A-\u0163i da seama de amploarea poten\u0163ialului este o problem\u0103 eminamente practic\u0103, care pe l\u00e2ng\u0103 activitatea intelectual\u0103 implic\u0103 \u00eentreaga fiin\u0163\u0103. Acest volum nu se adreseaz\u0103 doar min\u0163ii, ci este mai bine \u00een\u0163eles cu ajutorul inimii \u015fi imagina\u0163iei. Vremurile ce vin ne pot dezv\u0103lui aspecte poate uneori neglijate, poate alteori ignorate, poate frecvent tr\u0103ite cu n\u0103dejdea c\u0103 visurile se vor putea \u00eemplini. Putem avea convingerea c\u0103 doar de noi depinde totul. A\u015fa este f\u0103cut\u0103 lumea. A\u015fa suntem noi: dornici de a \u015fti \u015fi de a tr\u0103i con\u015ftient \u015fi inovativ \u015ftiin\u0163a noastr\u0103.

Ordinea fireasc\u0103 a lumii \u00een care tr\u0103im se bazeaz\u0103 pe experien\u0163\u0103 direct\u0103, nu pe povestiri despre experien\u0163\u0103. Pentru a putea tr\u0103i con\u015ftien\u0163i aceste etape minunate ale experien\u0163ei tr\u0103ite \u00een cuno\u015ftin\u0163\u0103 de cauz\u0103, putem s\u0103 parcurgem un drum al maturiz\u0103rii noastre. Putem s\u0103 fim, pe parcursul acestui demers, diferi\u0163i de ceea ce am \u00eenv\u0103\u0163at, diferi\u0163i de ceea ce ne-am obi\u015fnuit s\u0103 fim - s\u0103 fim \u00een mod con\u015ftient creativi.

Prezentul volum poate fi folosit de c\u0103tre speciali\u015fti \u015fi \u00eentreprinz\u0103tori, iar ca suport de curs de c\u0103tre studen\u0163ii de la sec\u0163ia Management, dar \u015fi de c\u0103tre cei de la Administra\u0163ie Public\u0103, \u015ftiin\u0163e economice etc.

\u00cen fiecare parte exist\u0103 informa\u0163ii despre \u00eentreg, iar \u00eentregul este mai mult dec\u00e2t suma p\u0103r\u0163ilor. \u00centregul, adic\u0103 Universul, este capabil s\u0103 "\u00een\u0163eleag\u0103" la un nivel superior nou\u0103, dar noi putem con\u015ftientiza apartenen\u0163a la Totul care ne include - pe baza unor legi simple \u015fi u\u015for de \u00een\u0163eles \u015fi aplicat. Modelul holografic al Universului ne ofer\u0103 o vedere revolu\u0163ionar\u0103 a conexiunii \u00eentre lumea interioar\u0103 \u015fi lumea exterioar\u0103. Fiecare bucat\u0103 din Univers con\u0163ine inteligen\u0163a \u00eentregului. Noi, ca fiin\u0163e individuale, nu suntem izola\u0163i \u015fi nu exist\u0103m la \u00eent\u00e2mplare. Fiecare dintre noi este un microcosmos care reflect\u0103 \u015fi con\u0163ine macrocosmosul. Cu to\u0163ii con\u0163inem, \u00een\u0103untrul nostru, amprenta \u00eentregului Univers.

nu \u015ftim despre ele. Una dintre aceste legi afirm\u0103 c\u0103 totul evolueaz\u0103, c\u0103 totul se transform\u0103 continuu, c\u0103 fiecare entitate trece printr-un num\u0103r infinit de inov\u0103ri - din toate punctele de vedere. Odat\u0103 cu aceast\u0103 con\u015ftientizare putem s\u0103 ne punem numeroase \u00eentreb\u0103ri \u015fi s\u0103 g\u0103sim numeroase r\u0103spunsuri \u00een noi sau \u00een afara noastr\u0103. Unii dintre noi con\u015ftientizeaz\u0103 c\u0103 evolu\u0163ia se face prin schimb\u0103ri repetate - continui sau \u00een salturi. Al\u0163ii constat\u0103 c\u0103 faza actual\u0103 este "nou\u0103", c\u0103 este diferit\u0103 de cea anterioar\u0103 sau diferit\u0103 fa\u0163\u0103 de altele; uneori pare doar diferit\u0103 pentru c\u0103 se schimb\u0103 contextul. Nu exist\u0103 indivizi sau situa\u0163ii identice \u00een Univers. Nu exist\u0103 niciodat\u0103 ceva identic cu altceva. Totdeauna avem doar aspecte diferen\u0163iate, diferite - percepute de c\u0103tre cei interesa\u0163i ca nout\u0103\u0163i. Noutatea este o regul\u0103, este o prezen\u0163\u0103 constant\u0103 \u00een felul de a vedea \u015fi sim\u0163i lumea. Noutatea \u00eens\u0103\u015fi este necesar\u0103 pentru c\u0103 altfel totul ar stagna, ar muri.

