• Embed Doc
  • Readcast
  • Collections
  • CommentGo Back
Download
HERMIAN MELVILLE
MOBBY DICK
Coperta de DAN STANCIU
PREFA\u0162A
Textul actualei edi\u0163ii reproduce traducerea ap\u0103rut\u0103 la Editura Tineretului, Bucure\u015fti, 196:,:
ISBN 973-43-0152-7
Hernian Melville a fost, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, una dintre personalit\u0103\u0163ile cele mai fascinante ale literaturii
americane clasice. Ceea ce nu \u00eenseamn\u0103c\u0103 el a g\u0103sit, printre contemporani, \u00een\u0163elegerea \u015fi pre\u0163uirea
care i se cuveneau.

Din tot ceea ce a1 publicat \u00een timpul vie\u0163ii, doar \u201eTyppe" (1846), \u201eOmoo" (1847) \u015fi \u201eWhite Jacket"
(1850) s-au bucurat de succes. \u201eMoby Dick" (1851), \u201ePierre sau ambiguit\u0103\u0163ile" (1852), \u201ePovestirile
de pe verand\u0103" (1856), ciclu c\u0103ruia \u00eei apar\u0163in, printre altele, \u201eInsulele fermecate (1854), \u201eBartleby
copistul1 \u015fi \u201eBenito Cereno" (1855), de\u015fi \u00eentreceau, ca amploare \u015fi profunzime a problematicii, ca
art\u0103 a scrisului, realiz\u0103rile sale anterioare, s-au lovit de zidul celei mai glaciale indiferen\u0163e.
Contemporanii lui Melville n-au dat aten\u0163ie problemelor pe care acesta le dezb\u0103tuse \u00een crea\u0163ia lui, n-
au sesizat acuitatea analizele\u00bb- sale psihologice, n-au \u015ftiut s\u0103 aprecieze m\u0103iestria cu care reu\u015fea s\u0103
impun\u0103 o atmosfer\u0103 sau un personaj. R\u0103zboiul de secesiune (1861\u20141865)\u2014 a c\u0103rui cauz\u0103
principal\u0103 fusese de fapt apriga dorin\u0163\u0103 de-a acapara \u015fi a exploata regiunile din vest \u2014 se \u00eencheiase
cu victoria nordi\u015ftilor, adic\u0103 a industria\u015filor, financiarilor \u015fi oamenilor de afaceri. In perioada dintre
1865 \u015fi sf\u00eer\u015fitul veacului, \u201euna dintre cele mai uimitoare, mai aventuroase \u015fi mai urite din istoria
american\u0103", familiile de mari capitali\u015fti\u2014 Vanderbilt, Harriman, Gould, Fix etc.\u2014 \u00ee\u015fi impun voin\u0163a
lor \u0163\u0103rii in-tregi- \u201eSe bat cu miliarde, \u00ee\u015fi r\u0103pesc, una alteia, societ\u0103\u0163ile de drum de fier, teritoriile,
ora\u015fele, la fel cum, \u00een evul inediu, marii feudali \u00ee\u015fi furau provinciile. Oamenii poli--ici, senatorii \u015fi
deputa\u0163ii \u015fi chiar \u015fi cei din jurul pre\u015fedintelui \u00eensu\u015fi se v\u00eend baronilor finan\u0163ei, care au nevoie"e
complicitatea lor activ\u0103 sau tacit\u0103. Delapid\u0103ri \u015fi scandaluri jaloneaz\u0103 ultimele trei decenii ale
veacului" (Michel
Mohrt

i ittfirature anqVdse des U.S.A." \u201eHistoire des Ut.for\u0163\u0103 liric\u0103. La fel trecuse neobservat\u0103
capacitatea sa det: \u201euiiii-i
y
T?\u201eir.in-nnrlioCIP la Pleiade1\u201e imnnina ve linia unui evic boaat \u00een nerinati)
mnnrUnfo

