• Embed Doc
  • Readcast
  • Collections
  • CommentGo Back
Download
Rodica Ojog-Bra\u015foveanu
Spionaj la m\u0103n\u0103stire
Capitolul I
"Casc\u0103 ochii, Dobrescule!"

Profesorul Lucaci \u00ee\u015fi potrivi perna sub cap. Bra\u0163ul ostenit c\u0103uta col\u0163urile cu urechi apretate din p\u00e2nz\u0103 alb\u0103, festonat\u0103. G\u00e2f\u00e2ind u\u015for, r\u0103mase cu ochii a\u0163inti\u0163i \u00een \u00eentunericul \u00eenalt, plin de stele. Stele multe, lucioase, ghirlande de beteal\u0103 cum se v\u0103d doar la munte. \u00cen fund, peste zidul alb se profila clopot- ni\u0163a m\u0103n\u0103stirii decupat\u0103 parc\u0103 din carton. O adiere slab\u0103 \u00eenfoia delicat pliu-

rile perdelelor de tifon. Pe icoanele de la c\u0103p\u0103t\u00e2i, luminile nop\u0163ii ag\u0103\u0163au
reflexe dulci, tremur\u00e2nde, \u00eensufle\u0163ind sur\u00e2suri sfinte.

Mi\u015fcarea u\u015foar\u0103 de pe cerdac \u00eei atrase aten\u0163ia. O umbr\u0103 m\u00e2ng\u00e2ia
pere\u0163ii, strecur\u00e2ndu-se cu pa\u015fi moi, de felin\u0103. Z\u00e2mbi: "Dau t\u00e2rcoale fetei..."
\u015fi instinctiv \u00ee\u015fi \u00eendrept\u0103 ochii spre camera din dreapta. \u00cei pl\u0103cea s-o
urm\u0103reasc\u0103 a\u015fa, din \u00eentuneric, descifr\u00e2nd zgomotele intime greu de
camuflat \u00een od\u0103i\u0163ele \u00eenguste cu pere\u0163i sub\u0163iri. Piept\u0103nul l\u0103sat pe placa de
sticl\u0103, scr\u00e2\u015fnetul periu\u0163ei de din\u0163i pe din\u0163ii albi, frumo\u015fi, cu margine
alb\u0103struie, papucii mici arunca\u0163i pe du\u015fumeaua goal\u0103, nu deodat\u0103 ci pe
r\u00e2nd, r\u0103sfoitul nervos al c\u0103r\u0163ii ("fata asta nu \u015ftie niciodat\u0103 unde a r\u0103mas")
apoi, nu prea t\u00e2rziu, acela\u015fi roman "de dragoste \u015fi bine\u00een\u0163eles siropos"
c\u0103z\u00e2nd singur din m\u00e2na adormit\u0103.

Mi\u015fcarea se repet\u0103. V\u0103zu din nou umbra sub\u0163ire, ori poate alta, alune-
c\u00e2nd pe cerdac, nefiresc de iute, ca o p\u0103rere. Profesorul \u00ee\u015fi trase p\u0103tura
p\u00e2n\u0103 la b\u0103rbie \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 ghiceasc\u0103 care din oaspe\u0163ii arhondaricului
p\u00e2ndea u\u015fa fetei.

Nu putea fi paraliticul, b\u0103rbatul acela chipe\u015f \u0163intuit nemernic de via\u0163\u0103

pe un scaun cu rotile. Boala \u2014 era sigur \u2014 \u00eel \u00eenr\u0103ise. \u00cei pl\u0103cea s\u0103 spun\u0103
lucruri dezagreabile, surprinz\u0103tor de inteligente. Hm, da... da... cu adev\u0103rat
inteligente. Mai degrab\u0103 farmacistul. St\u0103 tot timpul la p\u00e2nd\u0103... Cu ochii, cu
sim\u0163urile, cu trupul sub\u0163ire. Ce pui de lele... Pe vremuri avusese un
colaborator care-i sem\u0103na. Prin '35? '36? C\u00e2\u0163i ani trecuser\u0103 de atunci?...
Poate pictorul excentric \u015fi aiurit, dar nu at\u00e2t c\u00e2t \u00eencerca s\u0103 par\u0103... P\u00e2n\u0103 \u015fi
nepricopsitul acela de Dabu, omul din spatele c\u0103ruciorului. Ce privire
ascu\u0163it\u0103! De geamba\u015f... Da, un geamba\u015f cum v\u0103zuse odat\u0103, \u00een copil\u0103rie, la
un b\u00e2lci l\u00e2ng\u0103 Vaslui. M\u00e2na ni\u015fte telegari albi... Dabu \u0103sta e din aceea\u015fi
familie. Minte... Hm, minciuni de vacan\u0163\u0103. Vacan\u0163\u0103... C\u00e2te-i mai r\u0103m\u00e2neau?
Una? dou\u0103?... p\u00e2n\u0103 la vacan\u0163a cea mare... definitiv\u0103...

