LUDWIGWI TTGENSTEIN s-a n\u0103scut \u00een 1889 la Viena \u015fi a \u00eencetat din via\u0163\u0103 \u00een anul 1951 La Cambridge. Via\u0163a \u015fi activitatea lui s-
au desf\u0103\u015furat alternativ \u00een spa\u0163iul cultural \u015fi intelectual central-european \u015fi \u00een cel anglo-saxon. Ast\u0103zi, Wittgenstein este
socotit cel mai reprezentativ g\u00eenditor al secolului al XX-lea, cel pu\u0163in \u00een lumea filozofilor de limb\u0103 englez\u0103.
Lucrarea sa de tinere\u0163e, Tractatus Logico-Pbilosopbicus, folose\u015fte instrumentele logicii moderne \u00eentr-o \u00eencercare original\u0103 de
analiz\u0103 a limbajului, g\u00eendirii \u015fi a raporturilor lor cu realitatea. Distinc\u0163ia celebr\u0103 pe care o face aici \u00eentre a spune \u015fi a ar\u0103ta
exclude orice vorbire cu sens despre frumos, bine sau Dumnezeu.
\u00een scrierile mai t\u00eerzii, dar mii ales \u00een Cercet\u0103ri filozofice Wittgenstein reu\u015fe\u015fte ceea ce nici un alt filozof nu pare s\u0103 fi realizat:
o ruptur\u0103 radical\u0103 cu vechiul s\u0103u mod de a vedea, o dat\u0103 cu inaugurarea unui mod cu totul nou de a practica filozofia. Analiza
jocurilor de limbaj \u00een care s\u00eent angaja\u0163i oamenii \u015fi a leg\u0103turii lor cu formele de via\u0163\u0103 \u00een care apar devine un mijloc de
catapultare \u00een afara sferei locurilor filozofice comune. S\u00eent astfel scoase \u00een eviden\u0163\u0103 \u015fi denun\u0163ate supozi\u0163ii metafizice care \u00ee\u015fi
au originea \u00eenc\u0103 la Platon \u015fi stau la baza g\u00eendirii europene. Ceea ce face de fapt Wittgenstein este s\u0103 imagineze o diversitate
de situa\u0163ii ipotetice a c\u0103ror analiz\u0103 este menit\u0103 s\u0103 favorizeze eliberarea g\u00eendirii de automatisme ad\u00eenc \u00eenr\u0103d\u0103cinate,
\u00eentreprindere cu it\u00eet mai fascinant\u0103 cu c\u00eet pune \u00eentr-o lumin\u0103 cu totul nou\u0103 frumosul, credin\u0163a religioas\u0103 sau sensul vie\u0163ii \u2014
subiecte asupra c\u0103rora se instalase t\u0103cerea...

EDITURA HUMANITAS
Pia\u0163a Presei Libere 1, 013701 Bucure\u015fti, Rom\u00e2nia
tel. 021/222 85 46, fax 021/222 36 32
www.humanitas.ro
Comenzi CARTE PRIN PO\u015eT\u0102: tel. 021/223 15 01,
fax 021/222 90 61, www.librariilehumanitas.ro

