Universitatea Oradea, Facultatea de Geografie, Turism si Sport, Specializarea Geografie

REFERAT

Profesor coordonator:Conf. univ.dr. Staac Marcu

Student:Puscas Gabriel Sebastian, Master Anul I, An universitar 2012-2013

Universitatea Oradea, Facultatea de Geografie, Turism si Sport, Specializarea Geografie

Municipiul Iai

Iaii Trgul Iailor Jassy(ger.) Jszvsr(mag.)

"Sunt romani care n-au fost niciodata la Iasi, desi n-ar trebui sa fie nici unul, caci cine n-a fost aici nu poate sa strabata cu intelegere foile celor mai frumoase cronici, nu se poate patrunde dupa cuviinta de spiritul trecutului nostru care traieste n acest loc mai viu si mai bogat decat oriunde aiurea [...]. In constiinta lui nationala ar fi o lipsa daca el n-ar fi vazut orasul care a fost si-si zice inca astazi, cu mandrie, capitala Moldovei..." Nicolae Iorga

1.Introducere
Orasul Iasi se numara printre cele mai vechi si mai importante asezari ale tarii, n care a pulsat mereu, puternic, o autentica viata romaneasca. Capitala a Moldovei, orasul a dat patrimoniului national inestimabile valori materiale si spirituale, a inscris n istoria tarii pagini glorioase, ramase durabil in constiinta poporului. Puternic centru universitar, cu peste 60.000 studenti anual n 5 universitati de stat si 3 universitati private (Universitatea Al. I. Cuza este si cea mai veche universitate din tara. Puternic centru cultural (sintagma de capitala culturala a Romniei este frecvent utilizata) si istoric (n 2008 se vor sarbatori 600 ani de atestare documentara a Iasului). n Iasi, se afla Biserica "Sf. Nicolae Domnesc", cea mai veche din oras, ctitorie a lui Stefan cel Mare, restaurata integral la sf. sec. XIX. De asemenea, mai pot fi vizitate biserica Trei Ierarhi si Manastirea Golia, marturii ale gusturilor estetice ale unui mare domnitor Vasile Lupu, Catedrala Mitropolitana, Casa Dosoftei, Palatul Culturii, Casa Pogor cu "Masa Umbrelor", aleile Copoului cu mireasma de tei si cu ecouri de vers eminescian (Teiul lui Eminescu si Muzeul "Mihai Eminescu"), Casele memoriale "Mihail Sadoveanu", "George Toprceanu", "Mihai Codreanu", "Otilia Cazimir", Biblioteca Universitara "Mihai Eminescu", fondata ca biblioteca a Academiei Mihailene. Alte monumente importante din perioada medievala sunt: Manastirea Galata, din timpul lui Petru Schiopul, Biserica Sfntul Sava, (nc. sec. XVII), bisericile Barboi, Barnovschi, Ioan Zlataust, Sf. Dimitrie, Talpalari, Sf. Teodor, Sf. Andrei, Sf. Constantin, Sf. Pantelimon, Manastirea Cetatuia ctitorie a lui Gheorghe Duca - sau Manastirea Frumoasa, din sec. XVIII. Primul spital din oras a fost ntemeiat la jumatatea sec. XVIII n jurul Manastirii Sfntul Spiridon, al carui nume l poarta si astazi. Spitalul Sfntul Spiridon este cel mai mare din zona Moldovei. 1

http://www.fasttravel.ro/default_new.aspx?language=ro&cod=overview.iasi

Universitatea Oradea, Facultatea de Geografie, Turism si Sport, Specializarea Geografie

Astazi Iasul este cel mai important centru social, economic si cultural al Moldovei, remarcindu-se prin trecutul lui care se amesteca remarcabil cu prezentul. Vechile cladiri, acoperite de patina timpurilor se imbina armonios cu noile constructii, orasul cunoscind o dezvoltare puternica datorita invatamintului si economiei locale. 2. Etimologie Istoricii au diferite teorii referitoare la originea numelui "Iai". Unii afirm c numele provine de la un trib sarmat, iazigii, menionai de Ovidiu ca "Ipse vides onerata ferox ut ducata Iasyx/ Per media Istri plaustra bubulcus aquas" i "Jazyges et Colchi Metereaque turba Getaque/ Danubii mediis vix prohibentur aquis".2 O alt explicaie ar fi c numele are originea n tribul alanic al iailor. Trebuie menionat aici c iazigii i alanii erau dou ramuri din cele trei ale sarmailor, a treia fiind roxolanii. n limbile sanskrit i hindi, care au origine comun cu limba sarmailor, "yash" nseamn "faim". O inscripie astzi pierdut pe o born kilometric roman descoperit n apropiere de Osijek, Croaia n secolul al XVIII-lea menioneaz existena unui Jassiorum municipium3. Numele maghiar al oraului (Jszvsr) nseamn mot-a-mot "Piaa (Trgul) jassilor"; numele vechi romnesc, Trgul Ieilor (i forma alternativ Iaii), ar putea avea aceeai semnificaie. n Ungaria, iaii au lsat delumirea de Jsz unui comitat i mai multor localiti ; pe de alt parte, sarmaii erau arcai reputai, ori n limba maghiar "ijsz" nseamn tocmai "arca", de unde presupunerea c acest cuvnt s-ar trage tot de la iai4. n Cronica lui Nestor oraul apare menionat cu numele Aski Torg.5 3. Aezare geografic Municipiul Iasi este situat la 160 km, fata de orasul Chisinau, 410 km fata de Bucuresti, 474 km, fata de Constanta. Orasul se afla pe raul Bahlui, un afluent al Jijiei, care se varsa in raul Prut. Prin extinderea lui, Iasul nu mai este acum legendara urbe a celor 7 coline, ci orasul celor 9 coline (Cetatuia, Tatarasi, Galata, Copou-Aurora, Bucium-Paun, Sorogari, Ciric, Repedea si Brnova), cu altitudini variind ntre 40 m n Lunca Bahluiului si 400 m pe Dealul Paun si Dealul Repedea. Principalele coline sunt Copou, Cetatuia, Tatarasi si Galata. Orasul mai este traversat de raul Nicolina si de paraul Sorogari (numit in evul mediu Cacaina, deoarece aici se aruncau gunoaiele); la rasarit de oras, curge paraul Ciric, pe care sunt create artificial trei lacuri cu scop de agrement. Relieful zonei metropolitane lasi se integreaz cu totul ansamblului Podisului Moldovei. Privit n ansamblu se prezint n partea de nord sub forma unei cmpii colinare cu altitudini medii de 100+150 m, ce corespunde subunittii geomorfologice a Cmpiei Jijia-Bahlui, si sub forma unor dealuri si platouri cu altitudini medii de 300+350
2

Pippidi, D.M. (sub redacia lui) - Dicionar de istorie veche a Romniei, Editura tiinific i enciclopedic, Bucureti, 1976
3

Orbis Latinus - Jassium Sarmatian - Iazyg presence in the Carpathian basin and western Europe 5 http://ro.wikipedia.org/wiki/Ia%C8%99i
4