A\u0163ipise. Noaptea p\u0103trundea prin perdelele u\u015foare, mireasm\u0103 iute de
iarb\u0103 t\u00e2n\u0103r\u0103, de romani\u0163\u0103, de ziduri reci cu pove\u015fti multe \u015fi vechi. Pove\u015fti
cu caftane \u015fi conduri, cu cosi\u0163e blonde \u015fi m\u0103t\u0103soase sc\u0103p\u00e2nd de sub mantii
romantice...

Tres\u0103ri. O siluet\u0103, umbr\u0103 f\u0103r\u0103 consisten\u0163\u0103, se opri \u00een dreptul u\u015fii. P\u0103trunse \u00een odaie odat\u0103 cu v\u00e2ntul, o dat\u0103 cu noaptea. Ezita... Parc\u0103 ar c\u0103uta... Ce caut\u0103? Acolo, pe mas\u0103...

Lucaci deschise ochii mari. V\u0103zu m\u00e2na \u00eentins\u0103, degetele \u00eencle\u015ftate
cercet\u00e2ndu-i buzunarele hainelor de pe sp\u0103tarul scaunului. Nu, nu c\u0103uta
bani... Agenda!
\u00cencerc\u0103 s\u0103 strige. Emo\u0163ia, spaima, mahmureala somnului \u00eel sugrumau.

Deschise gura dar nu reu\u015fi s\u0103 articuleze nici un sunet.
Umbra disp\u0103ruse...
Abia atunci \u00ee\u015fi reveni. "Agenda!... agenda!"

S\u0103ri din pat \u015fi cu mi\u015fc\u0103ri ne\u00eendem\u00e2natice de om b\u0103tr\u00e2n \u00eembr\u0103c\u0103
halatul. Ie\u015fi afar\u0103 izbit de aerul puternic, ame\u0163itor. Cobor\u00ee \u00eempleticit treptele
cerdacului. Jos \u00een pivni\u0163\u0103, se vedea lumin\u0103. Inima! C\u00e2t de tare \u00eel durea
inima! Se lipi de u\u015fa \u00eentredeschis\u0103. Pe un butoi vechi, cu doage ruginite,
str\u0103lucea ochiul unei lanterne. Aceea\u015fi siluet\u0103 r\u0103sfoia \u00eencet paginile
agendei. Cu cealalt\u0103 m\u00e2n\u0103 regla aparatul de fotografiat. Asta era... \u0162ip\u0103
tare, s\u0103-i trezeasc\u0103 pe ceilal\u0163i, s\u0103-i alarmeze. Sc\u00e2ncetul jalnic nu trezi pe
nimeni. Doar umbra se \u00eentoarse. Abandon\u0103 aparatul apuc\u00e2nd ranga
rezemat\u0103 de butoi. Se apropia amenin\u0163\u0103toare. Lucaci \u00eencepu s\u0103 alerge.
Avea s\u0103-l omoare. \u015etia bine. Va s\u0103 zic\u0103 asta era ultima... ultima vacan\u0163\u0103.

Auzea distinct, din ce \u00een ce mai aproape, pa\u015fii celuilalt. Elastici, ritmici.
Unde s\u0103 se ascund\u0103? P\u00e2n\u0103 la cerdac era mult. Erau trepte. Alte trepte. \u015ei nu
putea s\u0103 strige. Ajunse \u00een curte. F\u0103cu c\u00e2\u0163iva pa\u015fi c\u0103tre tufi\u015furile \u00een\u015firate
de-a lungul gardului, apoi se r\u0103zg\u00e2ndi. Prea departe. Distinse umbra mare,
nefiresc de mare, a unui camion. Coti brusc. Cu eforturi disperate se c\u0103\u0163\u0103r\u0103,
rostogolindu-se sub prelat\u0103. Urechile-i v\u00e2j\u00e2iau. Nu putea s\u0103 aud\u0103 pa\u015fii
celuilalt. Poate nu-l va g\u0103si... Poate nu asta era ultima vacan\u0163\u0103...