irild aae"\u2014 epoca daurit\u0103", indiferen\u0163a pentn,z en\u0103\u00ab (\u201eBilly Budd, foretopman"), scris\u0103 \u00een "l891, cu
pu-t,tne9"f.j,t-ismuj clasei exploatatoare se reveleaz\u0103 iy \u0163ine luni \u00eenainte de a muri \u015fi care, pe bun\u0103
dreptate, este cultura, J

lor am spune, ostentativ\u0103. Unul din fanu considerat\u0103 ca una dintre
povestirile sale cele mai concen-
toata nu ,
7nas Celebru,pe plan cultural, prin acee, trate, mai dense, mai dramatice \u015fi mai
semnificative, a

luivanam \u00een toat\u0103 via\u0163a Ui, dec\u00eet o singur\u0103 carte, iar pv aZ Ut lumina tiparului de-abia \u00een 1924, urmat\u0103, \u00een
1935,Caf ]vnf,ce trecuse de \u015faptezeci de ani. Restul miliard:: de un volum de \u00eensemn\u0103ri dintr-o c\u0103l\u0103torie
\u00eentreprins\u0103 aceasta uui

qeneralului Lew Wallace: \u201ePrin\u0163 u pe Mediterana \u015fi \u00een Palestina
\u201eJournal up tlie Straits"
),-, 1
Ben Hur" \u2014 ale coloneluluiWilliam Faulkna (Jurnal de c\u0103l\u0103torie prin str\u00eemtori").
ZfhLicul marelui scriitor din zilele noastre, autor al unu In ultimii patruzeci de ani, volumul scrierilor
\u00eenchi-siraouiu
Trandafirul alb din Memphis" sau ci nate vie\u0163ii \u015fi operei lui Herman Melville a

crescut necon-
S;itnr sentimental ca Francis Marion Crawford, as tenit. Arhivele au fost cercetate \u00een mod minu\u0163ios
\u015fi bio-
comvlet uitat dar care, pe atunci, \u00eencasa cele mc grafia acestui excep\u0163ional scriitor al m\u0103rii s-a
\u00eembog\u0103\u0163it uite si mai mari drepturi de autor. \u00een acest timp, Meicu date noi. Istoricii \u015fi criticii literari

ne-au descoperit nu iile care ventru a folosi una din expresiile sale, nu ave numai opere care
r\u0103m\u0103seser\u0103 inedite sau fuseser\u0103 trecutes\u0103 coboare scara infinit\u0103" dec\u00eet \u00een 1891, mucezea ca im cu
vederea, ci \u015fi aspecte care, de\u015fi esen\u0163iale prin semni-"venat la vama din New York. \u00eenc\u0103 din anii
tinere\u0163ii dov? fica\u0163ia lor, nu se bucuraser\u0103, \u00een trecut, de;un comentariuvntru lumea exploatatorilor \u015fi a
f\u0103\u0163arnicilor, o intoleapt s\u0103 scoat\u0103 \u00een eviden\u0163\u0103 situarea lui Melville printre cri-r\u00ee\u0103 am svune medical\u0103
\u015fi, prin parabole sau direct, m\u0103r ticii lumii burgheze. Dar, cu tot acest progres de ne-fr\u00ab\u0163e
aversiunea pe care ea i-o inspira. Dar asemene t\u0103g\u0103duit al exegezei critice, destul de multe aspecte
ale r-ului s\u0103u Ahab c\u0103ruia nimic nu-i fusese cru\u0163at \u00een exnvie\u0163h \u015fi operei lui Herman Melville r\u0103m\u00een
\u00eenv\u0103luite \u00een "tort\u0103 trebuise s\u0103 asiste, timp de aproape trei decenii, lumbr\u0103. Unul dintre comentatori,
Stanley Geist, aducem\u0103r-eart\u0103 avoteoz\u0103 a dispre\u0163ului fa\u0163\u0103 de om \u015fi de adev\u0103r j: tuna dezn\u0103dejdii de a
le mai clarifica \u015fi scrie aceste r\u00een-rarg a constituit-o the gilded age" \u2014 \u201eepoca dauntwdun:
\u201e\u00eentunericul care \u00eenv\u0103luie via\u0163a lui Melville devine -".ceea despre care Walt Whitman avea s\u0103 scrie, cu
pitvmai dens pe m\u0103sur\u0103 ce faptele se fac mai limpezi. O mare \u00eenainte de moarte- Afirm c\u0103
democra\u0163ia noastr\u0103 din Luparte a acestei obscurit\u0103\u0163i deriv\u0103 din chinuitoarea confu-mea Nou\u0103 care
ar "putea fi considerat\u0103 ca un succes siizie a min\u0163ii sale. P\u00een\u0103 acum nu ,e posibil\u0103 nici o biografie..-

