi lupii! 
sunt în acord. Mai ales cãlupilor tare le place s-o facã pe mieii Domnului, sã joace rol deagnus Dei ºi sã intoneze tropare. Citez din
Vinovaþi fãrã vinã 
:„A da vina pe alþii este folositor, uneori, pentru a-þi pãstra

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->