Consumatorul actual este din ce \u00een ce mai dispus s\u0103 renun\u0163e la stoc\u0103ri riscante de produse alimentare pu\u0163in prelucrate, v\u00e2ndute \u00een stare neambalat\u0103 sau precar ambalat\u0103, prefer\u00e2nd sorto-tipo- dimensiuni c\u00e2t mai \u00eenalt prelucrate, de mic gramaj, c\u00e2t mai stabile\u015fi c\u00e2t mai conving\u0103tor garantate.

\u00cen acest sens, strategia agen\u0163ilor economici din industria alimentar\u0103 trebuie s\u0103 vizeze accesul c\u00e2t mai larg al popula\u0163iei la o gam\u0103 sortimental\u0103 mare de produse prelucrate, fapt care determin\u0103 un raport judicios \u00eentre grupele de alimente\u015fi clasele calitative, reducerea masei pe o unitate de produs preambalat vandabil, echilibrarea\u015fi cre\u015fterea valorii nutritive a alimentelor, o stabilitate c\u00e2t mai \u00eenalt\u0103 a produselor puse \u00een circula\u0163ie, printr-o garantare a calit\u0103\u0163ii\u015fi inocuit\u0103\u0163ii la nivelul exigen\u0163elor moderne impuse de protec\u0163ia consumatorului.

A\u015fadar, at\u00e2t produc\u0103torul agricol, c\u00e2t\u015fi produc\u0103torul de alimente prelucrate, distribuitorul\u015fi comerciantul cu am\u0103nuntul trebuie s\u0103-\u015fi conjuge eforturile \u00een adecvarea ofertei de produse alimentare \u00een cadrul unei economii eficiente\u015fi moderne.

\u00cen cvasitotalitatea situa\u0163iilor, produsul care face obiectul fabrica\u0163iei sau al comercializ\u0103rii nu este singular. El se \u00eencadreaz\u0103 \u00eentr-o anumit\u0103 gam\u0103 de produse, \u00eenrudite prin destina\u0163ia lor comun\u0103 \u00een consum\u015fi prin caracteristicile esen\u0163iale similare referitoare la materia prim\u0103 din care sunt ob\u0163inute , la tehnologia de fabrica\u0163ie. \u00cen sfera distribu\u0163iei se utilizeaz\u0103 larg termenul degam\u0103

Descoperirea de materii prime noi, de noi tehnologii\u015fi chiar de noi utilit\u0103\u0163i, au dus la o expansiune continu\u0103 a sortimentului de m\u0103rfuri, fapt care a determinat\u015fi \u00eencerc\u0103ri continue de clasificare a acestora.

O dat\u0103 cu \u00eenfiin\u0163area Consiliului de Cooperare Vamal\u0103 de la Bruxelles\u015fi cre\u015fterea interesului statelor pentru diferitele clasific\u0103ri, a ap\u0103rut orientarea practic\u0103 \u00een acest domeniu (politic\u0103 vamal\u0103, opera\u0163iuni de transport , statistic\u0103).

Metodologia utilizat\u0103 \u00een domeniul clasific\u0103rii m\u0103rfurilor a evoluat prin trecerea de la merceologia clasic\u0103, exclusiv descriptiv\u0103\u015fi plasat\u0103 \u00een domeniul\u015ftiin\u0163elor naturii, la merceologia modern\u0103, cu voca\u0163ie interdisciplinar\u0103, cu orientare problematic\u0103\u015fi prospectiv\u0103.

Semnificativ\u0103 este cercetarea lui E. Kuthe care analizeaz\u0103 clasific\u0103rile predecesorilor (Grundke, Posch, Finche\u015fi al\u0163ii), precum\u015fi clasific\u0103rile elaborate de c\u0103tre organisme na\u0163ionale\u015fi interna\u0163ionale, pentru a institui un nou sistem criterial de esen\u0163\u0103 economic\u0103 \u015fi func\u0163ional\u0103 \u015fi a construi \u00een aceast\u0103 direc\u0163ie modele de clasificare, at\u00e2t generale, c\u00e2t\u015fi pe grupe de produse.

2. Alimente dietetice;
3. Delicatese;
4. Gr\u0103simi\u015fi ou\u0103;
5. Produse din carne;
6. Produse din pe\u015fte;
7. Fructe\u015fi legume;
8. B\u0103uturi;
9. Conserve;

10. Produse din lapte;
11. Produse dulci;
12. Produse congelate;
13. Alte produse.

Aceast\u0103 clasificare corespunde unor exigen\u0163e de compartimentare \u00een magazine generale de produse alimentare, pentru orientarea structurii re\u0163elei \u00een comer\u0163ul cu am\u0103nuntul, dar acest criteriu este oarecum periferic pentru un management merceologic. Mai interesant\u0103 este clasificarea alimentelor folosind criteriul transpozi\u0163iei (de compatibilitate sau incompatibilitate \u00een transport, depozitare\u015fi p\u0103strare), Kuthe exemplific\u00e2nd utilizarea acestui criteriu prin problematica merceologic\u0103 specific\u0103 anumitor produse, ca de exemplu:

\u2022produsele din pe\u015fte (incomoditatea mirosului, sensibilitatea la temperatur\u0103 etc.);
\u2022produsele congelate (sensibilitate mare la temperatur\u0103);
\u2022 produsele de brut\u0103rie (sensibilitatea la condi\u0163iile de depozitare).

