Herederos de Jose Ortega y Gasset
Toate drepturile asupra traducerii de fa\u0163\u0103 apar\u0163in Editurii \u015etiin\u0163ifice \u2014 Bucure\u015fti, 1999, Rom\u00e2nia
ISBN 973-44-0263-3

I. Ideile, le ai; \u00een credin\u0163e, e\u015fti \u2014 \u201eA te g\u00e2ndi la lucruri" \u015fi
a \u201econta pe ele"................................ 21
II. Nelini\u015ftea epocii noastre \u2014 Credem \u00een ra\u0163iune \u015fi nu \u00een ideile ei \u2014 \u015etiin\u0163a, aproape poezie............... 27
III. \u00eendoiala \u015fi credin\u0163a \u2014 \u201eMarea de \u00eendoieli" \u2014 Locul ideilor....................................... 34

I. Ridicolul filosofului \u2014 La panne de automobil \u015fi istoria
\u2014 Din nou \u201eidei \u015fi credin\u0163e"..................... 39
II. Nerecuno\u015ftin\u0163a omului \u015fi realitatea nud\u0103.......... 44
III. \u015etiin\u0163a ca poezie \u2014 Triunghiul \u015fi Hamlet \u2014 Comoara erorilor...................................... 49
IV. Articularea lumilor interioare................... 54

I. [Modul noetic al filosofiei]...................... 63
II. [Filosofia este doar o tehnic\u0103 a conceptului]........ 74
III. [Paradoxul lui Hegel].......................... 79
IV. [Schimb de credin\u0163\u0103. C\u0103tre fiin\u0163a care se realizeaz\u0103 pe sine \u00eens\u0103\u015fi]................................... 81
V. [Lumea \u201esubstan\u0163ial\u0103" a ceea ce este dubitabil]..... 87

[Introducere]................................... 95
I.............................................. 99
II.............................................. 108
III. Secretul viselor................................ 127

I. Inim\u0103 \u015fi minte................................. 151
II. [Sensibilitatea primar\u0103 \u015fi valorile. Viitorul]........ 157
III. [Fondul secret al omului]....................... 164
IV............................................. 165

I. Cine e\u015fti dumneata?........................... 167
[Un racursi de metafizic\u0103]....................... 169
II. Partidism \u015fi ideologie.......................... 174

I. Dup\u0103 dou\u0103zeci \u015fi trei de ani \u2014 Impresie sincer\u0103 \u015fi impresie complet \u2014 Parantez\u0103 privind stupizenia \u2014 Pentru o tehnic\u0103 a opticii
istorice.............. 180
II. A juca via\u0163a ca pe o carte \u2014 Organizarea serviciilor colectiv \u2014 Un rezultat: dezindividualizarea omului \u2014 \u201eFuror"
teutonic............................... 187
III. Factorii care implic\u0103 buna organizare colectiv\u0103 \u015fi automatul uman \u2014 Func\u0163ionarul german, cel francez
\u015fi cel spaniol................................ 192
IV. Plasticitatea omului \u2014 Trecutul nostru este limitarea noastr\u0103 \u2014 Caracterul etnic ca trecut al unui popor \u2014
A \u00eentrez\u0103ri ceea ce este social.................... 203
V. Ultime reflec\u0163ii............................... 209

Studiul \u201eIdei \u015fi credin\u0163e" a fost inclus pentru prima dat\u0103 \u00een cartea cu acela\u015fi titlu care a ap\u0103rut la
Buenos Aires \u00een 1940. \u00eenPro lo g ul pe care Ortega 1-a scris pentru aceast\u0103 edi\u0163ie, el avertiza:
\u00abimpulsionat de dorin\u0163a de a-mi completa lec\u0163iile de la Facultatea de Litere \u015fi Filosofie din Buenos
Aires, am decis s\u0103 public capitolele ini\u0163iale ale primei dintre c\u0103r\u0163ilemen\u0163ionate [Aurora de la razon