Universitatea Oradea, Facultatea de Geografie, Turism si Sport, Specializarea Geografie

m n sud, ce corespunde Podisului Central Moldovenesc. Contactul dintre aceste dou unitti l constituie Coasta lasului- o denivelare de peste 200 m, avnd la sud de lasi o larg retragere. Altitudinile maxime depsesc 200 m n zona cmpiei colinare n cteva puncte izolate la nord si nord-est de lasi (dealul Crlig - 202 m, dealul Breazu - 206 m, dealul Aroneanu - 215 m, dealul Coasta Stncii - 222 m) si 400 m n zona de podis (dealul Repedea-Pun - 407 m, dealul Movila - 416 m, dealul Podisu-415 m). Altitudinile minime ating 32 m la confluena Bahluiului cu Jijia si 30+31 m n lunca Prutului. Fragmentarea orizontal a reliefului are valori cuprinse ntre 700 si 900, energia medie este cuprins ntre 50+70 m n cmpia colinar si 150+200 m n podis, iar geodeclivitatea variaz de la 3+5 la 15+20 si chiar mai mult. Principalele categorii de relief sunt reprezentate de forme structurale, sculpturale si de acumulare. Relieful structural este generat n principal de alctuirea si structura geologic, fiind reprezentat prin platouri structurale si cueste. Relieful sculptural este constituit din interfluvii sculpturale si versanti. Relieful de acumulare este reprezentat prin lunci si terase. Vegetatia Vegetatia natural apartine zonei forestiere n sud si zonei de silvostep n nord. Limitele acestor zone sunt dificil de trasat, datorit tranzitiilor difuze, ptrunderii adnci a vilor n podis si modificrilor antropice. Zona forestier este caracteristic sectoarelor nalte de podis din sud, fiind reprezentat prin pduri de foioase, ce apartin etajului stejarului si gorunului, iar n prtile cele mai nalte, limitei inferioare a fagului. Zona de silvostep este caracteristic cmpiei colinare, unde climatul este de un continentalism mai accentuat, iar solurile sunt cernoziomice sau cenusii. Vegetatia natural a silvostepei este reprezentat prin plcuri de pdure (sleauri) si pajisti, puternic transformate si modificate antropic. Fauna Elementele faunistice ale judetului lasi sunt strns legate de specificul nvelisului vegetal, putndu-se deosebi o faun caracteristic pdurilor, silvostepei stepei si luncilor, precum si o faun acvatic. Resursele naturale ale subsolului sunt mai putin variate, fiind reprezentate de roci si materiale de constructii de interes local (calcare, gresii, argile, nisipuri, pietrisuri) si ape minerale, cu valente pentru consum si tratamente medicale. Hidrografia Apele subterane din teritoriul periuban sunt de dou categorii: captive (de adncime) si libere.

Universitatea Oradea, Facultatea de Geografie, Turism si Sport, Specializarea Geografie

Apele minerale sulfuroase si feruginoase de la Nicolina, cu importante calitti terapeutice, au favorizat aparitia si dezvoltarea statiunii balneare Nicolina Municipiul Iasi.6 Apele subterane libere includ strate acvifere fr presiune, cantonate n depozitele sectionate de vi si sub influenta precipitatiilor. Ele pot fi grupate n urmtoarele unitti hidrogeologice: - Ape subterane de lunc, ntlnite n depozitele aluvionare ale rurilor principale sub forma a dou strate acvifere: unul principal cantonat n nisipurile si pietrisurile din baz si unul secundar,lenticular si discontinuu, cantonat n depozitele de la suprafat. Sunt ape dure, bogate n sruri solubile, considerate nepotabile conform STAS 1342/92. Luncile rurilor secundare contin un singur strat acvifer n baza aluviunilor, cu debite reduse si variabile, n cea mai mare parte necorespunztor calitativ. - Ape subterane de terase, cantonate n nisipurile si pietrisurile din baza acestora. Sunt usor alcaline, admise ca potabile, constituind principala surs de alimentare a localittilor rurale situate pe terase. n trecut au fost folosite si pentru alimentarea partial a orasului lasi, n prezent functionnd doar captarea CiricAroneanu. - Ape subterane de interferent si versanti, cantonate n depozitele deluviocoluviale si eluviale cuaternare, sau n intercalatiile lenticulare sarmatiene. Au debite reduse si variatii mari pe vertical, sunt bogate n sruri, fiind n general nepotabile sau la limita potabilittii. Unele din aceste ape care spal argile si marne sarmatiene bogate n sruri, dau ape minerale cu compozitii chimice variate si mineralizri de la sub 1 g/l la 20 g/l. Astfel de izvoare minerale se ntlnesc la Grdina Botanic lasi, Breazu, Victoria, Tomesti, Brnova. Exploatate ca ape de mas, prin mbogtire cu CO2, sunt dou izvoare din Grdina Botanic. Apele de suprafat sunt reprezentate prin ruri si lacuri. Teritoriul Zonei Metropolitane lasi este limitat la extremitatea estic de rul Prut, ce are ca afluent principal rul Jijia cu care conflueaz n zona localittii Chiperesti. La rndul su, rul Jijia are ca principal afluent rul Bahlui. Partea sudic a zonei este situat n bazinul superior al rului Brlad, afluent al rului Siret. Alimentarea principal a rurilor provine din precipitatii, fapt ce conduce la variatii mari de debite att n cursul unui an ct si de la un an la altul. Scurgeri permanente se nregistreaz pe rul Prut, Bahlui si Jijia, celelalte ruri (Vasluietul, Dobrovtul, Rebricea (n zona de podis) avnd un caracter temporar sau semipermanent.7 Clima Teritoriul zonei se ncadreaz ntr-un climat de tip temperat-continental, de nuant mai excesiv n zona colinar si mai moderat n zona de podis, caracterizat prin diferentieri ale elementelor climatologice att n timp ct si n spatiu. Temperatura medie anual este cuprins ntre 9 si 10 C n cmpia colinar si ntre 8 si 9 C n podis, avnd un maxim mediu n luna iulie ntre 21 si 22 n cmpie si sub 21
6 7

Planul de Amenajare Teritorial a Zonei Metropolitane Iasi, p. 14-16 Planul de Amenajare Teritorial a Zonei Metropolitane Iasi, p. 14-16

Universitatea Oradea, Facultatea de Geografie, Turism si Sport, Specializarea Geografie

C n podis, si un minim mediu n luna ianuarie situat ntre -3 si -4 C n cmpie si n jur de -3 n podis. Valorile termice absolute au nregistrat la lasi un maxim de +40 C si un minim de -36 C, acestea avnd ns un caracter accidental. Amplitudinile termice anuale de 24+25 C n cmpie si n jur de 24 C n podis arat caracterul continental al climatului. O caracteristic termic specific intervalului noiembrie-martie este nghetul, primul producndu-se n medie toamna n luna octombrie, iar ultimul primvara n aprilie, numrul mediu al zilelor cu nghet fiind de 110. Cel mai timpuriu nghet s-a nregistrat la 10 septembrie, iar cel mai trziu la 21 mai.8

4. Repere istorice

Acum 600 de ani pe locurile pe care astazi se ridica cladirile Iasilor, calatorul ce cobora dinspre Polonia spre Marea Neagra intilnea un tirgusor mic si prafuit, la capatul caruia se ridica o curte domneasca, cu aspect de cetatuie. Aceasta mica asezare, aflata la margine de codri, la o raspintie de drumuri, pe terasa unui deal ce domina valea mlastinoasa a Bahluiului, se va dezvolta pina la a deveni capitala Moldovei. In rindurile care urmeaza, ne propunem sa prezentam povestea inceputurilor Iasului. 9 Iaiul a aprut pe latura nordica a Bahluiului, deoarece pe partea opusa lui nu sunt terase sau sunt foarte mici. S-a preferat, desigur, i expunerea sore sud i s-au evitat, astfel, pe cat posibil, alunecrile mai puternice de teren. Prin urmare, mprejurrile i natura au impus locul viitorului ora. Urmele de vieuire omeneasca pe teritoriul oraului Iai, din vremea ornduirii comunei primitive i pn n perioada feudala, inclusiv, semnalate prin descoperiri ocazionale, au atras atenia istoricilor i arheologilor n mai multe rnduri, nc din a doua jumtate a secolului trecut i pn n preajma celui de-al Doilea Rzboi Mondial10. Orasul Iasi a fost mentionat pentru prima oara ntr-un privilegiu comercial emis n 1408 de domnul Moldovei Alexandru cel Bun. Totusi, deoarece existau cladiri mai vechi de
8 9

Planul de Amenajare Teritorial a Zonei Metropolitane Iasi, p. 14 http://iasi-7coline.blogspot.ro/ 10 Istoria orasului Iasi : vol. 1 / red. resp. Constantin Cihodaru, Gheorghe Platon; aut. C. Cihodaru, V. Cristian, M. Dinu, s.a,Iasi, Ed. Junimea , 1980. , p 17.

