COMUNITATEA
\u015eI
MEDIUL DE AFACERI

IFRS I \u2013 Ovidiu Bogdan
4. Transferurile acordate familiilor \u00een diferite \u0163\u0103ri \u2013 Claudia Radu
5. Incubatorul de afaceri al Centrului Artemis \u2013 Aurelian Burcu, Liciniu

Covacs, Alexandra Pop, Manuela Lupu, Gabriel Pop
6. Investigatorul sub acoperire \u2013 Daciana Lavinia Miclea
7. Bilan\u0163ul de deschidere. Retratarea \u2013 cerin\u0163\u0103 a IFRS 1 \u2013 Codru\u0163a

Dragomir
8. Site-ul intranet al firmei \u2212Liciniu-Alexandru Kov\u00e1cs
9. Ggaleria de art\u0103: \u00eentre afacere \u015fi promovare a valorii aristice \u2013 Raluca

contabilitate \u2013 Lumini\u0163a Mocan
11. Comer\u0163ul en-gros \u2013 Eliza Gura
12. Viziunea economic\u0103 \u00een concep\u0163ia lui Platon \u2013 Radu Lucian Alexandru
13.Perspective ale dezvolt\u0103rii \u00eentreprinderilor mici \u015fi mijlocii \u00een economia

Cea mai mare bucurie \u00een via\u0163\u0103: s\u0103 po\u0163i fi \u00eemp\u0103cat (\u00een fiecare clip\u0103) cu rosturile lumii. Cea mai mare \u00eemplinire: s\u0103 participi la sensul acestora.

Orice realizare a omului \u00een lume dob\u00e2nde\u015fte valoare
numai dac\u0103 este cl\u0103dit\u0103 pe funda\u0163ia sufletului s\u0103u.
Azir

Numeroase \u015fi variate au fost defini\u0163iile date conceptului de afacere \u00een literatura de specialitate at\u00e2t economic\u0103, juridic\u0103 \u015fi de marketing, precum \u015fi cea aferent\u0103 domeniilor conexe. Realiz\u00e2nd un studiu asupra evlou\u0163iei concep\u0163iilor despre ce ar trebui s\u0103 consider\u0103m aflat \u00een spatele no\u0163iunii \u00een discu\u0163ie, observ\u0103m, dac\u0103 este s\u0103 lu\u0103m \u00een calcul numai secolul XX (atunci c\u00e2nd s-au constituit \u015fi apoi dezvoltat cele mai de seam\u0103 \u015ftiin\u0163e moderne \u00een domeniul socio-economic), c\u0103 \u2013 a\u015fa cum era \u015fi firesc, \u015fi cum s-a petrecut \u00een toat\u0103 istoria omenirii cu toate realit\u0103\u0163ile pe care omul a \u00eencercat a le defini \u2013 \u015fi afacerea a avut o serie de conota\u0163ii inspirate, nu at\u00e2t din realitatea obiectiv\u0103 \u2013 din ceea ce se \u00eent\u00e2mpla \u00een mod real pe pia\u0163\u0103 \u2013 c\u00e2t din realitatea subiectiv\u0103 a omului. Fie c\u0103 acesta exprima opinii de la \u00een\u0103l\u0163imea catedrei universitare, fie din laboratoarele de cercetare, fie din mijlocul realit\u0103\u0163ilor marilor concerne cu mii de angaja\u0163i \u015fi cu pie\u0163e economice de largi dimensiuni, mereu a persistat factorul subiectiv reprezentat de voin\u0163a celui ce \u00eencerca s\u0103 defineasc\u0103 o realitate, nu at\u00e2t prin ceea ce reprezenta aceasta \u00een sine, c\u00e2t pirn ceea ce \u00ee\u015fi dorea definitorul s\u0103 vad\u0103, sau s\u0103 ob\u0163in\u0103 din aceasta.

Astfel c\u0103 defini\u0163iile date au variat evolutiv \u00een istoria ultimului secol, de la gama pur material-financiar\u0103 \u2013 necesitatea de a ob\u0163ine doar bani, la cea impregnat\u0103 de aspecte culturale \u015fi spiritual-comunitare viz\u00e2nd responsabilitatea afacerii (proprietarilor, managerilor, angaja\u0163ilor) fa\u0163\u0103 de comunitatea uman\u0103, fa\u0163\u0103 de angajat \u015fi familia acestuia, fa\u0163\u0103 de mediul ecologic, fa\u0163\u0103 de problemele de con\u015ftiin\u0163\u0103 care se ridic\u0103 \u00een procesul lu\u0103rii deciziilor, fa\u0163\u0103 de respectul culturilor, identit\u0103\u0163ii \u015fi libert\u0103\u0163ii de manifestare a altor na\u0163iuni sau grupuri, fa\u0163\u0103 de credin\u0163ele religioase \u015fi laice ale tuturor fiin\u0163elor umane implicate (individual sau colectiv) \u00een mecanismele tot mai complexe ale afacerii.