Ceea ce mo\u015ftenitorii testamentari ai lui Ludwig Wittgenstein au publicat \u00een 1953, doi ani dup\u0103 moartea
autorului, s\u00eent \u00eensemn\u0103ri puse pe h\u00eertie \u015fi revizuite \u00eentr-o lung\u0103 perioad\u0103 de timp. Ele constituie munca
la o carte despre care Wittgenstein le-a vorbit adesea celor apropia\u0163i. Pare sigur c\u0103 dac\u0103 el s-ar fi
hot\u0103r\u00eet, \u00een cele din urm\u0103, s\u0103 publice manuscrisul, atunci textele nu ar fi r\u0103mas \u00een forma \u00een care le-a
l\u0103sat. \u015ei este de presupus c\u0103 prin modific\u0103rile pe care le-ar fi suferit, cel pu\u0163in unele pasaje ar fi devenit
mai clare, mai accesibile. Aceste circumstan\u0163e agraveaz\u0103 dilema obi\u015fnuit\u0103 a traduc\u0103torului unei opere
filozofice: s\u0103 se men\u0163in\u0103 \u00een mod consecvent c\u00eet mai aproape de original, uneori \u00een detrimentul clarit\u0103\u0163ii
\u015fi naturale\u0163ei expresiei, sau s\u0103-\u015fi \u00eeng\u0103duie o transpunere mai liber\u0103, care red\u0103 modul cum \u00een\u0163elege el
pasaje mai pu\u0163in transparente. Noi am acordat prioritate celei dint\u00eei cerin\u0163e, cea a red\u0103rii c\u00eet mai fidele
a formul\u0103rilor autorului. S\u00eentem con\u015ftien\u0163i c\u0103 ne expunem astfel riscului ca cititorul s\u0103 ne atribuie doar
nou\u0103 vina pentru multe din greut\u0103\u0163ile pe care le va avea de \u00eent\u00eempinat.
Am socotit, totu\u015fi, c\u0103 nu avem dreptul s\u0103 facem textul traducerii noastre mai clar dec\u00eet cel al
originalului, condu-c\u00eendu-ne dup\u0103 indica\u0163ii pe care le ofer\u0103 contextul sau ur-m\u00eend sugestii din
cuprinz\u0103toarea literatur\u0103 de exegez\u0103 \u015fi comentariu a filozofiei t\u00eerzii a lui Wittgenstein. Este ceea ce \u015fi-a
putut \u00eeng\u0103dui, \u00een multe cazuri, Elisabeth Anscom-be \u2014 elev\u0103 apropiat\u0103 a lui Wittgenstein \u2014 autoarea
singurei traduceri engleze. Am utilizat, desigur, aceast\u0103 traducere

importante lucr\u0103ri postume a lui Wittgenstein \u015fi par \u00eenclina\u0163i s\u0103 identifice ceea ce a scris Wittgenstein
cu traducerea lui Anscombe.
Nu avem nici o \u00eendoial\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte caracterul cu totul perfectibil al rezultatelor muncii
noastre. Sarcina pe care \u015fi-o asum\u0103 traduc\u0103torul unei lucr\u0103ri cum este cea de fa\u0163\u0103 e una ingrat\u0103. Uneori
el nu are efectiv la \u00eendem\u00een\u0103 solu\u0163ii cu adev\u0103rat bune. \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irile r\u0103m\u00een, ce-i drept, tot timpul
posibile. Dar timpul \u015fi r\u0103bdarea traduc\u0103torilor s\u00eent, totu\u015fi, limitate.
Mul\u0163umim \u015fi pe aceast\u0103 cale colegului Alexandru Baum-garten pentru traducerea fragmentelor din
Augustin. R\u0103-m\u00eenem cu deosebire \u00eendatora\u0163i colegului \u015fi prietenului nostru Adrian-Paul Iliescu, care a
citit textul traducerii sem-nal\u00eendu-ne gre\u015feli \u015fi formul\u00eend numeroase sugestii folositoare. Am
beneficiat, de asemenea, de sugestii bine venite de \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire stilistic\u0103 din partea redactorului c\u0103r\u0163ii,
domnul Sorin Lavric, pentru care \u00eei s\u00eentem recunosc\u0103tori.
Aceasta este cea de-a \u015fasea traducere a unei scrieri a-lui Wittgenstein care apare la Editura Humanitas.
Nu putem \u00eencheia aceast\u0103 not\u0103 f\u0103r\u0103 a sublinia meritul editurii \u00een facilitarea accesului cititorului rom\u00e2n
interesat de filozofie la opera unuia dintre cei mai originali, profunzi \u015fi provocatori g\u00eenditori ai
secolului XX.
Traduc\u0103torii Bucure\u015fti, iulie 2003