Alegem mereu felul \u00een care r\u0103spundem solicit\u0103rilor vie\u0163ii. Tr\u0103im cu toate consecin\u0163ele acestor alegeri. Uneori priorit\u0103\u0163ile proprii sunt \u00eenl\u0103turate de priorit\u0103\u0163ile altora; uneori pentru activitatea pe care o facem ne vin \u00een minte zece activit\u0103\u0163i pe care nu le facem, \u015fi asta ne d\u0103 un sentiment de vinov\u0103\u0163ie. Via\u0163a ne ofer\u0103 servicii c\u00e2nd ne pune tot timpul piedici \u00een drum. Datorit\u0103

lucrurile cu adev\u0103rat prioritare e o chestiune ce \u0163ine de \u00eens\u0103\u015fi esen\u0163a vie\u0163ii. Problema nu este de a alege \u00eentre "bine" \u015fi "r\u0103u", ci \u00eentre "bine" \u015fi "mai bine". Adeseori binele este du\u015fmanul mai binelui. Dac\u0103 \u00een\u0163elegem deopotriv\u0103 nevoile reale \u015fi capacitatea noastr\u0103 de a le rezolva, ne putem pune \u00een situa\u0163ia de a ob\u0163ine "mai binele" pentru noi \u015fi pentru cei apropia\u0163i nou\u0103. Putem renun\u0163a la

Holism- concep\u0163ie sus\u0163in\u00e2nd ireductibilitatea \u00eentregului la suma p\u0103r\u0163ilor, \u00een sensul c\u0103 anumite caracteristici ale acestuia nu pot fi explicate \u00een termenii propriet\u0103\u0163ilor \u015fi rela\u0163iilor componentelor. Perspectiva holist\u0103 \u015fi-a g\u0103sit numeroase aplica\u0163ii \u00een economie, sociologie, cultur\u0103

Sinergia - este cea mai elevat\u0103 activitate a vie\u0163ii. Pe scurt arat\u0103 c\u0103 \u00eentregul este mai mare dec\u00e2t suma p\u0103r\u0163ilor care \u00eel alc\u0103tuiesc. Rela\u0163ia dintre p\u0103r\u0163i este partea catalizatoare, unificatoare - este un adev\u0103rat generator de for\u0163\u0103. Permite deschiderea spre noi posibilit\u0103\u0163i, noi alternative \u015fi

"Inovarea este procesul de g\u0103sire a aplica\u0163iei economice pentru o inven\u0163ie. Inven\u0163ia este primul pas firesc c\u0103tre orice produs/proces nou. Imita\u0163ia este procesul prin care inova\u0163ia este difuzat\u0103 prin economie/industrie." (Joseph A. Schumpeter 1883-1950).

No\u0163iunea de inovare revine \u00een aten\u0163ia \u00eentreprinz\u0103torilor abia \u00een anii 1970. Cele mai noi dezvolt\u0103ri \u00een cercetare \u015fi \u00een practica economic\u0103 arat\u0103 clar c\u0103 managementul inov\u0103rii activit\u0103\u0163ilor trebuie considerat ca o component\u0103 integrat\u0103 \u00een cadrul procesului de conducere a organiza\u0163iei.

\u00cen domeniul macroeconomic, prin cercet\u0103rile lui Nikolai Kondratieff (1892-1938), sunt descrise corela\u0163iile dintre inova\u0163ie \u015fi "ciclurile conjuncturale". Conform acestuia fazele lungi de dezvoltare/cre\u015ftere sunt provocate de inov\u0103ri profunde, periodice (cicluri economice de circa 60 de ani).

Viitorologii v\u0103d \u00een trecerea de la "societatea informa\u0163ional\u0103" la "societatea cuno\u015ftin\u0163elor" \u00eenceputul unui nou ciclu Kondratieff, care aduce noi sectoare de cre\u015ftere, \u00een care noile cuno\u015ftin\u0163e devin factorul concuren\u0163ial principal.