DAN TOMA DULCIU Dimitrie Cantemir - O lucrare inedită: Primele războaie ale Imperiului Otoman cu domnul Mihai Viteazul

Embed Doc
Copy Link
Readcast
Collections

CommentGo Back

DAN TOMA DULCIU

DIMITRIE CANTEMIR – o lucrare inedită:

“PRIMELE RĂZBOAIE ALE ŢĂRII OTOMANECU DOMNUL MIHAI VITEAZUL”

“Scrisă în limba turcă de DomnulDimitrie Cantemir în anul 1704 laStambul.”

Studiu Introductiv

În vara anului 1938, un învăţător din Dobrogea aducea lacunoştinţă regelui Carol al II-lea senzaţionala descoperire a unuitext atribuit lui Dimitrie Cantemir, inclusiv două relicve istoricefoarte preţioase, datând din vremea lui Mihai Viteazul: o securede luptă precum şi o parte dintr-un steag profeţial turcesc.Acelaşi învăţător îi scrie lui Nicolae Iorga, anunţându-iexistenţa acestor importante mărturii ale trecutului. Timp deaproape 6 luni, autorităţile statului (Casa Regală, PreşedinţiaConsiliului de Miniştri, Ministerul de Interne, ComisiaMonumentelor Istorice), puse pe jar de neobositul dascăl dintr-olocalitate din sudul Dobrogei, se angrenează într-un veritabilangrenaj birocratic, din care avea să piardă, în primul rând,cultura română.După 64 de ani, încercăm să redeschidem dosarul acesteineobişnuite descoperiri, punând în faţa istoricilor un documentcontroversat, căruia autorul acestui studiu îi dedică paginileurmătoare.

Istoricul descoperirii manuscrisuluicantemirian.

În anul 1926, Constantin Nicoară, ţăran plugar din satulValea Ţapului, com. Tudor Vladimirescu, Jud. Constanţa, găseşte în urma trecerii unui convoi de emigranţi turci, originari dinCaliacra, un manuscris în limba turcă -“

KITAP”-, “

o carte de-alor turcească, murdară, căzută în ruină, udată de apa pârâului dinsatul nostru.”Dornic să cunoască taina paginilor acoperite cu litere arabe,Constantin Nicoară îl roagă pe consăteanul său Cadir Memet Curt, în etate de peste 60 de ani, pe care îl învăţase “carteromânească”, să-i desluşească conţinutul tainicului manuscristurcesc.

2

Prietenul său turc îi tălmăceşte textul lucrării, pe careConstantin Nicoară îl consemnează în româneşte. Traducerea dinturcă în română şi transcrierea textului rezultat a durat, dupămărturisirile ţăranului cărturar, timp de 8 zile.În naivitatea sa, Nicoară spera să găsească drapelulprofeţial turcesc pe terenul de luptă descris în “Kitap”, atrasprobabil şi de recompensa dată de turci celui ce va recuperasteagul profeţial.El mărturiseşte cu candoare : “ numai când voi găsi eudrapelul turcesc, atunci o să cred adevărate cele scrise”.Obsedat de această idee şi mânat – cum spune chiar el - de“dorul dragostei de ţară, de Rege şi disciplină”, întreprinde, deunul singur, o cercetare arheologică, timp de 12 ani. “Călător dela treburile sale de plugar” şi în zilele de repaus, a sondat ,“ca unul fără minţi”, peste tot unde ar fi bănuit că ar puteadescoperi ceva. Mai cu seamă printre rădăcinile copacilor bătrâni:“Nu mi-a rămas unul necăutat”.Într-un târziu, strădania sa a fost răsplătită, iar cele scrise în“Kitap” s-au adeverit: “ În anul acesta, 1938, Dumnezeu mi-aajutat şi am găsit pajura Drapelului Profeţial al lui Omer Paşa, cucei trei luceferi şi Semiluna……Acum cred şi eu că domnul MihaiViteazul a avut primul război cu Omer Paşa şi s-a întâmplat totcum este scris aici”, conchide Constantin Nicoară, fără a bănui căeste descoperitorul unui manuscris tot atât de valoros precumsteagul Profetului. Cât despre acesta: “băţul, pânza nu s-au maiaflat nimic, fiind putrede, nici nu se cunoşteau.”Pentru că lancea steagului profeţial era din metal preţios,autorităţile declanşează o anchetă la faţa locului, pentru a afladacă săteanul nu a mai descoperit şi alte obiecte din aur. Eleconfiscă relicvele istorice descoperite de Constantin Nicoară(traducerea manuscrisului, pajura de aur a steagului profeţial,inclusiv securea de luptă, înstrăinată între timp unei altepersoane).Din nefericire, săteanul nu a păstrat manuscrisul original,scris în limba turcă, ci numai traducerea sa în româneşte, fiindcănu-l înţelegea şi nici nu-i putea fi de folos în găsirea steaguluiprofeţial, Neavând încredere în organele poliţieneşti, plugaruldevenit arheolog amator se adresează directorului Şcolii Primaredin Valea Ţapului, Alexandru Dincă, cerându-i explicaţii. În lunaaugust, 1938, dascălul satului, dându-şi seama de valoareaextraordinară a descoperirilor făcute de C. Nicoară, solicităRegelui şi savantului Nicolae Iorga să trimită o comisie care să

3

of 00

Leave a Comment