P\u00e2n\u0103 spre mijlocul secolului al XX-lea, interpret\u0103rile textelor mioritice vizau, cu mici excep\u0163ii, studii de caz, substratul unor teme \u015fi episoade, contamin\u0103ri \u00een spa\u0163ii res- tr\u00e2nse. Monografia fochian\u0103 din 19641 se p\u0103rea c\u0103 va \u00eenchide definitiv acest capitol al interesului pentru variantele locale \u015fi va impune abord\u0103ri globale ale fenomenului mioritic, fapt confirmat \u015fi de interven\u0163ia eliadian\u0103 din 19702.

\u00cens\u0103 unul din efectele secundare ale celebrei monografii a fost relansarea discu- \u0163iilor privind rolul decisiv pe care variantele transilv\u0103nene l-ar putea juca \u00een ceea ce s-a numit mai t\u00e2rziu \u00abistoria \u015fi geneza Miori\u0163ei\u00bb. Studiile lui Ovidiu B\u00eerlea, Ion Talo\u015f, Al.

O exegez\u0103 a textelor mioritice care au circulat exclusiv \u00een spa\u0163iul nord-transilv\u0103- nean reprezint\u0103, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, o necesar\u0103 \u00eentoarcere la ob\u00e2r\u015fii \u015fi se \u00eentemeiaz\u0103 pe ar- gumente care apropie \u0163inutul Maramure\u015fului de \u00eens\u0103\u015fi spa\u0163iul de genez\u0103 alMiori\u0163 ei. Dar premisa fundamental\u0103 a studiului r\u0103m\u00e2ne identificarea unor elemente de cultur\u0103 popular\u0103 invocate sau sugerate de textele mioritice maramure\u015fene, \u00een condi\u0163iile \u00een care aceast\u0103 regiune a beneficiat de c\u00e2teva atuuri ale unui pronun\u0163at conservatorism etnofolcloric.

cu destul\u0103 intensitate \u00een forma sa cea mai simpl\u0103\u201d3 aprecia Adrian Fochi \u00een 1964. Dou\u0103 sunt argumentele care stau la baza acestei afirma\u0163ii surprinz\u0103toare \u015fi pu\u0163in valorificat\u0103. Primul vizeaz\u0103 o variant\u0103 din comuna Romuli (jude\u0163ul Bistri\u0163a N\u0103s\u0103ud), pe care o consi- der\u0103 \u201eversiunea daco-rom\u00e2n\u0103 a vechiului c\u00e2ntec liric anterior fuziunii\u201d4, redus\u0103 tematic la un incipienttestament: \u201eCiobanul cel credincios / Spune fra\u0163ilor duios:/ - Eu numai c\u00e2nd oi muri / Pe mine m\u0103 \u00eengropa\u0163i / \u00cen staulul oilor\u201d5. Iar al doilea are \u00een vedere tipologia mioritic\u0103.

Analiz\u00e2nd harta tipologic\u0103 (nr. 2) din monografia fochian\u0103, constat\u0103m c\u0103 autorul \u00eemparte versiunea-colind, specific\u0103 Transilvaniei, \u00een dou\u0103 cicluri, \u00een func\u0163ie de regimul metric. Colindele \u00een regim metric de 5/6 silabe (ciclul II), din sudul Transilvaniei, ar putea

1 A. Fochi,Miori\u0163a, Editura Academiei, Bucure\u015fti, 1964.
2 M. Eliade, studiul Mioara n\u0103zdr\u0103van\u0103, \u00een De la Zamolxis la Genghis-Han, Paris, 1970.
3 Adrian Fochi,Miori\u0163a, Editura Academiei, Bucure\u015fti, 1964, p. 539.
4 A. Fochi, idem, p. 257.
5 Ibidem, p. 257 \u015fi 571.

