• Embed Doc
  • Readcast
  • Collections
  • CommentGo Back
 
 ANEXA 1
Condiia juridică a musulmanilor în ările membre
ț ț
 ale Uniunii Europene. Reglementările comunitare
ș
 legislaia românească. Studiu Comparativ.” 
ț
Reprezentând aproximativ 5% din populaia ărilor Uniunii Europene,
ț ț
 musulmanii provin, în imensa lor majoritate, din ările fostelor imperii
ț
 coloniale. Victime ale segregaiilor, pe de o parte, acumulând diverse
ț
 handicapuri sociale, pe de alparte, acetia se repliape ideea unei
ș
 identii islamice, în contextul în care religia lor este percepută ca o
ț
 ameninare, ca urmare a atentatelor teroriste a ultimilor ani.
ț
Instalarea Islamului în spaiul european a relansat dezbaterea asupra
ț
 modelelor europene de secularizare i integrare.
ș
Un studiu recent arată că în anul 2035 vor fi 1,96 milioane demusulmani ce vor frecventa moscheile din Marea Britanie i doar 1,63 de
ș
 milioane de credincioi cretini, în această perspectivă aproape 4000 de
ș ș
  biserici urmând a fi închise până în anul 2020.Rolul musulmanilor în Europa i atitudinea europenilor faă de Islam
ș ț
 reprezintă o prioritate pe agenda Uniunii Europene, un rol de prim rangavându-l dialogul intercultural.La începutul anului 2008, aproximativ 400 de grupuri de musulmaniau semnat la Bruxelles "
Carta musulmanilor din Europa
", care prevededrepturile i responsabilităile acestei comunii în cadrul socieii
ș ț ț ț
 europene.Proiectul Cartei a fost demarat în 2000, când
 Federaia
ț
 Organizaiilor Islamice din Europa
ț
 
(FOIE
) a lansat o dezbatere privindcrearea unui astfel de document. Atacurile asupra Turnurilor Gemene din New York, de la 11 septembrie 2001, au reprezentat un impuls decisiv pentruelaborarea documentului.
FOIE”
a format un comitet pentru a realiza un proiect al Cartei, încare sa fie stabilite principiile generale pentru o mai buînelegere a
ț
 Islamului de către non-musulmanii europeni i pentru pregătirea opiniei
ș
  publice în vederea integrării musulmanilor în societatea europeană.Din ”
FOIE”
fac parte 29 de organizaii, majoritatea ale ”
ț
 sunniilor
ț
,i peste 1.000 de grupuri locale, inclusiv ”
ș
 Asociaia musulmanilor” (MAB)
ț
 
din Marea Britanie, ”
Uniunea organizaiilor islamice” (UOI
ț
) din Frana
ț
 i ”
ș
 Islamische Gemeinschaft 
” (IG) din Germania.
1
 
Cap. I. Locul Islamului în sistemul instituional european al relaiilor
ț ț
 dintre stat i religie
ș
.Islamul urmează în prezent o transformare profundă, de la religia unor imigrani la o religie cu drepturi depline, ce face parte din realitatea prezentă
ț
 europeană.Acest proces necesifie urmat de aciuni adecvate pentru a
ț
  permite comuniilor musulmane o integrare deplină în modelul european
ț
 al relaiilor dintre stat i religii.
ț ș
Un Islam european este pe cale să aibă formă, substană i stabilitate,
ț ș
 înainte ca procesul instituionalizării să fie finalizat.
ț
Acest proces trebuie să fie urmat i îndeplinit fără întârzieri i
ș ș
 incertitudini, inând cont de faptul că, pe de o parte, acest proces va
ț
 conduce la apariia unor modificări semnificative în legislaia multor state,
ț ț
 iar, pe de altă parte, va pune sub semnul întrebării practicile i doctrinele
ș
 tradiionale musulmane care nu par a fi compatibile cu aceste legi.
ț
Primul pas constă în identificarea trăsăturilor de bază ale contextuluiîn care s-a dezvoltat relaia Stat-Religie în Europa, deoarece chiar în acest
ț
 cadru Islamul trebuie să-i găsească locul său propriu.
ș
Totui, modelul european al relaiilor dintre stat i religie nu trebuie
ș ț ș
 considerat unul rigid i static, un fel de haină strâmtă ce trebuie impusă
ș
 oricărei noi comunităi relgioase apărute pe scena continentului european.
ț
 Nu există un model unic care să fie impus în Europa în domeniulrelaiilor dintre stat i religie. În schimb, există tot atât de multe modele câte
ț ș
 state sunt în această regiune sau în lume.Totui, exis
ș
trei principii comune
, dei în forme diferite, care se
ș
 regăsesc în toate aceste modele.
a) Primul principiu
 