Acest proces evolutinv \u00eens\u0103, nu a fost nici rapid (au trebuit aproape o sut\u0103 de ani s\u0103 se treac\u0103 de la o paradigm\u0103 la cealalt\u0103, dintre cele ar\u0103tate) \u015fi nici \u00eent\u00e2mpl\u0103tor. Nu este, desigur, nici locul \u015fi nici momentul s\u0103 detaliem aici aceste aspecte, fapt pentru care facem trimitere la alte materiale ale

nostre pe aceast\u0103 tem\u0103.1. Nu putem \u00eens\u0103 a nu aminti faptul c\u0103 \u00een evolu\u0163ia \u015ftiin\u0163ei manageriale \u015fi economice (principalele responsabile de tot ceea ce s-a creat \u00een domeniul paradigmelor, principiilor \u015fi defini\u0163iilor care apoi au fost puse \u00een practic\u0103), \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu alte \u015ftiin\u0163e exacte sau socio- umane \u015fi sub impulsul profund transformator al mi\u015fc\u0103rilor umaniste, new- age, ecologiste \u015fi spiritualist-comunitare, \u00een evolu\u0163ia deci a paradigmelor acestor \u015ftiin\u0163e \u015fi implicit a conceptului nostru de afacere, s-au parcurs acelea\u015fi trepte care definesc nivelele de trebuin\u0163e ale fiin\u0163ei umane, at\u00e2t ca individ, c\u00e2t \u015fi \u00een calitate de colectivitate. Am ar\u0103tat cu alt\u0103 ocazie c\u0103 aceast\u0103 piramid\u0103 descoperit\u0103 de Maslow p\u00e2n\u0103 la nivelul 5 \u015fi reformat\u0103 (reconstruiut\u0103 de noi) p\u00e2n\u0103 la nivelul 122 reprezint\u0103 cheia de interpretare \u015fi instrumentul principal de interven\u0163ie \u00een dezvoltarea uman\u0103 \u015fi comunitar\u0103.

Prin urmare era normal ca la \u00eenceput omenirea s\u0103 se orienteze spre asigurarea nevoilor primare \u2013 material-energetice; apoi ale celor secundare \u2013 de ambian\u0163\u0103; ter\u0163iare \u2013 de siguran\u0163\u0103 \u015fi perpetuare a speciei \u015fi a\u015fa mai departe. Dac\u0103 secolul XIX a surprins omenirea \u00een mar\u015ful s\u0103u evolutiv la nivelul 5, al trebuin\u0163elor de cunoa\u015ftere, de explorare \u2013 fapt care a f\u0103cut s\u0103 se nasc\u0103 acum toate \u015ftiin\u0163ele contemporane \u015fi s\u0103 se implementeze aproape toate paradigmele majore ale lumii noastre, deopotriv\u0103 cu procesul de globalizare a raporturilor economice, geografice, strategico-politice, cupturale etc, secolul XX, \u00een schimb, a g\u0103sit aceast\u0103 lume la gradul celei mai mari combina\u0163ii dintre civiliza\u0163ii, din \u00eentreaga istorie cunoscut\u0103 oficial.

Dar mai presus de aceasta, secolul XX a surprins indiviul uman la nivelul de dezvoltare \u015fase, cel al afirm\u0103rii \u015fi valoriz\u0103rii de sine, al model\u0103rii \u015fi exprim\u0103rii propriei identit\u0103\u0163i \u015fi unicit\u0103\u0163i. La \u00eenceput ceaasta a luat unele dintre cele mai brutale \u00eenf\u0103\u0163i\u015f\u0103ri, respecitiv apel\u00e2ndu-se la for\u0163a armelor: militare \u015fi comerciale. B\u0103t\u0103liile pentru teritorii, pentru suprema\u0163ie economic\u0103, pentru acapararea \u015fi exploatarea resurselor altor na\u0163iuni, pentru st\u0103p\u00e2nirea cu orice pre\u0163 a pie\u0163elor, chiar \u015fi \u00een propria \u0163ar\u0103, a scos la iveal\u0103 tot ce era mai grosier \u015fi imoral \u00een caracterul uman. Codurile onoarei militare erau demult uitate; codurile cinstei \u015fi demnit\u0103\u0163ii \u00een afaceri \u00eenc\u0103 nu nu \u00ee\u015fi g\u0103siser\u0103 locul \u00een societatea uman\u0103. Prima parte a seecolului XX a putut astfel s\u0103 dea na\u015ftere nestingherit\u0103 celor mai grave orori din istoria

arheologia uman\u0103 \u015fi spiritual\u0103 realizeaz\u0103 explor\u0103ri \u00een domeniul psihicului (individual \u015fi colectiv) pentru a decoperi legile, paradigmele \u015fi decorurile realit\u0103\u0163ilor eterne \u2013 deci deopotriv\u0103 trecute, prezente \u015fi viitoare \u2013 care marcheaz\u0103 devenirea omului \u015fi lumii \u015fi prin a c\u0103ror cunoa\u015ftere \u015fi aplicare ne putem asigura deopotriv\u0103 o calitate a vie\u0163ii mult mai bun\u0103 \u015fi o condi\u0163ie uman\u0103 superioar\u0103.