Universitatea Oradea, Facultatea de Geografie, Turism si Sport, Specializarea Geografie

aceasta data (spre exemplu presupusa Biserica armeana costruita n 1395), se crede ca orasul este mult mai vechi, cel putin cu cteva decenii, de aceasta data.11 n ceea ce privete perioada de trecere la feudalism, corespunztoare secolelor IVV,prezint interes faptul ca, prin spturile i recunoaterile arheologice efectuate n aceasta zona, au fost identificate 40 aezri cu resturi de locuire din secolul IV.12 Iaii figureaz n lista rusa de orae, alctuita intre 1387-1392, ca ora ,,voloh, adic romanesc sub numele de ,,trgul iesen, pe rul Prut. Este o prima meniune documentara sigura pe care o cunoatem. Indicaia ,,pe rul Prut este un lapsus al autorului listei, lapsus determinat de mica distanta dintre ora i rul amintit; n izvorul de care s-a folosit autorul listei era probabil ,,aproape de rul Prut. Credem ca oraul exista nainte de ntemeierea statului moldovean; el era, dup toate probabilitile, centrul unei formaiuni teritoriale, al unui cnezat sau voievodat dintre Siret i Prut. n sprijinul acestei ipoteze ar veni i descoperirea tezaurului de la Voineti, la sud-vest de ora, tezaur datnd din prima jumtate a secolului al XIII-lea i alctuit din 3 de obiecte de podoaba, de argint sau argint aurit; el a aparinut, probabil, unor feudali puternici sau trgovei bogai13. Prima menionare sigura a Iaului este din anul 1408, inserata n privilegiul comercial acordat de voievodul Alexandru cel Bun negustorilor din Liov14. Pe lng curtea domneasca n Iai exista i o staie vamala pe drumul care lega Cetatea Alba, prin Tutora i Lpuna, cu Suceava. O alta menionare a oraului este din 1424. la aceasta data, eliberat de robia turceasca, se ntorcea acas, prin Cetatea Alba i Iasbazar (Iai) cavalerul bavarez Schiltberger15. Sub forma Iasmarkt sau Iosmarkt, oraul apare i n cronica lui Ulrich von Richenthal16,atunci cnd se vorbete despre participarea unor delegai moldoveni n consiliul de la Constanta, din anul 1415. curtea domneasca din Iai, este menionata abia n anul 1434, cnd voievozii Ilia i Stefan druiau unor Boiernai, Giurgiu, i Ion, un sat la obria Sratei17. In primele sale doua secole de existenta certa (secolele XV-XVI), orasul a cunoscut o dezvoltare lenta. In perioada sa de inceput, orasul nu era foarte intins si nici populat peste masura. Vatra asezarii era in apropierea curtii domnesti, iar prima ulita mai importanta pornea de la poarta acesteia si mergea spre rasarit. Este vorba de Ulita Ruseasca, ce se continua cu Ulita Trapezeneasca (sau a schimbatorilor de bani", actualele strazi Grigore Ureche si Grigore Ghica Voda), al caror vechi traseu a fost schimbat de constructiile din zona Teatrului Luceafarul de azi. Aici se afla piata orasului (dricul" tirgului), unde negustorii isi vindeau marfurile, dar si vama (linga biserica Sfintul Lazar).
11 12

http://www.travelers-way.com/Europa/descriere_iasi.html Istoria orasului Iasi : vol. 1 / red. resp. Constantin Cihodaru, Gheorghe Platon; aut. C. Cihodaru, V. Cristian, M. Dinu, s.a,Iasi, Ed. Junimea , 1980. , p 17. 13 Apud. Dan GH. Teodor, Tezaurul feudal timpuriu de obiecte de podoaba descoperit la Voineti-Iai, n AM, I, 1961, p.245-269. 14 Apud. M. Costchescu, Documente moldoveneti nainte de Stefan cel Mare, II, 634. 15 Calatori strini prin tarile romane, I, Bucureti, 1838, p. 31. 16 C. I. Karadja, Delegai din tara noastr la Conciliul de la Constanta (Baden), n anul 1415, n An. Acad. Rom., s. III, t. V (1926), p. 69-70. 17 Istoria orasului Iasi : vol. 1 / red. resp. Constantin Cihodaru, Gheorghe Platon; aut. C. Cihodaru, V. Cristian, M. Dinu, s.a,Iasi, Ed. Junimea , 1980. , p 47.

Universitatea Oradea, Facultatea de Geografie, Turism si Sport, Specializarea Geografie

Strainii au reprezentat un izvor permanent de populatie pentru oras, ca si o sursa de venituri pentru domnie. Pe linga romani, au venit aici armeni, unguri, polonezi, nemti sau rusi, grupati in functie de religie si ocupatie. Armenii, sositi in a doua jumatate a secolului al XIV-lea, locuiau in mahalaua din jurul bisericii Sf. Maria de linga Hala Centrala de azi, zona care, in momentul asezarii lor aici, se afla la marginea orasului. Catolicii stateau in mahalaua din jurul bisericii catolice, tot la periferia orasului de atunci. Se pare ca se ocupau cu viticultura, caci toponime ca ticau, Copou sau Ciurchi, unde erau multe vii, au rezonanta maghiara. O a treia strada importanta apare acum, Podul Vechi (azi Costache Negri), ce ducea spre iesirea dinspre nord-est a orasului. Intre Ulita Ruseasca si Podul Vechi exista o alta strada, veche si ea, Sfinta Vineri (azi Anastasie Panu). Reperele amintite arata intinderea destul de redusa a Iasilor in secolul al XV-lea. Orasul nu se mai putea intinde spre rasarit, deoarece era oprit de valea Cacainei (actualul bulevard Tudor Vladmirescu), al carei nume vine tocmai de la faptul ca aici se aruncau gunoaiele. Singurele spatii ramase disponibile se aflau spre nord si vest.18 Un moment important in istoria Iasilor il reprezinta alegerea de catre domnie a curtii de aici ca principala resedinta domneasca a tarii. Pina la jumatatea veacului al XVI-lea, domnii au stat temporar in Iasi, ca si in Vaslui, Hirlau sau Husi. Se pare ca Stefan Rares a urmarit sa intareasca curtea de la Iasi, pe care o vedea ca o potentiala cetate, cu doi pircalabi in frunte. In a doua sa domnie, Alexandru Lapusneanu decide sa se stabileasca aici, in defavoarea Sucevei, ce ramine resedinta secundara. Alegerea Iasilor ca resedinta principala confirma cresterea in importanta a orasului. Daca privim o harta a Moldovei medievale, observam ca Iasii sint situati aproximativ in centru, astfel ca, pentru o administrare mai eficienta a statului, domnia a preferat acest loc. Decizia lui Lapusneanu nu face din asezarea de pe Bahlui capitala Moldovei, caci vreme de inca un secol asistam la un duel" pentru intiietate intre Iasi si Suceava, din care invingator va iesi, inevitabil, cel dintii. Abia din momentul in care si mitropolitul tarii se muta la Iasi (1687) putem vorbi de acest oras ca fiind capitala Moldovei. Statornicirea domnului in Iasi duce in mod firesc la stabilirea aici a tot mai multi boieri. Apare astfel o noua strada, dominata de casele boierilor, Ulita Mare, actualul Bulevard stefan cel Mare. Orasul capata o noua directie de dezvoltare, spre nord si vest, si ocupa treptat restul spatiului dintre capatul Ulitei Mari si Manastirea Golia. Marginea de nord va fi reprezentata de o noua strada, Ulita Hagioaiei (Bulevardul Independentei), dincolo de care se formeaza o mahala, ce urca pe pantele Copoului, Muntenimea. Iasii aveau acum doi poli comerciali, Tirgul Vechi sau de Jos, lateral de curte, si Tirgul Nou sau de Sus, de pe Ulita Hagioaiei. Alte piete mai mici se aflau in preajma celor doua, Tirgul lui Barnovschi, respectiv Tirgul Fainei (Tirgul Cucului, mai tirziu).19. Pe strazile orasului, pe linga romani si mai vechii armeni si unguri, s-au stabilit si alti straini, ca in orice oras medieval european. Sporeste numarul grecilor, dar vin si turci, polonezi, italieni, raguzani (provenind din Raguza, Dubrovnik-ul de astazi) si evrei. Pina in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, cei din urma erau in numar mic, insa din momentul in care incep sa soseasca in numar mai mare, se stabilesc in mahalaua din
18 19

http://iasi-7coline.blogspot.ro/ http://iasi-7coline.blogspot.ro/

Universitatea Oradea, Facultatea de Geografie, Turism si Sport, Specializarea Geografie