este acela al libertăii religioase
ț
, care presupune că propriile convingeri religioase sunt lipsite de relevană în ceea
ț
 ce privete folosina drepturilor politice i civile (sau, cu alte cuvinte,
ș ț ș
 
egalitate politică i civilă pentru toi cetăenii i condamnarea
ș ț ț ș
 discriminării pe motive religioase
.)Libertatea religioaindividuală este asigurată de conveniile
ț
 internaionale semnate de statele europene, recunoscute de propriile lor legi
ț
 constituionale.
ț
Dei au o evidenvaloare simboli, aceste norme afectează un
ș
 număr extrem de mic de persoane. Putem afirma că în întreaga Europă, nicio persoană aparinând cultului catolic, protestant sau ortodox, nici măcar 
ț
 
2
 
ateii ori cei ce s-a lepădat de religie, cu atât mai puin adepii unei religii
ț ț
 minoritare nu vor suferi nici un fel de diminuare a drepturilor lor civile sau politice, din cauza religiei sau a convingerilor lor.
b) Al doilea principiu
 
este distincia dintre stat i biseri
ț ș
. Pe de o parte, acest principiu garantează autonomia organizaiilor religioase i
ț ș
 absena interveniei statului în definirea doctrinelor religioase i în
ț ț ș
 organizarea proprie.Pe de alparte, acest principiu asigură propria independenă a
ț
 statului în raport cu orice formă de legitimare a propriei puteri, deoarecestatul este în cele din urmă bazat numai pe voina cetăenilor.
ț ț
c)
Al treilea principiu care caracterizeamodelul europeanconstă în cooperarea dintre Stat i Biserică.
ș
Cooperarea dintre Biserii Stat este adesea reglementată prin
ș
 concordate i acorduri încheiate de comunităile religioase i stat. În unele
ș ț ș
 ări europene, cum ar fi Belgia i Irlanda, aceste acorduri nu există, dar 
ț ș
 cooperarea lardintre aceste entităi nu lipsete.
ț ș
Chiar i în cele mai ”separatiste” i ”seculareări, asistena
ș ș ț ț
 religioasă este furnizată (de exemplu în armată, pe cheltuiala statului), multelocuri de rugăciune fiind sprijinite de către Stat.îndoia, Islamul trebuie -i seaspropriul loc în acest
ș
 model, pe care fiecare ară europeană îl împărete.
ț ș ș
Cap. II. Principiul independenei i autonomiei religioase în Uniunea
ț ș
 Europeană. Situaia actuală a Islamului
ț
 
2.1.
Organizaiile religioase sesc o solibaîn Constituiile
ț ț
 ărilor europene, ca i în diverse concordate i înelegeri încheiate cu
ț ș ș ț
 anumite comunii religioase. Sunt îni câteva ări în care autonomia
ț ș ț
 comunităilor religioase este mai restrânsă, unde, de exemplu, episcopii sunt
ț
 numii de eful statului iar minitrii cultelor sunt considerai funcionari
ț ș ș ț ț
  publici. Ca o consecină a principiului libertăii religioase colective, aceste
ț ț
 limite încep fie depăite, astfel încât, în ări precum Finlanda i Suedia,
ș ț ș
 urmate îndeaproape de Norvegia, au apărut schimbări în ceea ce privete
ș
 rolul bisericilor aa zis naionale.
ș ț
3
of 00

Leave a Comment

You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...
You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...