\u201e-,.! \u201e1\u201e,i,mnwn;al nroductiei \u015fi al unei aniuntenoar\u0103 care s\u0103 fie altceva dec\u00eet o simvlificare conrunc-
o dezam\u0103aire si chiar un e\u015fec complet \u00een
p
p,

\u0163g, pl, prin
aceasta,
asvectele ei sociale si toate rezultatele religioase, moraa-a noi dispunem ast\u0103zi de mai multe date \u00een
leg\u0103tur\u0103 cu literare si estetice"

genealogia scriitorului,
c\u0103l\u0103toriile \u00eentreprinse, rutele ma-
Herman Melville a fost descoperit de-ahia \u00een veocrmme \u015fi oceanice str\u0103b\u0103tute, func\u0163iile \u00eendeplinite \u00een
cursul nostru mai precis dup\u0103 primul r\u0103zboi mondial. Prine\u0163a, prieteniile lui literare etc. etc, pe scurt,
cu tot care l au reconsiderat au fost scriitorii \u015fi criticii englezi.-fea ce constituie aspectul vizibil al
unei existen\u0163e, al ori-
.aret existen\u0163e. Biografia lui Herman Melville s-a \u00eembo-
cunoa\u015fterii motivelor profunde care au generat acesteac, tiuni. Altfel spus, dosarul Melville nu s-a
\u00eembog\u0103\u0163itcu nici un fel de m\u0103rturie capabil\u0103 s\u0103 contribuie la descifra, rea universului interior al
acestui creator. \u015etim \u00eenc\u0103 din veacul trecut c\u0103 s-a n\u0103scut la New York, la 1 august 1819, c\u0103 tat\u0103l
s\u0103u cobora dintr-o familie de negustori cn qlezi, iar mama, dintr-o familie de patricieni olandezi,CQ

tat\u0103l a murit de timpuriu, l\u0103s\u00eend pz ai s\u0103i \u00eentr-o situai.it material\u0103 \u00eencurcat\u0103 \u015fi precar\u0103, c\u0103 mama, care