Tirgul Fainii spre Cacaina, unde se aflau si principalele sinagogi. tiganii erau prezenti la marginea tirgului, bordeiele lor din Brosteni, aproape de intrarea in Iasi dinspre vama, impresionind neplacut pe calatori. Cu totul, in oras in secolul al XVII-lea nu erau mai mult de 4-5.000 de case si 20-25.000 de locuitori. Populatia creste in secolul urmator, insa cifre precise nu avem la dispozitie. Faptul ca orasul incepe din a doua parte a secolului al XVII-lea si in secolele urmatoare sa urce lent spre Copou arata ca terasa pe care s-a format nucleul urban nu mai era suficienta. Cacaina limita extinderea spre rasarit, Bahluiul spre sud, in timp ce ripe adinci (Ripa Pevetoaiei si Ripa Galbena) margineau asezarea spre sud-vest. Copoul si strada sa centrala (Bulevardul Carol - Podul Verde) sint ocupate insa incet, orasul apropiindu-se de locul viitoarei Gradini Publice imediat dupa 1800. Expansiunea Iasilor continua dincolo de hotarele sale naturale si spre rasarit si sud. Tatarasii devin mahala a orasului, iar in jurul manastirii Frumoasa se formeaza un nou cartier. In preajma sau sub controlul unor manastiri apar asa-numitele tirgusoare", in realitate asezari gindite ca locuri de negot, cu regim administrativ si fiscal separat de oras. La marginea de nord, se afla tirgusorul Copou (de aici numele Tirgusorului de azi), alte doua fiind spre sud, tirgusoarele Socola si Nicolina. 20 In lunga sa istorie, orasul nu a fost scutit de nenorociri, caci atacurile si jafurile tatarilor sau ale altor neamuri, precum si incendiile si cutremurele au fost frecvente. O buna bucata de vreme, tatarii au fost o adevarata calamitate pentru Iasi. Uciderea tragica a lui Ion voda, in 1574, a fost urmata de un atac tatarasc, ce a devastat regiuni intregi si a ars majoritatea oraselor, motiv pentru care Petru schiopul, domnul ce a urmat la tron, a fost numit si voda al cimpurilor". Unul din cele mai dramatice momente pentru oras a fost distrugerea din 1650, cind cazacii si tatarii au atacat Moldova, raspunzind refuzului lui Vasile Lupu de a-si casatori fiica cu Timus Hmelnitchi. Miron Costin ne spune ca au ars atunce tot orasu", curtea fiind abandonata de darabanii lasati de domn pentru paza. Singura salvare a locuitorilor erau Codrii Iasilor, din apropiere. De obicei, astfel de atacuri erau urmate de perioade de foamete si saracie. In a doua domnie a lui Dumitrascu Cantacuzino, dupa citiva ani de razboaie, sint pomenite cazuri de canibalism, dupa cum ne spune tot Neculce: era oameni tot lesinati si morti pe drumuri si pe uliti, cit sa minca om pe om". Din cind in cind bintuia ciuma, flagel de care spatiul romanesc nu a scapat decit in secolul al XIX-lea, care insa a adus holera. De obicei, cei atinsi de ciuma erau izolati in Codrul Iasilor, la schitul lui Tarita. 21. Expeditiile tatarilor, polonezilor sau cazacilor, dar si lipsa de organizare si neglijenta orasenilor duc deseori la incendii, ce au efecte devastatoare, in conditiile in care majoritatea cladirilor erau ridicate din lemn si erau o prada usoara pentru foc. Dupa jaful si incendiul din 1650, orasul trece printr-un alt mare incendiu, provocat de polonezi in 1686. Oamenii se ascundeau prin manastiri, singurele locuri fortificate din oras, alaturi de curte, insa chiar si asa nu scapau de foc sau de pericolul robiei. Un alt incendiu devastator a fost in 1723. Focul a izbucnit de la o casa din sus de biserica Sfintul Dumitru-Bals, de unde intr-un ceas s-a intins spre curte. Incendii de acest fel aveau loc in fiecare deceniu, uneori si mai des.
20 21

http://iasi-7coline.blogspot.ro/ Idem.

Universitatea Oradea, Facultatea de Geografie, Turism si Sport, Specializarea Geografie

Marele incendiu din 1785 preface in scrum palatul principelui. Urmarit parca de foc, domnul de atunci, Alexandru Mavrocordat, zis si Pirlea voda, se va muta in mai multe rinduri. Mai intii, pleaca la resedinta mitropolitului, ce arde la putin timp, apoi la manastirea Galata, ale carei case egumenesti iau si ele foc, pentru ca in cele din urma sa ajunga la asa-numita Curte din Sararie" (Casa Mavrocordat), unde s-a semnat pacea din 1792. Curtea Veche este abandonata, fiind darimata si refacuta in 1806 sub alta forma.22 Incendiile frecvente au imprimat un anumit specific asezarii. Dupa ce focul le mistuia casele, chiar si orasenii mai instariti, dar si boierii, preferau sa isi refaca locuintele tot din lemn, pentru ca era mai ieftin si casa se ridica mai repede. Daca la suprafata orasul aparea ca fiind din lemn, in subteran el era din piatra. Sub casele de lemn se aflau imense pivnite de piatra, unele intinse pe doua sau chiar trei niveluri. Orasenii au dat o folosinta acestor pivnite, in care se vindea vin. Asa se explica si de ce aproape peste tot in centrul vechi al Iasilor de azi se descopera pivnite. Din secolul al XVIII-lea, situatia cladirilor din oras incepe incetul cu incetul sa se schimbe, boierii ridicindu-si case din piatra si caramida. Orasenii mai saraci isi ridica in continuare case din nuiele acoperite cu stuf sau sindrila. Nici dughenile negustorilor, inghesuite la strada in front continuu, nu sint facute altfel. In afara bisericilor, Iasii nu au cladiri mai vechi de veacul al XVIII-lea. Din acest secol dateaza mai multe cladiri civile, ce au suferit insa diverse transformari datorita distrugerilor si renovarilor, astfel incit nici una nu mai pastreaza infatisarea originala.23

22 23

Idem. Idem.

10

Universitatea Oradea, Facultatea de Geografie, Turism si Sport, Specializarea Geografie

5. Dezvoltarea antebelica si interbelica a orasului Iasi Una dintre problemele stringente ale Iasilor la aceea vreme era apa potabil .Fr surse care s fac fa nevoilor oraului, primria ncepea studiile pentru aducerea apei fie de la Prut fie de la Timieti. Variantele ncep a fi discutate n 1897, dar abia n 1904, dup ndelungate discuii i proiecte, decizia final este aduciunea de la Timieti. Dei este varianta cea mai scump este preferat pentru o ap de calitate. Furnizarea apei ncepe n 1911, iar conducta este inugurat cu fast cu ocazia serbrilor Jubileului Universitii. n perioada marilor transformri, alturi de asfaltri, aducerea tramvaiului, iluminatul public i restaurarea monumentelor, revine pe agenda public problema apei potabile. Cimelele publice i fntnile nu fac fa cererii tot mai mari, la fel fiind i cazul conductei pe apeduct care lega valea Ciricului de casa de ap de la Golia. Primarii de la sfritul secolului XIX i nceputul secolului XX, ntre care Gh. Lascr (1904-1907), urmau s poarte btlia apei, luptnd pentru aducerea acesteia de la Timieti, potrivit proiectului propus de W. Lindley. Apa fiind cerina cea mai important a btrnului Iai, aa cum s-a mai artat, problema ei a stat mereu n atenia administraiei locale nc de la nfiinarea Primriei i merit a fi reamintit. Toi primarii au avut-o n fa, cutndu-se mereu surse pentru creterea debitului livrat consumatorilor, folosindu-se cele aproximativ 1200 fntni i 65 cimele cu 14 havuzuri (bazine) alimentate din izvoarele locale de la Aroneanu, Ciric, apte Oameni, Galata, Copou, Repedea. Astfel, sub primariatul lui Dimitrie Gusti, se mrea capacitatea conductei dintre Ciric i Golia, aezndu-se, peste podul de fier ce tocmai se construia n josul strzii Cucu, o conduct de 25 cm diametru, cu tuburi din font, aduse din Frana. Lucrrile le supraveghea inginerul Fragneau, care construise podul peste Prut. n noiembrie 1882 se termina aezarea tuburilor, dar, din cauza iernii, podul nou de fier ce avea s dea numele zonei (Podul de Fier) se definitiva abia n vara anului 1883. Vechiul apeduct pe care trecea conducta, cu diametrul doar de 18 cm, urma a se drma (1887). Arhitectul Fragneau, n numele casei G. Eiffel & Comp, mai propusese, nc din 1874, suplimentarea cantitii de ap cu circa 3000 m.c., folosind pnza freatic (de mare adncime 120 m.) gsit n preajma Grii de mrfuri (pe unde este acum Fabrica de igarete). n alt soluie propunea i o aduciune de la Prut pentru 6000 m.c. Primarul N. Gane i Consiliul comunal, dup o atent analiz, acceptau pe aceea a celebrului hidrolog englez W.H. Lindley, proiectant al mai multor lucrri de aduciune (Varovia, Manhein, Hamburg, Wurzburg, Samara, Craiova, Elberfeld) La 3 mai 1897, Primria ncheia contractul pentru furnizarea a circa 10.000 m.c. ap de izvor pe zi. Pornindu-se la treab, s-au fcut sondaje n zona Prutului, Bahluiului, Siretului, Moldovei, ajungnduse la concluzia c cea mai bun ap era cea din zona Timieti, unde se putea colecta 15.000 m.c. ntr-o prim faz i circa 30.000 m.c. ulterior. Singurul cusur era acela c, pentru a ajunge la Iai trebuia parcurs o distan de aproximativ 100 km. Exista posibilitatea realizrii aceluiai debit i din Prut, printr-o priz cu instalaii de pompare. Aduciunea de la Timieti avea avantajul unei ape de izvor pure, ct i a cderii natural datorit diferenei de altitudine dintre surs i oraul Iai.24 Raportul
24