Variantele-colind din ciclul I sunt divizate de A. Fochi (p. 389) \u00een patru tipuri dis- tincte: Tipul 1. Clasic. Centrul \u015fi nordul Transilvaniei; Tipul 2. Tema frica de a fi \u00eengropat. C\u00e2mpia ardelean\u0103; Tipul 3. Tema mamei. Nordul Transilvaniei; Tipul 4. Tema con- flictului erotic. S\u0103laj \u2013 N\u0103s\u0103ud \u2013 Cluj. Dintre acestea, doar tipul 3 con\u0163ine o particularitate deosebit\u0103: dezvolt\u0103 nu mai pu\u0163in de patru subtipuri (o\u015fan, maramure\u015fean, l\u0103pu\u015fean \u015fi n\u0103s\u0103udean), ceea ce l-ar fi \u00eendrept\u0103\u0163it pe A. Fochi s\u0103 indice o alt\u0103 zon\u0103 genetic\u0103: alinia- mentul mun\u0163ilor Gut\u00e2i \u2013 \u0162ible\u015f \u2013 Rodna, corespunz\u00e2nd zonei de nord a propag\u0103rii tipului clasic, respectiv spa\u0163iul unde oieritul se practica \u00een mod tradi\u0163ional.

Dar A. Fochi \u015fi-a cenzurat aceste concluzii, desprinse din propriile analize \u015fi tota- liz\u0103ri, deoarece se declarase oponent al caracterului pastoral alMiori\u0163e i, iar pe de alt\u0103 par- te urm\u0103rea s\u0103 des\u0103v\u00e2r\u015feasc\u0103 teza lui D. Caracostea privind circula\u0163iatestamen tului ca \u015fi c\u00e2ntec epic independent, ini\u0163ial momentului fuziunii cu alte motive folclorice.

Pentru cei familiariza\u0163i exclusiv cu versiunea-balad\u0103 aMiori\u0163 ei (programa \u015fcolar\u0103 e generoas\u0103 \u00een acest sens), mai preciz\u0103m c\u0103 din cele patru \u201enuclee tematice\u201d reprezenta- tive (cadrul epic ini\u0163ial, episodul testamentar, episodul oi\u0163ei n\u0103zdr\u0103vane \u015fi episodul m\u0103i- cu\u0163ei b\u0103tr\u00e2ne)6, \u00een versiunea transilv\u0103nean\u0103 se reg\u0103sesc doar primele dou\u0103. Episoduloii

ciobanilor - 267 variante); 2)Testame ntul (locul \u00eengrop\u0103rii \u2013 301 variante, obiectele \u00eengrop\u0103rii \u2013 288 variante, pl\u00e2ngerea oilor \u2013 259 variante). Am putea spune c\u0103 aceasta ar fi formula cea mai restr\u00e2ns\u0103 aMiori\u0163e i, respectiv prototipul versiunii-colind. Dar nu toate variantele din Transilvania corespund acestui \u015fablon. Singura zon\u0103 care p\u0103streaz\u0103 aproape nealterat aceast\u0103 formul\u0103-matrice este nordul Transilvaniei.

O investigare a textelor mioritice din nordul Transilvaniei se impune \u015fi din ra\u0163iuni de cercetare a ariilor laterale care, se \u015ftie, conserv\u0103 formulele cele mai vechi. Teoria ling- vistic\u0103 formulat\u0103 de Matteo Bartoli se poate aplica cu succes \u015fi \u00een folclor.

Concluziile fochiene, teoria ariilor laterale, istoriografia mioritic\u0103, statutul de vatr\u0103 etnocultural\u0103, la care se adaug\u0103 conservatorismul etnofolcloric local \u015fi arhaismul varian- telor, nu doar c\u0103 \u00eendrept\u0103\u0163esc, ci \u015fi reclam\u0103 necesitatea realiz\u0103rii unor studii sistematice a textelor mioritice din aceast\u0103 zon\u0103. Avem suficiente motive s\u0103 credem c\u0103 variantele mara- mure\u015fene apar\u0163in unui strat incipient peste care, ulterior, s-au a\u015fezat alte straturi, rostogolind c\u00e2ntecul mioritic spre zona de balad\u0103, p\u00e2n\u0103 \u00een Vrancea, de unde Alecu Russo l-a cules (1846), iar V. Alecsandri l-a \u015flefuit (\u00eenainte de 1850), transform\u00e2ndu-l \u00eentr-o nes- temat\u0103 a folclorului rom\u00e2nesc \u015fi european.