\u015fi-a \u00eenchl nat via\u0163a cre\u015fterii copiilor, l-a \u00eenconjurat pe cel din urvzc n\u0103scut cu o dragoste tinereasc\u0103,
\u00eenv\u0103luitoare. Dar to:s.t-: acestea nu ne explic\u0103 de ce copil\u0103ria \u015fi adolescen\u0163a lui s-a desf\u0103\u015furat nu
sub semnul studiului, ci sub acela al nelini\u015ftii \u015fi vis\u0103rii, Herman Melville fiind st\u0103p\u00eenit, \u00eenc\u0103 (k
timpuriu, de ceea ce el \u00eensu\u015fi numea \u201eeterna pasiune( lucrurilor \u00eendep\u0103rtate". (De-abia mai t\u00eerziu, \u00een
anii petrecu\u0163i pe oceane, ca \u015fi in cei petrecu\u0163i \u00een patrie, avea s\u0103-\u0163 agoniseasc\u0103, din lecturi \u015fi din
\u00eencerc\u0103rile vie\u0163ii, acea cultur\u0103 multilateral\u0103 \u015fi profund\u0103 care-i impresioneaz\u0103 \u015fi as-t\u0103zi pe cititorii
c\u0103r\u0163ilor sale.) Toate acestea nu ne explici de ce a sim\u0163it, at\u00eet de prematur, nevoia de a evada ai?
mediul s\u0103u \u015fi nici de ce cunoa\u015fterea unor \u0163inuturi at\u00eeteh \u00eendep\u0103rtate \u2014 \u015fi nu numai ca longitudine \u015fi
latitudine ci, de asemenea, ca forme de via\u0163\u0103 \u015fi categorii tradi\u0163ional de g\u00eendire\u2014a ap\u0103rut imazina\u0163iei
sale tinere ca o posibilitate de solu\u0163ionare a problemelor pe care i le pune: vie\u0163uirea \u00een propria lui
patrie. A explica toate c\u0103l\u0103tor iii lui Melville prin curiozitate \u015fi spirit de aventur\u0103 \u00eenseamn a nu
explica nimic. (M\u0103car \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103 c\u0103r\u0163ile Iv. s\u00eent clare, ele infirm\u00eend, cu fiecare pagin\u0103, o
asemene1, tez\u0103. C\u0103ci altminteri, \u00een aceste scrieri, contradic\u0163iile, con ftiziile, simbolurile cu sensuri sau
valen\u0163e multiple, diver gente \u015fi adesea chiar opuse, stilul aluziv etc. introdu destule conuri de umbr\u0103
care r\u0103m\u00een, comentatorului, im penetrdbile. Mai cu seam\u0103 \u201eOmul \u00eencrederii \u015fi deghiza 7nentele lui"
(1857) sau \u201eClarei" (1876), \u201eimens\u0103 oper\u0103 d narativ\u0103 filozofic\u0103 \u00een versuri", cum o calific\u0103 unul din
hio grafi, au rezistat, p\u00een\u0103 acum, oric\u0103rei \u00eencerc\u0103ri de ana liz\u0103 coerent\u0103.) Melville nu cutreierase
m\u0103rile din curio zitate sau spirit de aventur\u0103, ci dintr-o nemul\u0163umire pro fund\u0103, fa\u0163\u0103 de mediul s\u0103u,
dintr-o ruptur\u0103 ireparabil\u0103 d acesta. Melville se dezvoltase ca o natur\u0103 \u00eensetat\u0103 de aclc v\u0103r \u015fi
puritate, de dreptate \u015fi dragoste. Dar descoper\u0103
,nede rapacitatea exploatatorilor \u015fi f\u0103\u0163\u0103rnicia puritanismu-l1 si ceva se rupsese \u00een el. Pr\u0103bu\u015firea
vechilor idoli \u00eel tre-

ja luciditate \u015fi r\u0103zvr\u0103tire. Luciditatea sa nu i-a anulatZiciodat\u0103 aspira\u0163iile profunde despre care
vorbeam mai D condi\u0163iile istorice, mediul \u00een care se formase.
naint
1 ducatia pe care o primise, deismul, din a c\u0103rui plas\u0103VA I izbuteas\u0103 se elibereze au impus lucidit\u0103\u0163ii \u015fi