O \u015ftiu sigur doar c\u00e2nd sim\u0163i lovitura puternic\u0103 \u00een t\u00e2mpl\u0103. O durere
cov\u00e2r\u015fitoare, ro\u015fie, v\u00e2scoas\u0103...
Umbra urc\u0103 treptele cerdacului \u015fi disp\u0103ru \u00eentre zidurile vechi.
*M\u0103n\u0103stirea, siluet\u0103 umed\u0103, \u00eenfrico\u015f\u0103toare, se \u00een\u0103l\u0163a singur\u0103 \u00een noapte.

Turnurile sub\u0163iri, ascu\u0163ite ridicau bra\u0163e desc\u0103rnate invoc\u00e2nd parc\u0103 m\u00e2nia
cerului. Apoi, dup\u0103 un timp, urgia se dezl\u0103n\u0163ui. Un bubuit prelung, dep\u0103rtat,
amenin\u0163\u0103tor ca o prevestire...

Pe cerul de \u00eentuneric cineva \u00eencepu s\u0103 se joace desen\u00e2nd cu degetul
grafice de foc...
*Sim\u0163i roua dimine\u0163ii ud\u00e2ndu-i picioarele prin sandalele \u00eenc\u0103l\u0163ate f\u0103r\u0103
ciorapi. Privi ferestrele arhondaricului \u00eentunecate, oarbe. Lu\u0103 salopeta
aruncat\u0103 \u00een ajun peste oblonul camionului \u015fi urc\u0103 la volan.

Pe parbriz, actri\u0163e \u00een rochii de sear\u0103 sau costume de baie decupate din reviste z\u00e2mbeau colorat. O maimu\u0163\u0103 de plu\u015f, aduc\u0103toare de noroc, tres\u0103rea la zbuciumul ma\u015finii.

Omul conducea atent, cu gura str\u00e2ns\u0103. Era singur pe \u015fosea. \u00ce\u015fi privi
ceasul. Patru jum\u0103tate diminea\u0163a. V\u0103zu semnul, dar nu-l lu\u0103 \u00een seam\u0103...
Fluierul \u0163\u00e2\u015fni din spate, strident, st\u0103ruitor. Acceler\u0103. Dup\u0103 c\u00e2\u0163iva kilometri
scr\u00e2\u015fni din din\u0163i, scuip\u00e2nd gros maimu\u0163a cu ochi de sticl\u0103.

Un I.M.S. pr\u0103fuit bara \u015foseaua. Fr\u00e2n\u0103 sco\u0163\u00e2ndu-\u015fi legitima\u0163ia. Ochii
subofi\u0163erului alunecar\u0103 pe trupul \u015foferului, pe m\u00e2neca cenu\u015fie a salopetei
de doc. S\u00e2nge! S\u00e2nge se scurgea \u00een pic\u0103turi \u00eentunecate \u015fi printre obloanele
camionului.

F\u0103cu un gest scurt, s\u0103lt\u00e2nd prelata. Cadavrul ghemuit pe gr\u0103mada de
saci \u0163inea ochii deschi\u015fi.
*La \u015fase diminea\u0163a, o trezi \u0163ip\u0103tul lui Keops \u2014 papagalul cu creast\u0103
princiar\u0103:
\u2014 a plus b la p\u0103trat egal cu a p\u0103trat minus doi ab...

Nu izbutise \u00eens\u0103 s\u0103-i bage \u00een cap sf\u00e2r\u015fitul formulei, dar maiorul de
securitate Minerva Tutovan \u2014 celibatar\u0103 convins\u0103 \u2014 nu dispera. \u00cei d\u0103du de
m\u00e2ncare, atent\u0103 la amestec \u015fi dozaj. Nu era o treab\u0103 simpl\u0103 s\u0103-l convingi
dup\u0103 aceea s\u0103 \u00eenghit\u0103 laxative.

\u00ce\u015fi \u00eencepu programul matinal umpl\u00e2nd ca de obicei tabla neagr\u0103 din
fundul od\u0103ii cu simboluri sofisticate de algebr\u0103 \u015fi trigonometrie.
"Dezmor\u0163esc mintea, b\u0103iete, \u015fi genereaz\u0103 o excelent\u0103 stare de spirit pentru
tot restul zilei", obi\u015fnuia s\u0103-l asigure pe t\u00e2n\u0103rul s\u0103u colaborator Dobrescu.
Locotenentul \u00eencerca \u00eens\u0103 unele \u00eendoieli...