http://iasi-7coline.blogspot.ro/

11

Universitatea Oradea, Facultatea de Geografie, Turism si Sport, Specializarea Geografie

hidrologului, naintat primarului Al. Bdru, n septembrie 1899, cu dou variante de traseu, era primit cu rezerve, cci aduciunea presupunea cheltuieli de peste 12 milioane lei i unii consilieri considerau planul fantezist sau utopic pentru posibilitile financiare ale comunei. Relund o idee mai veche, inginerul ef al Comunei, Ch. Chaigneau, propunea o aduciune de la Prut (Ungheni) pentru circa 10.000 m.c. pe zi. La 9 iulie 1900, Consiliul comunal aproba soluia Prutului, dar nu avea perspective dei proiectantul gsise punct de priz mai aproape, la uora. Ziarele intraser iar n rzboi, fiecare variant avnd partizani vehemeni. Schimbarea primarului, n ianuarie 1901, ngropa proiectul. Erau pe tapet: proiectul inginerului Bejan pentru colectarea apei din valea Ciricului; al inginerului Savul cu aduciune de la Ghereti; al hidrologului Lindley de la Prut i tot al lui Lindley de la Timieti, dei acesta costa de aproape trei ori mai mult dect celelalte. n anul 1904, primarul C.B. Pennescu opta pentru soluia aduciunii de la Timieti, pe care o punea n lucru urmaul su, primarul Gh. Lascr. Inginerul A. Savul din Serviciul Tehnic al Primriei primea sarcina adoptrii soluiei lui Lindley la posibilitile practice i, n septembrie 1905, Consiliul comunal aproba demararea lucrrilor. Proiectul inginerului Savul era i el mbuntit prin varianta Cantacuzino-Papadopol. Au urmat mai multe licitaii (cu discuii i acuzaii n pres), ncheiate cu aceea din 27 ianuarie/9 februarie 1907, ctigat de firma Union Baugesellschaft din Viena. n fine, la 9 februarie 1907, se ncheia contractul de execuie ntre constructor i Primria Iailor, dar primarul Gh Lascr nu avea ansa s vad sfritul lucrrii sub conducerea sa, cci cdea guvernul conservator i locul lui l lua N. Gane, iniiatorul proiectului. Dup multe eforturi, prin noiembrie l9l0 , conducta de aduciune a apei n Iai, lung de aproximativ 103 km, ajungea n ora, iar la 6 ianuarie 1911 aprea i apa Moldovei, fcndu-se sfinirea. Distribuia ncepea dup 5 aprilie 1911. Primar devenise D.A. Greceanu, dar inaugurarea urma a se face n perioada serbrilor Jubileului Universitii, prevzut toamna. Srbtoarea, stabilit pentru zilele de 26-29 septembrie 1911, aducea la Iai invitai din ntreaga ar, reprezentani ai universitilor europene, pe suveranul cu regina i principii motenitori.25 nceputul secolului XX nseamn pentru Iai continuarea modernizrilor. Aducerea tramvaiului electric reconfigureaz strzile din centru. n 1904 sunt inaugurate dup restaurare Sf Nicolae Domnesc i Trei Ierarhi. n 1906 statuia lui Vasile Alecsandri nlocuiete statuia lui Gheorghe Asachi n faa Teatrului Naional . Semnndu-se, la 19 martie 1898, contractul ntre Primrie i Societatea Algemeine Electricitts Gesellschaft (AEG) din Berlin pentru aducerea tramvaiului electric la Iai, strzile fiind ntortochiate, urmau numeroase probleme cu alinierea, retragerea caselor pe noile poziii indicate de planul inginerului Gr. Bejan, pentru a se da drum liber trsurilor fr cai. Se fceau exproprieri, se cumprau terenuri de la proprietarii aliniai, altora, dup caz, vnzndu-lise , se mutau ziduri i garduri, nu fr ponoase electorale la adresa nlocuitorilor lui Nicolae Gane, care fcuse pozna aducerii tramvaiului, lsnd urmailor bti de cap. Totodat, se executau i lucrrile de electrificare a oraului, contractate de Primrie cu Societatea Continentale Gesellschaft fr Electriche Unternehmungen din Nrnberg, la
25

Idem.

12

Universitatea Oradea, Facultatea de Geografie, Turism si Sport, Specializarea Geografie

15 noiembrie 1897. n ziua de 8 septembrie 1898 se punea piatra fundamental la cldirea Uzinei, iar peste vreo 8 luni, mai bine zis la 6 mai 1899, Uzina de lumin, cum se mai numea, furniza curentul alternativ, cu tensiune nalt de 3000 V i tensiune joas de 300/150 V, n reelele oraului. Se afla pe strada Mooc, numit apoi strada Uzinelor, fiindc tot acolo se construia i Uzina electric a tramvaielor, ce avea s fie dat n exploatare la 1 martie 1900. Societatea de Electricitate i organizase un birou comercial n Casa Neuchtz din strada tefan cel Mare nr. 1 unde este acum restaurantul Select. Luni dimineaa, n ziua de 24 ianuarie 1900, ncepeau voiajurile experimentale ale primelor tramvaie, la 17 februarie/1 martie 1900 punndu-se n circulaie, pentru public, linia Gar-Hal, la 6/19 martie linia Pcurari, iar la 7/20 martie tronsonul Hal-Socola i apoi celelalte. Primarului C.B. Pennescu, i revenea plcuta misiune de a reda oficiilor religioase biserica Sfntul Neculai cel Mare sau cel Bogat, n care se ungeau vechii domni ai Moldovei, ct i biserica Trei Ierarhi. Terminndu-se lucrrile principale ncepute prin anul 1884 la prima i n 1882 la a doua, cu toate c mai erau de fcut clopotniele, grilajul i Sala gotic din fostul Palat al lui Vasile Lupu, s-a hotrt sfinirea i deschiderea lor. Cu fast sunt redeschise Sf. Nicolae Domnesc i Trei Ierarhi . Anul 1905 aducea o mare realizare economic: deschiderea Atelierelor C.F.R. Nicolina, sorocite s dea Iaului putere industrial i peste 1000 de locuri de munc. Sfritul secolului XIX prinde Iaul ntr+o perioad de mari transformri. Pe de o parte ncep pregtirile pentru aducerea tramvaiului, a curentului electric i pentru dezvoltarea economic. Pe de alt parte, sunt restaurate bisericile Trei Ierarhi i Sf. Nicolae Domnesc i este construit Institutul de Anatomie. Teatrul Naional era inaugurat cu fast la sfritul anului 1896, semnnd o perioad de mari transformri i modernizri ale Iaului. Oraul se pregtete pentru infrastructur modern, strzile sunt ndreptate, nu fr conflicte i multe cldiri dispar n praful demolrilor. Mai erau de terminat sau de pornit i alte nzestrri pentru aezarea oraului n rndul marilor centre culturale, aa cum se dorise dup cedarea capitalei n favoarea Bucuretilor. Unele erau n plin execuie, precum Atelierele de la coala Belle Arte, aezat lng cldirea Academiei Mihilene i nlate, n noiembrie 1895, de arhitectul Jean Catargiu. Peste drum, cu un an mai nainte (1894), se inaugurase localul modern al Liceului Naional, iar la Copou, Liceul Internat (1895), vizavi de cldirea colii Centrale de nvtoare, terminat n 1890. Un grup de ase coli primare erau n lucru, Consiliul votnd nc zece (12 septembrie 1896). La noul Palat al Universitii ce se ridica, de arhitecii Trolli i Scolari, n Copou, pe locul fostului Teatru ars ct i al colii de Belle Arte, profesorul Al. Petrescu i cu ajutoarele sale decorau sala Pailor pierdui, aula i tavanul bibliotecii (mai-iulie 1896). Cam odat cu instalaiile de ventilaie aduse la Teatru sosise i instalaia de iluminat furnizat de casa Wolff din Paris. Lng cldirea vechii Universiti din Strada de Sus, (astzi Bd. Independenei) se construia un mic palat, n stil doric, pentru Institutul Anatomic, dup proiectul arhitectului ieean, tefan Emilian (Evenimentul , 19 februarie 1893). Era nzestrat cu instalaii frigorifice i lumin electric, frontonul urmnd a fi sculptat de artistul Hegel. Meticulos, arhitectul Gh. Velescu, n mai 1896, ddea n folosin Baia Turco-Romn, ce se zidise n locul Bii Turceti, care ar fi trebuit s fie doar reparat, dar, la nceperea lucrrilor (aprilie 1894) a fost drmat pn la pmnt datorit putreziciunii zidurilor, ndurernd nespus pe iubitorii vechiului Iai, dornici s-o pstreze ca o relicv istoric. 13