Maramure\u015ful de Nord. Risipite pe v\u0103ile dintre mun\u0163i, troienite de z\u0103pad\u0103, satele maramure\u015fene se preg\u0103tesc de s\u0103rb\u0103toare. Un an va apune \u00een cur\u00e2nd pentru a se ad\u0103uga istoriei, precum cei sf\u00e2r\u015fi\u0163i din via\u0163\u0103 se adaug\u0103 str\u0103mo\u015filor. Un alt an se va ivi, prefigu-

6 Clasificare dup\u0103 A. Fochi, 1964.
7 Zona Bistri\u0163a N\u0103s\u0103ud, 1792-1794; veziManuscriptum, nr. 2-4 (83-84), 1991, p. 8-11.
8 A.M. Marienescu, Poezia popular\u0103. Colinde, Pesta, 1859, (\u201eJudecata p\u0103storilor\u201d).

S\u0103rb\u0103toarea \u00eencepe \u00een Ajunul Cr\u0103ciunului, pe 24 decembrie, cuprinde ceremonia Anului Nou \u015fi se ispr\u0103ve\u015fte pe 6 ianuarie. Dou\u0103sprezece zile \u015fi nop\u0163i (duodecesima) \u00een- c\u0103rcate de fabulos \u015fi magic, marcate de buna dispozi\u0163ie a participan\u0163ilor (\u00eentor\u015fi la matc\u0103 din toate col\u0163urile lumii), precum \u015fi de o serie de acte rituale \u015ficeremo nial e. \u201eE greu de spus unde se termin\u0103 ritualul \u015fi unde \u00eencepe ceremonialul. Ceea ce este sigur este c\u0103 tot ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een timpul celor 12 zile nu este cotidian\u201d9.

\u00cen prima noapte, cetele de colind\u0103tori str\u0103bat uli\u0163ele satelor, oprindu-se din cas\u0103 \u00een cas\u0103 pentru a performa acte de propi\u0163iere, de urare, prin subtile \u015fi complicate sisteme in- terpretative a colindelor. Cu o gravitate nedisimulat\u0103, auditoriul se \u00eencarc\u0103 cu energia me- sajelor transmise, \u00een\u0163eleg\u00e2ndu-le \u015fi asimil\u00e2ndu-le dintr-o dat\u0103, f\u0103r\u0103 academice studii de literatur\u0103 popular\u0103 comparat\u0103, ori glosare cu termeni regionali pitite \u00een buzunar; ei \u00een\u0163eleg cu inima \u015fi cu sufletul ceea ce neini\u0163ia\u0163ii \u00eencearc\u0103 s\u0103 priceap\u0103 cu mintea.