ad\u0103ugat atunci alte eseuri. Retip\u0103rind cartea la Madrid (Editorial Revista de Occidente, 1942), Ortega
a schimbat aproape \u00een \u00eentregime con\u0163inutul acestei p\u0103r\u0163i secunde. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, din motivul
conjunctural de a fi inclus acele eseuri \u00een alte c\u0103r\u0163i ale sale ap\u0103rute ulterior. \u00een acela\u015fi fel s-a procedat
c\u00e2nd a fost editat titlul \u00een colec\u0163ia El Arcjuero (Madrid, 1976).
\u00een aceast\u0103 nou\u0103 edi\u0163ie a lucr\u0103rii \u201eIdei \u015fi credin\u0163e", \u00een cadrul colec\u0163iei \u201eOperele lui Jose Ortega y
Gasset", m\u0103 folosesc de acela\u015fi procedeu: \u00eenso\u0163esc titlurile mai cunoscute cu pagini afine \u2014 inclusiv
inedite. Mai mult, \u00eentr-unApendice al edi\u0163iei de fa\u0163\u0103
reproducPro lo g ul la care am f\u0103cut referire mai sus, g\u0103sind c\u0103 el comport\u0103 un interes biografic
important.
Ultimul curs \u0163inut de Ortega la Universitatea din Madrid (1935/36) a constat, \u00een primele sale lec\u0163ii, toc-
mai din expunerea \u015fi glosarea paginilor din \u201eIdei \u015fi credin\u0163e", care au fost \u00eencorporate cursului ca
introducere. Printre h\u00e2rtiile inedite ale lui Ortega au fost g\u0103site unele p\u0103r\u0163i din manuscrisul preg\u0103titor
al lec\u0163iilor ulterioare din acest ultim curs (\u015fi, de asemenea, al altora ce au urmat) care trateaz\u0103 chestiuni
\u00eenrudite, \u015fi mi se pare oportun s\u0103 le editez, pentru prima dat\u0103, \u00een continuarea studiului. Interesul filoso-
fic al acestor fragmente inedite, ale c\u0103ror circumstan\u0163e particulare le precizez la locul potrivit, este,
dup\u0103 mine, remarcabil, \u015fi sporesc valoarea acestui titlu, deja celebru.
Rolul pe care Ortega 1-a acordat volumului \u201eIdei \u015fi credin\u0163e" \u2014 acela de a figura la \u00eenceputul
proiectatei sale c\u0103r\u0163i \u201eAurora de la razon historica" \u2014 relev\u0103 importan\u0163a decisiv\u0103 pe care autorul o atribuia
acestui studiu. De aceea nu mai este nevoie s\u0103 insist\u0103m asupra \u00eensemn\u0103t\u0103\u0163ii sale excep\u0163ionale pentru
opera filosofic\u0103 a lui Ortega. S\u0103 mai amintim cititorului doar c\u0103, ulterior, Ortega a revenit asupra
no\u0163iunilor de idee \u015fi de credin\u0163\u0103, a\u015fa cum le definise, iar \u00een alte c\u0103r\u0163i le-a sporit semnifica\u0163ia.
\u00een a doua parte \u2014 \u201eAlte eseuri de filosofie" \u2014 a acestei noi c\u0103r\u0163i sunt \u00eencorporate diverse eseuri de o
dat\u0103 precedent\u0103 sau ulterioar\u0103, comport\u00e2nd un mare interes filosofic pentru mo\u015ftenirea lui Ortega.
\u00eentre ele, cel dedicat psihanalizei lui Freud, care nu poate
lipsi dintr-o colec\u0163ie de opere ale lui Ortega. \u00eemi permit s\u0103 recomand cititorului ultimul eseu din cartea
de fa\u0163\u0103, intitulat \u201eColectivismul \u00een Germania" (1935). Acolo, pe l\u00e2ng\u0103 alte idei, \u015fi ca mai \u00eentotdeauna
\u00een cazul lui Ortega, folosind un exemplu care serve\u015fte ca punct de plecare \u2014 impresiile dintr-o
c\u0103l\u0103torie \u00een Germania dup\u0103 aproape dou\u0103zeci \u015fi cinci de ani \u2014 avanseaz\u0103 cu acurate\u0163e teoretic\u0103
fundamentele unei sociologii filosofice: idee care, dup\u0103 mine, prive\u015fte examinarea inevitabilei
\u201edezumaniz\u0103ri a societ\u0103\u0163ii", a caracterului inuman, aproape natural, al faptului social \u00een via\u0163a istoric\u0103 a
individului uman, idee pe care o va dezvolta apoi \u00een \u201eEl hombre y la gente".
Paginile deja publicate cuprinse \u00een aceast\u0103 carte au fost rev\u0103zute folosindu-se manuscrisele originale,
iar, \u00een absen\u0163a acestora, primele edi\u0163ii. \u00eenterven\u0163iile de m\u00e2n\u0103 ale autorului au fost puse \u00eentre cro\u015fete.
PAULINO GARAGORRI

este un lucru pe care omul \u00eel practic\u0103. Fenomenul pe care \u00eel numim \u201ea practica" se deosebe\u015fte de
simplul exerci\u0163iu al unei activit\u0103\u0163i, cu care de obicei se confund\u0103. Activitatea, oricare ar fi ea, chiar \u015fi
cea mai inteligent\u0103, se exercit\u0103 \u201emecanic", automat. Sigur, se poate spune c\u0103 omul \u201eface" un lucru
numai atunci c\u00e2nd activit\u0103\u0163ile lui se declan\u015feaz\u0103 \u015fi se exercit\u0103 prin ceva \u015fi pentru ceva.
Activit\u0103\u0163ile omului sunt multiple, iar cea pe care o numim filosofie se afl\u0103 \u00een cadrul grupului special ce
poart\u0103 numele general de \u201ecunoa\u015ftere".

