Studiu Introductiv
În vara anului 1938, un învăţător din Dobrogea aducea lacunoştinţă regelui Carol al II-lea senzaţionala descoperire a unuitext atribuit lui Dimitrie Cantemir, inclusiv două relicve istoricefoarte preţioase, datând din vremea lui Mihai Viteazul: o securede luptă precum şi o parte dintr-un steag profeţial turcesc.Acelaşi învăţător îi scrie lui Nicolae Iorga, anunţându-iexistenţa acestor importante mărturii ale trecutului. Timp deaproape 6 luni, autorităţile statului (Casa Regală, PreşedinţiaConsiliului de Miniştri, Ministerul de Interne, ComisiaMonumentelor Istorice), puse pe jar de neobositul dascăl dintr-olocalitate din sudul Dobrogei, se angrenează într-un veritabilangrenaj birocratic, din care avea să piardă, în primul rând,cultura română.După 64 de ani, încercăm să redeschidem dosarul acesteineobişnuite descoperiri, punând în faţa istoricilor un documentcontroversat, căruia autorul acestui studiu îi dedică paginileurmătoare.
Istoricul descoperirii manuscrisuluicantemirian.
În anul 1926, Constantin Nicoară, ţăran plugar din satulValea Ţapului, com. Tudor Vladimirescu, Jud. Constanţa, găseşte în urma trecerii unui convoi de emigranţi turci, originari dinCaliacra, un manuscris în limba turcă -“
KITAP”-, “
o carte de-alor turcească, murdară, căzută în ruină, udată de apa pârâului dinsatul nostru.”Dornic să cunoască taina paginilor acoperite cu litere arabe,Constantin Nicoară îl roagă pe consăteanul său Cadir Memet Curt, în etate de peste 60 de ani, pe care îl învăţase “carteromânească”, să-i desluşească conţinutul tainicului manuscristurcesc.
2
Leave a Comment