\u00cen diminea\u0163a aceea de var\u0103, str\u0103lucitoare, cu arome vagi, citadine,
maiorul Minerva Tutovan se sim\u0163ea iritat\u0103. \u00cel trase de coad\u0103 pe Spiridon,
caniche-ul cenu\u015fiu, verific\u00e2ndu-i reflexele \u015fi, satisf\u0103cut\u0103 de rezultat, intr\u0103 \u00een

baie. Dup\u0103 du\u015ful sco\u0163ian rather stiff ie\u015fi v\u00e2n\u0103t\u0103 dar cu un sentiment cert de
triumf. Ochii rotunzi, dou\u0103 c\u0103lim\u0103ri negre, str\u0103luceau lumin\u00e2nd obrazul
col\u0163uros, lipsit de feminitate.

\u00cen a\u015fteptarea locotenentului Dobrescu, convocat pentru ora opt, se
hot\u0103r\u00ee s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 garnitura robinetului, nu din spirit de economie,
Doamne fere\u015fte, ci pentru c\u0103 \u0163inea foarte mult s\u0103 dea \u00eentrebuin\u0163are iodului
\u015fi pansamentelor din baie...

Nimeni n-ar putea afirma c\u0103 Minerva Tutovan avea cultul banilor. \u00cen

ziua salariului, \u00ee\u015fi umplea buzunarele cu dulciuri \u015fi ron\u0163\u0103ind tot drumul
b\u0103tea magazinele pentru satisfacerea unor necesit\u0103\u0163i "imediate".
Locotenentul Dobrescu, antrenat \u00eentr-o astfel de curs\u0103, r\u0103m\u0103sese stupefiat
v\u0103z\u00e2nd-o achizi\u0163ion\u00e2nd un acvariu uria\u015f "o ocazie extraordinar\u0103, \u00een\u0163elegi!"
\u00een care acum \u00ee\u015fi p\u0103stra ciorapii \u015fi m\u00e2ncarea lui Keops. Deun\u0103zi, ob\u0163inuse "la
un pre\u0163 absolut derizoriu" o trus\u0103 complet\u0103 de ceasornic\u0103rie, bifase \u00een

Rom\u00e2nia liber\u0103 un anun\u0163 privitor la o colec\u0163ie de pipe dup\u0103 care \u00eei sticleau
ochii: "Simt c\u0103 n-am s\u0103 am lini\u015fte dac\u0103 nu pun m\u00e2na pe ele. \u00ce\u0163i dai seama?
Pipe din spum\u0103 de mare \u015fi p\u0103m\u00e2nt ars..." Evident, Minerva nu fuma.
Sug\u00e2ndu-\u015fi degetul strivit \u00ee\u015fi aminti brusc c\u0103 uitase s\u0103-\u015fi ridice solda.

Ieri, \u00eentorc\u00e2ndu-se de la minister, abia \u00eencropise 65 de bani pentru autobuz investig\u00e2nd c\u0103ptu\u015feala jachetei, iar \u00een Ci\u015fmigiu suspinase literalmente de poft\u0103 \u00een fa\u0163a chio\u015fcului cu bulg\u0103ri de zah\u0103r vanilat \u00eenv\u00e2rti\u0163i pe b\u0103\u0163.

Cineva sun\u0103. Travers\u0103 tiptil vestibulul str\u00e2mt \u015fi deschise brusc.
Neavertizat, locotenentul Dobrescu \u2014 sprijinit cu tot trupul de u\u015f\u0103 \u2014
d\u0103du buzna \u00een\u0103untru gata s\u0103 cad\u0103.
\u2014 Ce-i intrarea asta de operet\u0103, Dobrescule?!
\u2014 Ierta\u0163i-m\u0103, tovar\u0103\u015fe maior. N-am auzit c\u00e2nd a\u0163i deschis...
\u2014 De c\u00e2nd te cunosc, nu fac dec\u00e2t s\u0103 iert. \u015ei tot degeaba... M\u0103 rog, ia
loc.
Privind \u00een jur, locotenentul b\u0103nui c\u0103 e vorba de o figur\u0103 de stil.
Scaunele erau ocupate cu mald\u0103re de reviste, gazete, c\u0103r\u0163i.
\u2014 Nu-mi sta \u00een cap, b\u0103iete!
B\u0103g\u0103 re\u015foul electric \u00een priz\u0103 \u015fi puse la \u00eenc\u0103lzit un ibric cu ap\u0103.
\u2014 Bei o cafea?
of 00

Leave a Comment

You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...
You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...