\u0163inut la Universitatea din Madrid \u00een 1935/1936, iar continuarea lor, tezele a patra, a cincea \u015fi a \u015fasea (neterminat\u0103), au fost
g\u0103site \u00eentre manuscrisele sale. Cu ocazia comemor\u0103rii a 10 ani de la moartea filosofului, am publicat aceste teze pentru prima
oar\u0103 \u00een Revista de Occi\u0103ente, octombrie, 1965.]

A cunoa\u015fte(conocer ) este ceea ce omul face pentru c\u0103 a c\u0103zut \u00een \u00eendoial\u0103 asupra unui lucru \u015fipentru a
ajunge s\u0103 fie sigur de el, adic\u0103 s\u0103-1 cunoasc\u0103.
Faptul de a \u015fti (el saber) este acea situare a omului fa\u0163\u0103 de ceva care nu mai reprezint\u0103 o necunoscut\u0103,

\u015ftiind precis ce are de f\u0103cut cu acest ceva. A\u015fadar, a \u015fti \u00eenseamn\u0103 s\u0103 \u015ftii la ce te po\u0163i a\u015ftepta cu privire
la ceea ce \u0163i-a fost necunoscut.
Odat\u0103 riguros \u00een\u0163eleas\u0103 aceast\u0103 defini\u0163ie, este de observat c\u0103 faptul de a \u015fti reprezint\u0103 o situa\u0163ie utopic\u0103.
Nu numai pentru c\u0103 omul nu \u015ftie niciodat\u0103, nu este sigur niciodat\u0103 pe tot ce ar trebui s\u0103 \u015ftie, ci \u015fi
pentru c\u0103, \u00een ciuda incertitudinilor par\u0163iale asupra unui fapt sau altul, se afl\u0103 \u00een fa\u0163a unor noi necunos-
cute, \u00eempiedic\u00e2ndu-1 s\u0103 fi&ioarte sigur de ele.
Dac\u0103 omul ar \u015fti, nu s-ar mai preocupa s\u0103 cunoasc\u0103. Obiectul \u015fi \u00eensu\u015fi numele filosofiei ne \u00eempiedic\u0103
s\u0103 definim fiin\u0163a uman\u0103 casapiens, acest atribut fiind \u00een\u0163eles nu ca posesie, ci, dimpotriv\u0103, ca priva\u0163ie
\u015fi necesitate, omul fiind o fiin\u0163\u0103 care are nevoie, care trebuie s\u0103 \u015ftie, iar pentru c\u0103 are nevoie, se
str\u0103duie\u015fte s\u0103-\u015fi ating\u0103 scopul, este preocupat s\u0103 cunoasc\u0103, s\u0103 fac\u0103 tot ce poate pentru a \u015fti.
II
Situarea omului nu este \u00een faptul de a \u015fti pur \u015fi plenar \u015fi cu at\u00e2t mai pu\u0163in \u00een faptul pur de a nu \u015fti. Ea
este \u00een ignoran\u0163\u0103. Fiin\u0163a care nu ar \u015fti nimic, ar fi fericit\u0103 \u00een aceast\u0103 situare negativ\u0103 \u015fi nu ar fi \u00een
priva\u0163ie.
Situarea efectiv\u0103 a omului poate fi numit\u0103 \u201eadev\u0103r insuficient". Omul are \u00eentotdeauna certitudini sau