r\u0103zvr\u0103tirii sale limite, \u015fov\u0103ieli, intermiten\u0163e, li v\u0103zuse pe negri \u00een cor\u0103biile care \u00eei r\u0103peau din Africa \u015fi
apoi sclavi pe planta\u0163iile din sud; ii v\u0103zuse pe vechii st\u0103p\u00eeni ai Americii de Nord, pieiie-ro-sii
a\u015ftept\u00eendu-\u015fi, \u00een rezervele \u00een care fuseser\u0103 \u00eenchi\u015fi, sf\u00eer-situl; cunoscuse regimul despotic, inuman, de
pe vasele marinei militare americane; cunoscuse cum. nu se poate med direct exploatarea de pe
vasele de pescuit; \u00ee\u015fi d\u0103duse seama c\u0103 \u00een statele Americii de Sud exploatarea \u015fi asuprirea continuau
chiar \u015fi dup\u0103 ce unele dintre ele \u00ee\u015fi dob\u00eendiser\u0103 independen\u0163a fa\u0163\u0103 de coroana spaniol\u0103. V\u0103zuse,
cunoscuse, tr\u0103ise \u015fi, de multe ori \u015fi denun\u0163ase toate acestea. Tot a\u015fa cum denun\u0163ase ipocrizia
puritanilor, a quakerilor, a trans-cendentali\u015ftilor, \u00een ocazii \u015fi cu cuvinte la care ne vom mai referi.
Dar, de\u015fi \u00een el cre\u015ftea aversiunea, ba chiar revolta, alunecarea \u00een metafizic\u0103, \u00een deism, \u00eei ascundea
solu\u0163ia \u015fi \u00eei reducea valoarea protestului. De unde \u015fi caracterul haotic al g\u00eendirii sale fluctuante,
oscilante, contradictorii.
E greu s\u0103 stabilim momentul \u00een care s-a produs ruptura de care vorbeam mai sus, la fel cum e greu s\u0103
stabilim \u00eemprejur\u0103rile \u00een care s-a produs, sau motivele imediat personale care au declan\u015fat-o. A\u015fa
cum am mai ar\u0103tat, datele care ne-ar \u00eeng\u0103dui s\u0103 deducem sau s\u0103 reconstituim toate acestea ne lipsesc,
iar c\u0103r\u0163ile autorului, chiar c\u00eend s\u00eent transpuneri roman\u0163ate ale unor elemente de autobiografie, r\u0103m\u00een
confuze sau mute.
Cert este faptul c\u0103, la 19 ani, traverseaz\u0103 pentru prima oar\u0103 Atlanticul \u015fi se opre\u015fte la Liverpool.
Impresiile acestei prime c\u0103l\u0103torii le va transcrie, ani dup\u0103 aceea, sub o form\u0103 roman\u0163at\u0103, \u00een volumul
intitulat \u201eRedburn" (1849). mtors acas\u0103, se simte,o vreme, atras de profesiunea de institutor la \u0163ar\u0103,
dar dep\u0103rt\u0103rile \u00eel cheam\u0103 din nou \u015fi, fur\u0103 s\u0103 mai \u015fov\u0103ie, se \u00eenroleaz\u0103 \u00een echipajul balenierei
Acushnet". Era la \u00eenceputul anului 1841, Herman Melill avea 22 de ani \u015fi, mai t\u00een\u0103r sau tot at\u00eet de
t\u00een\u0103r ca l, se \u00eembarca pentru o c\u0103l\u0103torie ce avea s\u0103 dureze
trei ani, luindu-\u015fi cu sine, ca \u0163i Ishmael, o l\u0103di\u0163\u0103 cu \u00eem . l-)T\u0103c\u0103niinte buna s\u0103 ajung\u0103 pentru un drum
de la New York la Philadelphia. Cu \u015fapte ani mai \u00eenainte, adic\u0103 \u00een1SJ--, Richard lienry Dana (1815

\u20141882 se \u00eembarcase, dup\u0103 do ani de studii la Harvard Collegc, ca simplu marinar p-brigariiinul