Universitatea Oradea, Facultatea de Geografie, Turism si Sport, Specializarea Geografie

Noile instalaii se aduceau de la casa Balas din Paris inspiratoarea planurilor i se instalau de Casa Koerting- Freres (iunie 1897).26 Concentrat, in parte de sud-est a terasei mediane formata de raul Bahlui, vechea asezare s-a extins initial pe doua axe: una de patrundere si tranzit (actuala Stefan cel Mare) si una secundara (actuala Anastasie Panu). Nucleul simbolic central al orasului Curtea Domneasca, aflata la intersectia dintre cele doua axe, se afla pe panta din nord-vestul extrem. De jur imprejurul orasului, pe Valea Bahluiului, de exemplu imprejurul Galatei, Nicolinei, Copoului, Sarariei sau Ticaului se aflau un fel de sate (Albinet, Rufeni, Tatarasi, Brosteni, Cismeaua lui Pacurar etc.) care erau structuri administrative independente, organizate in jurul propriilor nuclee. In decursul timpului aceste sate au devenit carteiere ale orasului. La inceputul secolului al XIX-lea, orasul avea un caracter nedefinit, care combina rafinamentul orasului cu viata la tara. Micile zone rezidentiale erau construite in jurul cate unui nucleu comercial cum ar fi Targul de Faina, Medeanul, Spiridoniei, Beilicul etc., sau in jurul unor nuclee mixte: cultural, de artizanat, industrial, sanitar, cum ar fi, de exemplu, Piata Spiridon, lucru care conferea orasului specificul si caracterul spectaculos. Numarul mare de monumente religioase din centrul orasului ii puneau in evidenta silueta unica, impozanta, relevata de catre dialogul dintre cladirile impunatoare si simbolurile strategice aflate pe dealul Galatei, pe cel al Cetatuiei si cel al Aroneanului. Dezvoltarea intensiva a elementului cultural a generat aparitia unor noi sub-centre functionale, cum ar fi: - Piata Universitatii situata in Copou, nu departe de cartierul "intelectual", de pe langa strada L. Catargi - Strada Garii, care dadea in Strada Arcu, unde se aflau doua importante institutii de cultura: Liceul National si Academia Mihaileana; - Piata Teatrului, care dadea in strada Cuza-Voda, incadrata la randu-i de cladirile Teatrului, Filarmonica si Banca Nationala - unde se afla si inca se mai afla una dintre cele mai frumoase statui din oras, cea dedicata lui Miron Costin, statuie care strajuieste mijlocul pietei. Principale subcentre functionale sunt: a) centre comerciale: Piata Agroalimentara, situata pe locul fostei piete "Sfanta Vineri" si a vechii Piete, proiectata de catre echipa de arhitecti condusa chiar de catre G. Effel, Piata Targu Cucu, Piata Unirii (cu impunatoarea statuie a lui Al. I. Cuza si prietenilor unionisti), Piata Sfantu Spiridon (astazi Piata Independentei, cu statuia Independentei) b) centre culturale: Piata Fundatiei Regale, cu statuia lui Eminescu si Biblioteca Centrala Universitara (a carei fond de carte este cel mai mare din Iasi si unul din cele mai mari si mai valoroase din Romania); Piata Universitatii (cu statuilile lui Mihail Kogalniceanu si A. D. Xenopol), Piata Institutului de Medicina si Farmacie (cu vechea cladire a Universitatii, inaugurata in 1860); Piata Palatului (cu "Complexul Muzeal Moldova", Biblioteca Gheorghe Ascachi si "Casa Dosoftei" si statuia acestui mare carturar si mitropolit. c) centre administrative si sociale: latura strazii Stefan cel Mare, care duce la Casa Dosoftei si inapoi, in Piata Unirii.

26

http://iasi-7coline.blogspot.ro/

14

Universitatea Oradea, Facultatea de Geografie, Turism si Sport, Specializarea Geografie

6. Orasul Iasi dupa 1950 Modernizartea orasului a fost realizata in trei etape diferite, care l-au transformat din oraselul rafinat si cosmopolit in marele oras din zilele noastre. 1) Etapa 1950-1970, implica reconstructia de dupa razboi si diversificarea ramurilor industriei prin modernizarea si extinderea zonei industriale si, de asemenea, prin cresterea numarului de locuitori la 150.000. Programele de dezvoltare au fost marcate de doua concepte fundamentale: a) satisfacerea cererilor de locuinte, care erau din ce in ce mai numeroase. b) protejarea prin lege a tuturor constructiilor declarate monumente istorice. Din analizarea acestei perioade s-au tras doua concluzii importante: a) locuintele ofereau populatiei un minim confort, similar celui oferit de alte cartiere din tara (spre exemplu, cartierele Bucurestiului: Balta Alba, Piata Palatului etc.) sau ale altor tari: Bulgaria, Ungaria etc. b)ignorarea anumitor elemente rtaditionale (istoricul, specificul zonei etc.), care erau de fapt "rebuturi" ale stilului "international" (blocurile tip "cutie de chibrituri", locuinte nepersonalizate, asa cum erau peste tot in tara). Inlocuirea brusca a stilului traditional cu unul mai modern a dat nastere la proteste (ca, de exemplu, demolarea Jockey Clubului din Piata eminescu si construirea in locul acestuia a unei Case de Cultura, cu o arhitectura anosta, de catre arh. C. Costinescu. Insa, in anumite contexte, stilul "international" denota rafinament, echilibru si integrare perfecta in peisaj: - blocurile-turn de pe Splai Bahlui, de pe malul stang al raului cu acelasi nume (arhitect M. Lupu) - centrul cartierului Nicolina (specialistii ICPROM Iasi) - ansamblul arhitectural Super Copou, cu un grup statuar foarte inspirat: Cavaleria Romana (arhitect Gh. Tanase) - modificarile la planul strazilor, cu scopul de a spori circulatia rutiera si a reorganiza teritoriul in acest scop (extinderea razei orasului de cartiere rezidentiale in lunca Bahluiului si in perimetrul cuprins intre Gara Nicolina si Centru a dus, intr-un fel, la o aliniere arhitecturala, in comparatie cu reliaful sinouos (axa Anastasie Panu Tatarasi Sud, prin strada Padurii si Tudor Vladimirescu), infatisand elemente care dau orasului un fel de rafinament (largirea Bulevardului Copou si extinderea zonei industriale catre sud-vest). 2) Etapa 1970-1980. Pentru a satisface anumite nevoi de ordin social, comercial, cultural si sanitar ale populatiei orasului, care era la acea vreme mult mai mare decat fostul orasel patriarhal, trebuia remodelat. Specialistii in urbanism ai municipalitatii au decis ca peste centrul istoric al orasului ar putea fi suprapus un nou centru civic, cu multe cladiri fara importanta istorica, intercalate printre monumentele istorice (arh. G. Curinschi). Intr-o maniera hausmaniana, aceasta actiune a schimbat, prin simplificare, sensul axelor traditionale, largind flancurile prin de,molarea unor cladiri fara importanta ecologica sau traditionala si, in cele mai multe cazuri, inlocuirea acestora cu cladiri fara echilibru dimensional. Axa Anastasie Panu a fost redirectionata fara o analiza temeinica asupra modului in care vechea axa ar putea fi integrata in noile planuri de urbanism. In incercarea de a respecta intocmai planurile de amplasare au fost construite cateva 15