de\u0163ine adev\u0103ruri, dar f\u0103r\u0103 a avea un fundament suprem \u015fi, \u00een plus, confrunt\u00e2ndu-se unele cu altele, fapt
ce reclam\u0103 o instan\u0163\u0103 suprem\u0103 care s\u0103 le anuleze antagonismul. Pe scurt, o certitudine cu caracter
radical.
Faptul de a \u015fti la ce te po\u0163i a\u015ftepta cu privire la aceast\u0103 instan\u0163\u0103 radical\u0103 a tuturor adev\u0103rurilor, adic\u0103
descoperirea adev\u0103rului adev\u0103rurilor este aspira\u0163ia care determin\u0103 \u015fi pune \u00een mi\u015fcare activitatea
filosofic\u0103.
De aici, certitudinea sau adev\u0103rul filosofic se prezint\u0103 sub dou\u0103 condi\u0163ii. Prima, s\u0103 fie instan\u0163\u0103 ultim\u0103
sau adev\u0103r prim, deci s\u0103 nu mai presupun\u0103 alte instan\u0163e sau adev\u0103ruri. A doua, s\u0103 se refere la toate
celelalte adev\u0103ruri. Cu alte cuvinte, certitudinea filosofic\u0103 se constituie din caracterele de autonomie \u015fi
universalitate.
III
Filosofia apare, deci, ca o activitate particular\u0103 \u00een cadrul altei activit\u0103\u0163i, mai generale, care este cu-
noa\u015fterea. Ca o cunoa\u015ftere autonom\u0103 \u015fi universal\u0103, cu alte cuvinte, ca o certitudine radical\u0103 sau
instan\u0163\u0103 ultim\u0103 a adev\u0103rurilor, ea se deosebe\u015fte de \u015ftiin\u0163e.
O \u015ftiin\u0163\u0103 nu este niciodat\u0103 autonom\u0103, nici universal\u0103, dimpotriv\u0103, \u015ftie c\u0103 \u00een sine face parte dintr-un
ansamblu de adev\u0103ruri mai amplu, pe care \u00eel presupune, pe care se sprijin\u0103 \u015fi \u00een care ne transfer\u0103.
\u015etiin\u0163ele sunt un constant apel la filosof ie.
Pe de alt\u0103 parte, filosofia este omogen\u0103 \u00een raport cu \u015ftiin\u0163ele, de vreme ce ea este, asemenea lor,

cunoa\u015ftere, a\u015fadar, o trecere for\u0163at\u0103 de la \u00eendoiala sau incertitudinea \u00een care a c\u0103zut spre o certitudine
care o \u00eenvinge. Dar aten\u0163ie la tot ce implic\u0103 ocupa\u0163ia care este cunoa\u015ftere: 1. Omul a c\u0103zut mai \u00eenainte
\u00een incertitudine; 2. Care, la r\u00e2ndul ei, presupune \u015fi poart\u0103 cu sine un stadiu transanterior incertitudinii;
3. Un al treilea stadiu la care se aspir\u0103, constituit de o certitudine cu un caracter diferit de cea ini\u0163ial\u0103,
deoarece aceea era prealabil\u0103 \u00eendoielii, neafectat\u0103 de ea, \u00een ' vreme ce aceast\u0103 nou\u0103 certitudine
postulat\u0103 trebuie s\u0103 consiste \u00een \u00eenfr\u00e2ngerea \u00eendoielii \u015fi, ca urmare, trebuie s-o poarte mereu \u00een sine.
A cunoa\u015fte \u00eenseamn\u0103, deci, \u00een mod formal, dep\u0103\u015firea \u00eendoielii, a\u015fadar, s\u0103 te \u00eendoie\u015fti \u00een continuare \u015fi,
\u00een acela\u015fi timp, s\u0103 domini aceast\u0103 \u00eendoial\u0103.
De aceea, certitudinea pe care o caut\u0103 cunoa\u015fterea este o crea\u0163ie constant\u0103 de sine \u00eens\u0103\u015fi. In
certitudinea ini\u0163ial\u0103 te afli pur \u015fi simplu: \u00een certitudinea cognitiv\u0103 sau numai \u00een adev\u0103r te afli doar c\u00e2t\u0103
vreme o faci sau o creezi \u00een raport cu \u00eendoiala sau \u00een lupt\u0103 cu ea.
Aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 adev\u0103rul sau "certitudinea cunoa\u015fterii trebuie s\u0103 fie dovedit\u0103, \u00een contrast cu cer-
titudinea pe care o avea omul f\u0103r\u0103 s\u0103 \u015ftie cum, pe care nu \u015fi-a produs-o el, pe care mai degrab\u0103 o
prime\u015fte prin tradi\u0163ie \u015fi influen\u0163\u0103.
\u00eentre aspira\u0163ia de a fi prob\u0103 prin ea \u00eens\u0103\u015fi \u015fi n\u0103zuin\u0163a de a fi certitudine exist\u0103 aceea\u015fi diferen\u0163\u0103 ca \u00eentre
filosofie \u015fi religie, cu care filosofia are \u00een comun caracterul de universalitate.
Pe de alt\u0103 parte, filosofia se deosebe\u015fte, de asemenea, de alte certitudini care nu sunt date, revelate, ci,
dimpotriv\u0103, care se formeaz\u0103 \u00een om, dar f\u0103r\u0103 a se baza pe probe. Acestea sunt poezia \u015fi \u201eexperien\u0163a
vie\u0163ii".