O dat\u0103 cu apari\u0163ia \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului comercial \u00een Rom\u00e2nia, prin efectul legii M. Kre\u0163ulescu (1864), clasificarea m\u0103rfurilor a p\u0103truns statornic \u00een manualele\u015fi programele analitice, \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul superior.

Un precedent exist\u0103 \u00eenc\u0103 de la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XVII-lea, c\u00e2nd \u00een preg\u0103tirea empiric\u0103 a negustorilor, studierea felurilor de m\u0103rfuri era obligatorie. Un element favorizant al cunoa\u015fterii clasific\u0103rii m\u0103rfurilor \u00eel constituie tarifele vamale, care \u00eenc\u0103 de acum dou\u0103 secole diferen\u0163iau sistemul de taxare pe tipuri\u015fi calit\u0103\u0163i de m\u0103rfuri.

\u00cencep\u00e2nd cu anii \u201950, cercet\u0103rile \u00een domeniul clasific\u0103rii produselor alimentare au \u00een primul r\u00e2nd valen\u0163e metodologice, at\u00e2t \u00een privin\u0163a pozi\u0163ion\u0103rii m\u0103rfurilor \u00eentr-un ansamblu sistematic, c\u00e2t\u015fi \u00een compararea diferitelor sisteme de clasificare a m\u0103rfurilor.

Metodele de corelare \u00een domeniul clasific\u0103rii merceologice a m\u0103rfurilor alimentare sunt concentrate, \u00een special, c\u0103tre elaborarea unor sisteme criteriale, a unor modele\u015fi validarea lor motiva\u0163ional\u0103 \u00een raport cu exigen\u0163ele moderne ale practicii comerciale din\u0163\u0103rile dezvoltate. Se poate decela preocuparea cercet\u0103torilor de a face o jonc\u0163iune a metodelor\u015fi a scopurilor acestor studii cu cele existente \u00een marketing\u015fi management.

\u00cen condi\u0163iile apari\u0163iei de noi utilit\u0103\u0163i\u015fi ca urmare a cre\u015fterii demografice, expansiunii m\u0103rfurilor\u015fi, \u00een special, a celor alimentare, \u00een favoarea celor noi sau a celor re\u00eennoite, c\u0103ut\u0103rile \u00een domeniul clasific\u0103rii m\u0103rfurilor nu \u00eenceteaz\u0103, ci, dimpotriv\u0103, se amplific\u0103.

Orientarea spre modelele de clasificare din\u015ftiin\u0163ele naturii (care stabilesc ca nivele de ordonare a produselor: diviziunea, subdiviziunea, clasa, ordinul, genul, specia, subspecia, sortul\u015fi clasa de calitate) este criticat\u0103 \u00een prezent, fiind considerat\u0103 ca necorespunz\u0103toare stadiului actual al produc\u0163iei de m\u0103rfuri, puternic orientat\u0103 c\u0103tre diversificare, dar totu\u015fi r\u0103m\u00e2ne fundamental\u0103.

Potrivit unor opinii, m\u0103rfurile ar trebui ordonate dup\u0103 criteriile: scop, func\u0163ie, natur\u0103 \u015fi form\u0103. De asemenea, \u00een condi\u0163iile orient\u0103rii tot mai pregnante de organizare a comer\u0163ului, exist\u0103 preocup\u0103ri de elaborare a unor sisteme de clasificare bazate pe criteriul destina\u0163iei. De pild\u0103, clasificarea pe \u201ccomplexe\u201d\u015fi \u201cmicrocomplexe\u201d de utilizare porne\u015fte de la tipurile de nevoi. Pentru nevoia de hran\u0103 distingem drept complexe de utilizare: prepararea hranei (p\u0103strarea alimentelor, prelucrarea la rece a alimentelor, prelucrarea la cald a alimentelor\u015fi consumarea alimentelor)\u015fi gospod\u0103ria personal\u0103 (mijloace pentru prelucrarea p\u0103m\u00e2ntului\u015fi produse pentru gospod\u0103ria personal\u0103, ca\u015fi complexe par\u0163iale de utilizare).

Un asemenea sistem de clasificare permite studierea complet\u0103 a dimensiunilor sortimentului comercial, \u00een corela\u0163ie cu nevoile consumatorilor, asigur\u00e2ndu-se premisele optimiz\u0103rii acestei corela\u0163ii. \u00cen cadrul microcomplexelor, \u00eens\u0103, nu se poate face abstrac\u0163ie de criteriile clasice (materiale

Accentul este pus pe una din cele dou\u0103 deziderate, urm\u0103rindu-se fie clasificarea unor probleme de ordin conceptual, merg\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la \u00eencercarea de integrare a clasific\u0103rii m\u0103rfurilor \u00eentr- o ordine universal\u0103 a cuno\u015ftin\u0163elor, fie elaborarea unor structuri de clasificare, potrivit cerin\u0163elor activit\u0103\u0163ii practice.

Sistemele criteriale\u015fi num\u0103rul treptelor ierarhice, precum\u015fi obiectivele urm\u0103rite prin clasificare au condus la crearea unui num\u0103r apreciabil de modele teoretice bazate mai ales pe criterii teleologice, opera\u0163ionale simultan, at\u00e2t pe plan na\u0163ional, c\u00e2t\u015fi pe plan interna\u0163ional. Deseori, coresponden\u0163a dintre aceste modele este anevoioas\u0103, laborioas\u0103 sau chiar imposibil\u01033.