Universitatea Oradea, Facultatea de Geografie, Turism si Sport, Specializarea Geografie

cladiri foarte importante, dar diferite din punct de vedere functional, amplasate pe o suprafata de doar 200 m2: - Prefectura (arh. N. Vericeanu) - Palatul de Justitie (arh. G. Constantinescu) - Magazinul Universal "Moldova" (arh. V. Mihailovici) - Hala Centrala (arh. G. Constantinescu). Actualul Centru Civic a inceput a fi construit in 1977, dupa ideea inovatoare a arhitectului I. Cernucan de a introduce arhaicul in arhitectura moderna. Monumentele istorice au fost integrate intr-un ansamblu de cladiri cu 8 etaje, lucru care era menit sa creeze impresia unei citadele, in contradictie cu spiritul locului. Cu toate acestea iseea s-a materializat in cateva elemente de o reala valoare: - biserica Sfantul Nicolae Domnesc a fost pusa in valoare de construirea hotelului Moldova, langa deschiderea axei Anastasie Panu, largita pana la 28 m, iar deschiderea catre Tatarasi inlesneste accesul catre colinele care inconjoara orasul. - impunatorul Palat al Culturii si cladirea Prefecturii (o cladire scunda, cu arhitectura anosta) alcatuiesc un contrast cu valente pozitive; - acel echilibru dintre locurile interesante situate de-a lungul axei Anastasie Panu va fi perturbat de catre noul centru cultural, care va fi amplasat in zona Elena Doamna. - institutiile de interes cultural si social satisfac, intr-o mai mare masura, nevoile locuitorilor. Calitatile sunt contrabalansate de o serie de aspecte negative, dintre care ar trebui mentionate cateva: - lipsa logicii functionale in succesiunea cladirilor (Hotel-Teatru-Tribunal-Magazin) - impresia de citadela a dus la construirea unui numar mult mai mare de cladiri, fapt care nu se potrivea cu arhitectura traditionala moldoveneasca, care ofera spatii deschise si multe spatii verzi. - multe tipuri de volum, carora le lipseste o conceptie unitara, integrationista, dau impresia unui caracter provizoriu al oraselor. 3) Etapa 1980-1991. Actiunea de resistematizare a orasului, inceputa in 1970, a fost amplificata dupa anul 1980, atunci cand, pe platforma sud-vestica, a fost construit gigantul CUG (Combinatul de Utilaj Greu), care a angajat aproximativ 60 % din forta de munca a orasului. De fapt, toate ramurile industriei, ca si prestarile de servicii, s-au dezvoltat, in aceasta perioada, intr-o maniera spectaculoasa. In fiecare an institutiile de invatamant superior scolarizeaza aproximativ 30.000 de studenti; in afara de acestea exista si o gama larga de scoli postliceale si de arte si meserii. Asadar, in 1975 Iasul avea aproximativ 300.000 de locuitori, iar in 1989 avea 400.000. Astfel, au trebuit construite foarte multe locuinte si o serie de institutii au trebuit utilate. Imaginea de orasel patriarhal cu vile si gradini raspandite pe coline, cu o axa centrala care includea monumente istorice si arhitecturale, se indeparteaza pe zi ce trece. Orasul a devenit un conglomerat de cladiri cu anumite elemente de arhitectura care ilustreaza stiluri diferite. Axa traditionala Anastasie Panu (Stefan cel Mare Banu Pacurari) a fost mult extinsa atat spre est, cat si spre vest.27

27

http://www.iasi.djc.ro/

16

Universitatea Oradea, Facultatea de Geografie, Turism si Sport, Specializarea Geografie

7. Dinamica populatiei In perioada ce a urmat celui de-al II-lea Razboi Mondial, cand populatia a crecut de 3,6 ori , in evoluitia populatiei municipiului Iasi se pot detasa 3 subperioade distincte :1948-1966,1967-1989, 1990-2000. In prima subperioada(1948-1966) cresterea populatiei a fost lenta (de la 94.075 locuitori la 161.023) avand un spor mediu anual de 3.719 persoane. Cresterea numarului de locuitori a fost conditionata atat de bilantul natural cat si de cel migratoriu, deoarece in acest interval au intrat in productie un numar mare de intreprinderi industriale , care au solicitat si stabilizat un important numar de forte de munca, provenite atat din mediul rural al judetului Iasi cat si din judetele invecinate. Urmatoarea subperioada (1967-1989) se caracterizeaza prin sporuri de poluatie mai ridicate , atat prin cel natural (ca urmare a aplicarii Decretului din 1966 de interzicere a avorturilor), cat si prin cel mecanic , ca urmare a continuarii procesului de industralizare a orasului , prin intreprinderi mari si foarte mari, care au apelat in continuare la noi fluxuri de forta de munca , chiar extraregionale. In consecinta , numarul de locuitori in 1989, a ajuns la 330.195, ceea ce reprezinta o crestere de 2,7 ori fata de 1966, cu un spor mediu natural de 7.730 de persoane . 28 A treia subperioada (1990 - 2000) corespunde tranzitiei politico-economice si sociale( afectata de o puternica criza economica si agresata de coruptie, inflatie si somaj )cand evolutia populatiei este contradictorie , iar numarul scade cu 782 de locuitori, ca urmare a reducerii puternice , pana in 2000, a bilantului natural (pana la 1.5 la mie). Mai mult decat atat, in anii 1991, 1993, 1998, 1999, 2000, populatia a continuat sa scada fata de anii anteriori. Dinamica populatiei municipiului Iasi in perioada 1948-2000
Anul 1948 1956 1960 1966 1970 1975 1977 1980 1985 1990 1992 1995 2000

Pop. 94075 112977 122083 161023 181786 218806 265002 266245 312182 346577 344425 343330 345795

28

Nimigeanu Vasile, Serban Raluca-Ioana, Aspecte dinamico-structurale si spatiale privind populatia municipiului Iasi in perioada postbelica, Seminarul Geografic Dimitrie Cantemir nr.21-22 / 2002, p.290

17

Universitatea Oradea, Facultatea de Geografie, Turism si Sport, Specializarea Geografie

Populaia i densitatea populaiei la recensminte Judeul Iai 29 decembrie 1930 25 ianuarie 1948 21 februarie 1956 15 martie 1966 5 ianuarie 1977 7 ianuarie 1992 18 martie 2002 Numrul locuitorilor 420488 431586 516635 619027 729243 811342 816910 Locuitori / km2

