1. \u00cen noiembrie 1956, cu pu\ue012in \u00eenainte ca artileria s\ue011-i distrug\ue011 biroul, directorul Agen\ue012iei Maghiare de\ue010tiri a transmis \u00eentregii lumi un telex disperat ce anun\ue012a \u00eenceperea atacului sovietic asupra Budapestei. Depe\ue010a se \u00eencheia cu urm\ue011toarele cuvi nte: \u201eM urim pentru Ungaria\ue010i pentru Europa\u201d.

Ce \u00eensemna aceast\ue011 fraz\ue011? \u00censemna, de bun\ue011 seam\ue011, c\ue011 tancurile ruse\ue010ti puneau \u00een pericol Ungaria\ue010i, o dat\ue011 cu ea, Europa \u00eentreag\ue011. \u00cen ce sens, \u00eens\ue011, era Europa \u00een pericol? Urmau tancurile ruse\ue010ti s\ue011 for\ue012eze trecerea dincolo de grani\ue012ele Ungariei, \u00een Vest? Nicidecum. Directorul Agen\ue012iei Maghiare de\ue010tiri voia s\ue011 spun\ue011 c\ue011, prin atacul lor asupra Ungariei, ru\ue010ii atacau Europa \u00eens\ue011\ue010i. El era gata s\ue011 moar\ue011 pentru ca Ungaria s\ue011

De\ue010i sensul s\ue011u pare clar, fraza continu\ue011 s\ue011 ne intrige. La ora actual\ue011, \u00een Fran\ue012a, \u00een America, se crede, de regul\ue011, c\ue011 miza acestei invazii nu a reprezentat-o nici Ungaria, nici Europa, ci un regim politic. Nimeni nu va afirma existen\ue012a unei amenin\ue012\ue011ri fa\ue012\ue011 de Ungaria ca atare; cu at\u00eet mai mult nu se va putea \u00een\ue012elege de ce un

maghiar, aflat fa\ue012\ue011 \u00een fa\ue012\ue011 cu propria-i moarte, s-a adresat Europei. C\u00eend Soljeni\ue012\u00een denun\ue012\ue011 opresiunea comunist\ue011, invoc\ue011 el, oare, Europa ca pe o valoare fundamental\ue011 pentru care merit\ue011 s\ue011 mori?

C\u00e2tu\ue010i de pu\ue012in. \u201eA muri pentru propria\ue012ar\ue011\ue000\ue010i pentru Europa\u201d este o fraz\ue011 ce n- ar putea fi g\u00eendit\ue011 la Moscova sau Leningrad; ea este fraza ce poate fi g\u00eendit\ue011 doar la Budapesta sau Var\ue010ovi a.

2. Ce \u00eenseamn\ue011, de fapt, Europa pentru un maghiar, un ceh, un polonez? Timp de o mie de ani na\ue012iunile lor au apar\ue012inut acelei p\ue011\ue00a\ue012i a Europei ale c\ue011rei r\ue011\ue006\ue011cini proveneau din cre\ue010tin\ue011tatea roman\ue011. Au participat la toate episoadele istoriei europene. Pentru oricare dint re ace\ue010tia cuv\u00eentul \u201eEuropa\u201d nu reprezint\ue011 un fenomen geografic, ci o no\ue012iune spiritual\ue011; el este sinonim cu \u201eVest\u201d. \u00cen momentul \u00een care Ungaria \u00eenceteaz\ue011 a mai fi european\ue011 \u2013 adic\ue011 vestic\ue011 \u2013, ea este separat\ue011 de propriul ei destin, este \u00eempins\ue011 dincolo de propria sa istorie: ea \u00ee\ue010i pierde esen\ue012a propriei identit\ue011\ue012i.

\u201eEuropa geografic\ue011\u201d (ce se \u00eentinde de la Atlantic p\u00een\ue011 la Urali) a fost \u00eentotdeauna \u00eemp\ue011\ue00a\ue012it\ue011 \u00een dou\ue011 jum\ue011\ue00c\ue011\ue012i care au evoluat separat: una legat\ue011 de Roma\ue010i de biserica catolic\ue011, iar cealalt\ue011 dependent\ue011 de Bizan\ue012\ue000 \ue010i biserica ortodox\ue011. Dup\ue011 1945, grani\ue012a dintre cele dou\ue011 Europe s-a deplasat cu c\u00eeteva sute de kilometri spre vest\ue010i c\u00eeteva na\ue012iuni care se consideraser\ue011 \u00eentotdeauna occidentale s-au trezit deodat\ue011 \u00een Est1. Drept urmare, \u00een Europa de dup\ue011 r\ue011zboi s-au dezvoltat trei situa\ue012ii fundamental diferite: cea a Europei de Vest, cea a Europei de Est\ue010i aceea, mai complicat\ue011, a acelei p\ue011\ue00a\ue012i din Europa situate din punct de vedere geografic \u00een centru, din punct de vedere cultural \u00een Vest,\ue010i din punct de vedere politic \u00een Est.