Un turist occidental, obi\u015fnuit cu pio\u015fenia colindelor de Cr\u0103ciun, va fi surprins ascult\u00e2nd o seam\u0103 de produc\u0163ii folclorice \u00abp\u0103g\u00e2ne\u00bb, marcate de un ritm sacadat, aproape r\u0103zboinic10. Iar pentru cei ce vor pricepe textele, frapant\u0103 va fi impresia unei atmosfere de basm \u015fi legend\u0103 din c\u00e2ntecele colind\u0103torilor: \u201eSistemul de referin\u0163\u0103 \u00een colinde \u2013 deosebit de cel al baladelor \u2013 este deseorim itologic. Nu se vorbe\u015fte de anume \u00eemp\u0103ra\u0163i sau de anume evenimente istorice, ci de o atmosfer\u0103 fabuloas\u0103, de rituri demult apuse\u201d11. Per- sonaje mitice, animale personificate, aerul prim\u0103v\u0103ratic, evocarea vegeta\u0163iei, incanta\u0163ii cu iz de desc\u00e2ntec repetate la un interval regulat \u015fi obsesia Muntelui \u2013 sunt elemente u\u015for de sesizat. \u201eDe aceea (s\u0103) nu ne mir\u0103m c\u0103 \u00een poezia colindelor de la noi exist\u0103Miori\u0163a, Me\u015f- terul Manole, Soarele \u015fi Luna, colindele cu Cerbul \u015f.a.m.d., fiindc\u0103 aceste colinde sunt \u00een fond forme poetice ale unor vechi rituri\u201d12.

fiecare, / Care ce credin\u0163\u0103 are\u2026\u201d sau edificatoare \u015fi moralizatoare: \u201eLa s\u0103v\u00e2r\u015fitu lumii, / Tr\u00e2mbi\u0163a-\u015fi-ar \u00eenjerii / \u2026 / \u015ei or tr\u00e2mbi\u0163a cu frice, / Domnii \u015fi-mp\u0103ra\u0163i-or pl\u00e2nje, / D-apoi noi ce-om putea z\u00e2ce? / Ne-om r\u0103scump\u0103ra cu s\u00e2nje\u2026\u201d.

\u015ei totu\u015fi, \u00een Maramure\u015f,Miori\u0163a se c\u00e2nt\u0103 numai \u00een decembrie \u015fi e integrat\u0103 \u00een sis- temul de colinde: \u201eSus \u00een v\u00e2rful muntelui / Oi lenu-i, lenu-i (refren) / La cruci\u0163a bradului / S\u00eentu-\u015fi trei p\u0103cur\u0103rei / Cu oile dup\u0103 ei. / P\u0103 cel mai mic l-o m\u00e2nat / S\u0103 d-\u00eentoarne oile. / Oile le-o d-\u00eenturnat / Lui gre` lege i-o pticat. / Ori s\u0103-l taie, ori s\u0103-l pu\u015fte, / Ori s\u0103-l puie- ntre \u0163\u0103pu\u015fte; / Ori s\u0103-l pu\u015fte ori s\u0103-l taie, / Ori s\u0103-l puie-ntre f\u00e2rtaie. / - O, dragi fr\u0103\u0163iorii mei / De s-a-nt\u00e2mpla s\u0103 mor eu / P\u0103 mine m\u0103 d-\u00eengropa\u0163i / \u00cen strungu\u0163a oilor, / \u00cen jocu\u0163u mieilor. / O, drag, fluiera\u015fu meu / Pune\u0163i-l la capul meu. / C\u00e2nd a sufla v\u00e2nturi grele / S\u0103- mi trag\u0103 mie de jele\u201d13. Informatoarea, Anu\u0163a Biz\u0103u, din Ieud, sus\u0163ine c\u0103 a \u00eenv\u0103\u0163at colinda de la p\u0103rin\u0163i, cu mul\u0163i ani \u00een urm\u0103: \u201eSe c\u00e2nt\u0103 \u00een seara de Cr\u0103ciun \u015fi de Anul Nou. O zic colind\u0103torii \u00een fiecare cas\u0103\u201d.

E ciudat cum \u00een noaptea de Cr\u0103ciun \u015fi de Anul Nou se interpreteaz\u0103 un c\u00e2ntec \u00een care se vorbe\u015fte despre moarte cu o non\u015falan\u0163\u0103 uluitoare. Cr\u0103ciunul, \u00een accep\u0163iunea veche, precre\u015ftin\u0103, era o s\u0103rb\u0103toare \u00eenchinat\u0103crea\u0163ie i, fiind pigmentat\u0103 cu rituri ale cultului