76,8 78,8 94,3 113,0 133,2 148,2 149,2 8.LocaIizarea populatiei

In perioada postbelica, municipiul Iasi, pe langa cresterea demografica, s-a dezvoltat puternic si urbanistic. Construite in graba, ansamblurile de locuinte (blocurile) sufera prin: densitate mare si inaltime, prin legaturile de transport deficitare cu centrul orasului si lipsa unor echipamente publice29 si prin ponderea mare a locuintelor colective. Localizarea (concentrarea sau dispersia) si densitatea populatiei s-a modificat in functie de conditiile create si aplicate prin planul de sistematizare al municipiului, de cresterea numarului de locuitori si localizarea marginasa a noilor si marilor ansambluri de locuinte, de modificarile in structura interna a intravilanului etc. Astfel, pentru anul 1948 se considera ca Iasul ar fi avut o densitate generala de 44,3 loc./ha si ceva mai mare in 1956 (53,2 loc./ha). Cresterea populatiei cu 231.449 loc. in perioada 1956-1992, a dus la sporirea densitatii generale, dar si la mari diferentieri pe cartiere, in functie de structura fondului funciar si a tipurilor de locuinte. In anul 1992, din suprafata administrativa, de 9527 ha, intravilanul reprezenta 3797 ha, adica cea 39,8%, iar densitatea populatiei in intravilan a fost de cea 90,7 loc./ha (sau 9070 loc./km2). Teritorial, exista puternice discrepante intre cele 16 cartiere, privind atat densitatea populatiei cat si cea a locuintelor. In conformitate cu studiile demografice si de locuire aferente Planului Urbanistic General, elaborat in 1995, se constata urmatoarele aspecte: - cartierele cu cele mai mari densitati de populatie sunt, in ordine: Alexandru cel Bun (546,0 loc./ha), Socola-Nicolina (265,0), Tatarasi (224,0), Pacurari (172,8), Centru

29

In anul 1992, municipiul Iasi dispunea de 103960 locuinte si 10326 cladiri de locuit, 239983 camere de locuit, revenind o suprafata medie per persoana de 10,65m2, 3 persoane pe locuinta si 1,32 persoane pe camera. 18

Universitatea Oradea, Facultatea de Geografie, Turism si Sport, Specializarea Geografie

(138,4), Nicolina-Sud (138,3), Studentesc (133,8), cu o mare densitate de blocuri si suprafete reduse de spatii verzi si cu alte utilizari funciare; - cartierele cu densitati reduse sunt: Copou (39,3 loc./ha) si Bucium (27,8 loc./ha), care au si suprafete mari: spre exemplu, cartierul Copou, pentru cei 16.000 loc. are o suprafata de 404 ha iar cartierul Alexandra eel Bun pentru cei 61.000 loc. are o suprafata doar de 112 ha (de 3,6 ori mai mica); - cea mai mare densitate de locuinte se inregistreaza in cel mai mare cartier al Iasului: Alexandru cel Bun (160 locuinte/ha), dupa care urmeaza Socola-Nicolina (97 locuinte/ha) si Tatarasi (82 locuinte/ha) - cartiere relativ compacte, cu constructii de 410 nivele, destul de monotone, cu alei inguste si spatii verzi reduse; cea mai mica densitate de locuinte se inregistreaza in cartierele Copou (9,4 locuinte/ha) si Bucium (6,7 locuinte/ha), dupa care urmeaza cartierele Obreja si Studentesc, precum si Zonele industriale Jutora si Pacurari, considerate cartiere; in primele doua cartiere o frecventa ridicata o au locuintele tip-vila si spatiile verzi, pentru odihna si recreere.30

9.Disfunctii urbane Avand in vedere ca in perioada 1992-2000 populatia municipiului Iasi a crescut doar cu 1370 persoane (4), modificarea densitatilor este nesemnificativa, atat pe ansamblu cat si pe cartiere. Forta de atractie a orasului s-a redus datorita crizei economice, a inchiderii mtreprinderilor si cresterii somajului, a coruptiei si a blocajului pe piata fortei de munca. Ceea ce apare destul de evident este neputinta in care se zbate municipiul Iasi in a rezolva problemele economice si financiare, precum si cele ce privesc o mai buna organizare a spatiului urban. si aceasta, in conditiile in care municipiul dispune de un ridicat potential stiintific, dar care, nefiind "integrat" si politic, ramane nevalorificat si deci ineficient. In ultimul deceniu (1990-2000) multe din problemele privitoare la amenajarea si sporirea confortului urban, inscrise in programele electorale, au ramas nerezolvate; iata cateva dintre acestea: In cadrul cartierelor mari (avand in vedere ca unele - precum Alexandru cel Bun, Socola-Nicolina si Tatarasi - sunt de marimea unor orase de talie medie) lipsesc o serie de servicii social-culturale, de spatii de odihna, agrement si recreere (pentru batrani, copii etc), inclusiv pentru practicarea unor sporturi. Existenta unor imobile neterminate sau nefinisate in exterior, de zeci de ani, murdare si in stare de degradare avansata, care contrasteaza cu vilele nou construite. Persistenta pericolului prabusirii unor imobile din cartierele Tatarasi, JicauSararie si Copou, datorita iminentei alunecarilor de teren. Totodata, nu trebuie pierdut din vedere ca in perioada urmatoare un nou cutremur de
30

Nimigeanu Vasile, Serban Raluca-Ioana, Aspecte dinamico-structurale si spatiale privind populatia municipiului Iasi in perioada postbelica, Seminarul Geografic Dimitrie Cantemir nr.21-22 / 2002, p.297

19

Universitatea Oradea, Facultatea de Geografie, Turism si Sport, Specializarea Geografie

pamant cu magnitudinea de 7 pe scara Richter este prevazut a avea loc in Romania. Numeroase probleme nerezolvate privesc strazile si pietele urbane, traficul rutier si transportul in comun. Spre exemplu: tergiversarea, de cateva decenii, a realizarii unor pasaje intre cartierele mari ale orasului i centra sau peste calea ferata; scoaterea traficului greu din central orasului si dirijarea lui pe artere speciale, pentru protejarea constractiilor si reducerea poluarii; modificarea tramei stradale (largire si crearea de racorduri) pentru fluidizarea circulatiei, in paralel cu semaforizarea unor intersectii mari, greu de negociat in trafic; crearea de spatii de parcare, inclusiv de tip aerian, in vederea deblocarii trotuarelor si a partii carosabile de pe arterele cu patra benzi de circulatie care, in prezent, stranguleaza traficul; eliminarea din transportul comun a tramvaielor, uzate fizic si moral, dar si a unor autobuze si troleibuze care, prin frecventele defectiuni, afecteaza permanent transportul la "orele de varf'. La toate acestea se adauga apoi dificultatile, frecvente, legate de gospodarirea comunala, cuprinzand: disfunctionalitatile ce apar in alimentarea locuintelor cu agent termic, gaze naturale, apa calda (in lunile reci), care genereaza un disconfort urban inadecvat unei metropole regionale. Situatia se agraveaza pe masura degradarii strazilor, mai ales in cartierele marginase (dar cu densitate mare de populatie) prin care circula sau stationeaza toate tipurile de mijloace de transport si spre care atentia edililor orasului este mai scazuta.31

31

Nimigeanu Vasile, Serban Raluca-Ioana, Aspecte dinamico-structurale si spatiale privind populatia municipiului Iasi in perioada postbelica, Seminarul Geografic Dimitrie Cantemir nr.21-22 / 2002, p.297-299

20

Universitatea Oradea, Facultatea de Geografie, Turism si Sport, Specializarea Geografie

21

Universitatea Oradea, Facultatea de Geografie, Turism si Sport, Specializarea Geografie

Bibliografie
1. Planul de Amenajare Teritorial a Zonei Metropolitane Iasi 2. http://iasi-7coline.blogspot.ro/ 3. Istoria orasului Iasi : vol. 1 / red. resp. Constantin Cihodaru, Gheorghe Platon; aut. C. Cihodaru, V. Cristian, M. Dinu, s.a,Iasi, Ed. Junimea , 1980 4. http://www.travelers-way.com/Europa/descriere_iasi.html 5. http://www.iasi.djc.ro/ 6. Nimigeanu Vasile, Serban Raluca-Ioana, Aspecte dinamico-structurale si spatiale privind populatia municipiului Iasi in perioada postbelica, Seminarul Geografic Dimitrie Cantemir nr.21-22 / 2002 7. N.Barbu, Al.Ungureanu si colab. (1987) - Geografia Municipiului Iasi, Edit. Univ. "Al.I.Cuza" Iasi; 8. Ion Niculae - Suburbanismul ca fenomen geografic in Romania,Ed.Meronia, Bucuresti, 2002 .

22