regimuri totalitare \u00een\ue005\ue004rile lor, este enorm\ue004. \u00cens\ue004 ei nu ar fi reu\ue003it f\ue004\ue002\ue004 ini\ue005iativa, presiunea violent\ue004\ue000 \ue003i puterea interna\ue005ional\ue004 a Rusiei. Abia dup\ue004 victorie au \u00een\ue005eles comuni\ue003tii Europei Centrale c\ue004 nu ei, ci URSS se afl\ue004 la conducerea\ue005\ue004rilor lor; din acest moment a \u00eenceput descompunerea lent\ue004 a regimurilor\ue003i a partidelor din Europa Central\ue004.

maghiar\ue011 din 1956\ue010i masacrul s\u00eengeros care i-a urmat; Prim\ue011vara de la Praga\ue010i ocuparea Cehoslovaciei \u00een 1968; revoltele poloneze din 1956, 1968, 1970, precum\ue010i cele din ultima perioad\ue011. Nici unul dintre evenimentele petrecute \u00een \u201eEuropa geografic\ue011\u201d, \u00een Vest sau Est, nu poate fi comparat, din punctul de vedere al con\ue012inutului dramatic ori al impactului istoric, cu succesiunea de revolte din Europa Central\ue011. Fiecare dintre ele a fost sus\ue012inut\ue011 de aproape \u00eentreaga popula\ue012ie\ue010i, \u00een fiecare dintre aceste cazuri, nici unul dintre guvernele \u00een chestiune nu ar fi putut rezista mai mult de c\u00eeteva ore f\ue011\ue00a\ue011 sprijinul Rusiei. Acestea fiind spuse, nu mai putem considera c\ue011 ceea ce a avut loc la Praga sau Var\ue010ovia este, \u00een esen\ue012\ue011, o dram\ue011 a Europei estice, a blocului sovietic, a comunismului; ea este o dram\ue011 a Vestului \u2013 un Vest r\ue011pit, deportat\ue010i \u00eendoctrinat, ce persist\ue011 \u00een a-\ue010i ap\ue011ra identitatea.

Identitatea unui popor\ue010i a unei civiliza\ue012ii este reflectat\ue011 \u00een crea\ue012iile spiritului s\ue011u \u2013 \u00een ceea ce este cunoscut drept \u201ecultur\ue011\u201d. Cu c\u00eet mai amenin\ue012at\ue011 este existen\ue012a acestei identit\ue011\ue012i, cu at\u00eet mai intens\ue011, mai important\ue011, devine via\ue012a cultural\ue011 \u2013 cultura \u00eens\ue011\ue010i \u00eenseamn\ue011, la un moment dat, valoarea vie \u00een jurul c\ue011reia se adun\ue011 \u00eentregul popor. Acesta este\ue010i motivul datorit\ue011 c\ue011ruia, \u00een fiecare dintre revoltele din Europa Central\ue011, memoria cultural\ue011 colectiv\ue011\ue000\ue010i efortul creator contemporan\ue010i-au asumat roluri at\u00eet de mari\ue010i decisive \u2013 cu mult mai mari\ue010i mai importante dec\u00e2t \u00een oricare alt\ue011 revolt\ue011 european\ue011 de mas\ue0112.

Scriitorii maghiari reuni\ue012i \u00eentr-un grup purt\u00eend numele poetului romantic Pet\u00f6fi S\u00e1ndor au fost cei care au ini\ue012iat critica \u00een for\ue012\ue011 ce a dus la explozia din 1956. Teatrul, filmele, literatura\ue010i filosofia au fost acelea care, \u00een anii premerg\ue011tori lui 1968, au condus la emanciparea Prim\ue011verii de la Praga. Interzicerea unei piese de Adam Mickiewicz, cel mai mare poet romantic polonez, a fost cea care a declan\ue010at faimoasa revolt\ue011 a studen\ue012ilor polonezi \u00een 1968. Aceast\ue011 comuniune fericit\ue011 \u00eentre cultur\ue011\ue000\ue010i via\ue012\ue011,

este una din cele mai tragice pentru Europa Central\ue004\ue000 \ue003i, \u00een acela\ue003i timp, una dintre cele mai grandioase din punct de vedere cultural. Fie scrise \u00een exil (Gombrowicz, Mi\u00dfosz), fie lu\u00eend forma activit\ue004\ue005ii creatoare clandestine (\u00een Cehoslovacia dup\ue004 1968), fie tolerate de autorit\ue004\ue005i sub presiunea opiniei publice \u2013 circumstan\ue005ele s\u00eent irelevante \u2013 filmele, romanele, piesele de teatru\ue003i lucr\ue004rile filosofice n\ue004scute \u00een Europa Central\ue004 \u00een aceast\ue004 perioad\ue004 ating adesea apogeul culturii europene.