\u201ePelerinul" cu care \u00eenconjurase continentv.l pe la Cavul Horn, revenind, \u00een patrie, da-abia \u00een 1336. C
. un an \u00eenainte de plecarea lui Melville, adic\u0103 \u00een 1840, Dan \u00ee\u015fi publica \u00eensemn\u0103rile pe care i le
prilejuise acest periplu dramatic. \u201eDoi ani pe puntea din fa\u0163\u0103" relata, \u00een pv \u0163ine pagini \u015fi \u00eenir-un stil
nud, sec, precis \u015fi nervos, \u0103a-de o mare putere evocatoare, via\u0163a de chin de pe cor\u0103biil comerciale ale
Americii, cumplita mizerie a locuitorilo-din insulele din sud, decima\u0163i de sifilis \u015fi tuberculoz\u0103, lupta
echipajelor cu scorbutul sau cu furtunile care b\u00een tuie la Capul Horn. \u00eenaintea lui Melville\u2014 care nu
cuno\u015ftea cartea aceasta la data c\u00eend lucra la \u201eMoby Dich1\u2014 Dana reu\u015fise s\u0103 sesizeze \u015fi s\u0103 redea, \u00een
capitolul re-ferilor la furtuna de la Capul Horn, \u00eencr\u00eencenata \u00eenfruntare a omului cu for\u0163ele naturii.
Sub un cer de promo-roac\u0103 \u015fi de ploaie \u00eenghe\u0163at\u0103, pe o mare cenu\u015fie, se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00eensp\u0103im\u00eent\u0103toarea
lupt\u0103 dintre om \u015fi elementele care, oarbe \u015fi dezl\u0103n\u0163uite, s-au ridicat \u00eempotriva vie\u0163i con\u015ftiente.
Melville nu \u015fi-a \u00eencheiat c\u0103l\u0103toria pe \u201eAcushnet". \u00eempreun\u0103 cu un alt marinar a debarcat, \u00een mijlocul
Oceanului Pacific, oprindu-se la Nukuheva, una din insulele. Marchize \u015fi a p\u0103truns ad\u00eenc \u00een interiorul
acestui \u201eeden canibal". Dup\u0103 c\u00eetva timp petrecut aici, printre canibali, a fost luat de o nav\u0103
australian\u0103. Dar, pun\u00eendu-se \u00ee fruntea unei revolte a echipajului, a fost din nou debarcat, de data
aceasta \u00een Tahiti, unde petrecu alte c\u00ee-teva luni printre indigeni. Ajuns \u00een cele din urm\u0103 l Honolulu, s-
a \u00eenrolat pe fregata american\u0103 \u201eStatele Unite", cu care, dup\u0103 o c\u0103l\u0103torie de 14 luni, \u00een care timp a
ocolit, pentru prima oar\u0103, America pe la Cam Horn, a ajuns, \u00een 1844, la Boston. Pe bordul acestei
fregate s-a \u00eemprietenit cu cartnicul Jack Chase, care apar \u015fi \u00een volumul cu caracter autobiografic
\u201eBluza alb\u0103" c\u0103ruia Melville i-a dedicat \u015fi ultima sa carte, \u201eIstoria lu- Billy Budd, gabie de mizen\u0103".
Date fiind detaliile care apar \u00een \u201eTyppea, \u201eOmoo", \u201eBluza alb\u0103", \u201eInsulele fer-

10

mecate- (\u201eEncantadas"), e probabil c\u0103 Melville, \u00een cursul acestei prime c\u0103l\u0103torii, a mai vizitat \u015fi alte
insule. Poveste\u015fte prea am\u0103nun\u0163it \u00een \u201eOmoo", c\u0103l\u0103toria din Marchize la Tahiti \u015fi aduce \u00een
\u201eEncantadas" prea numeroase ureciz\u0103ri \u00een leg\u0103tur\u0103, cu insulele Isabela (Albemarle), pernandina
(Narborough), Sf. M\u0103ria (Charles) etc, care -formeaz\u0103 un mic arhipelag \u00een dreptul coastelor statului
Ecuador, sau despre insulele din dreptul statului Chile, Juan Fernandcz (insula lui Robinson Crusoe),
Masafuera etc, pentru a nu fi vizitat m\u0103car pe cele mai de seam\u0103 dintre ele: Raratoga, Samoa etc.
S-a remarcat de c\u0103tre mul\u0163i comentatori unitatea de viziune, de tonalitate afectiv\u0103 \u015fi de stil dintre

of 00

Leave a Comment

You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...
You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...