Ceea ce apare drept \u201ePartea I" a acestui volum fusese \u00eencheiat p\u00een\u0103 \u00een 1945. \u201ePartea a Ii-a" a fost scris\u0103
\u00eentre 1947 \u015fi 1949. Dac\u0103 Wittgenstein \u00eensu\u015fi ar fi publicat lucrarea, el ar fi eliminat o mare parte din
ceea ce se g\u0103se\u015fte \u00een aproximativ ultimele treizeci de pagini ale \u201eP\u0103r\u0163ii I" \u015fi ar fi elaborat, \u00een schimb,
ceea ce este \u00een \u201ePartea a Ii-a", ad\u0103ugind material.
Pe parcursul \u00eentregului manuscris, a trebuit s\u0103 alegem \u00eentre variante de citire a cuvintelor \u015fi expresiilor.
Niciodat\u0103 alegerea nu a afectat sensul.
Pasajele tip\u0103rite sub linie \u00een josul unor pagini s\u00eent scrise pe buc\u0103\u0163i de h\u00eertie, pe care Wittgenstein le
t\u0103iase din alte scrieri \u015fi le inserase \u00een aceste pagini, f\u0103r\u0103 nici o alt\u0103 indica\u0163ie \u00een privin\u0163a locului \u00een care
urmau s\u0103 fie introduse.
Cuvintele care se afl\u0103 \u00eentre paranteze duble s\u00eent referin\u0163ele lui Wittgenstein la remarce fie din aceast\u0103
lucrare, fie din alte lucr\u0103ri ale sale, care sper\u0103m c\u0103 vor ap\u0103rea mai t\u00eer-ziu.
Ne asum\u0103m r\u0103spunderea pentru plasarea fragmentului final al \u201eP\u0103r\u0163ii a Ii-a" \u00een pozi\u0163ia lui prezent\u0103.
G. E. M. ANSCOMBE R. RHEES

definitiv. S\u00eent, a\u015fadar, de p\u0103rere c\u0103, \u00een esen\u0163\u0103, am rezolvat problemele \u00een mod definitiv". \u00eentr-o
scrisoare, din martie 1919, c\u0103tre fostul s\u0103u profesor de la Cambridge, Bertrand Russell,
Wittgenstein, pe atunci prizonier de r\u0103zboi \u00een Italia, s-a exprimat \u00een acela\u015fi sens: \u201eAm scris o
carte, cu titlul Logisch-phi-losophiscke Abhandlung, care con\u0163ine \u00eentreaga mea munc\u0103 din
ultimii \u015fase ani. Cred c\u0103 am solu\u0163ionat, \u00een cele din urm\u0103, problemele noastre. Asta poate s\u0103
sune arogant, dar m\u0103 v\u0103d obligat s\u0103 o cred."
Marcat\u0103 de anii r\u0103zboiului, pe care i-a petrecut \u00een cea mai mare parte pe front, ca soldat \u015fi
ofi\u0163er al armatei aus-tro-ungare, personalitatea t\u00e2n\u0103rului Wittgenstein era caracterizat\u0103 printr-o
profund\u0103 seriozitate. Pentru cei care \u00eel cuno\u015fteau bine nu a fost, prin urmare, o surpriz\u0103 c\u0103, \u00een
deplin\u0103 consecven\u0163\u0103 cu asemenea afirma\u0163ii, el a decis s\u0103 abandoneze orice preocup\u0103ri
filozofice. Nici o existen\u0163\u0103 contemplativ\u0103, pe care i-ar fi putut-o asigura averea mo\u015ftenit\u0103 de
la tat\u0103l s\u0103u, nu putea fi armonizat\u0103 cu acea atitudine fa\u0163\u0103 de via\u0163\u0103 la care a fost condus de
experien\u0163ele din anii r\u0103zboiului. Wittgenstein a decis s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 de acum \u00eencolo \u00een s\u0103r\u0103cie,
c\u00ee\u015ftig\u00eendu-\u015fi existen\u0163a printr-o activitate social\u0103 util\u0103. Dup\u0103 eliberarea din prizonierat, \u00een
august

financiar\u0103: a d\u0103ruit partea sa din mo\u015ftenire surorilor sale Helene \u015fi Hermine \u015fi fratelui s\u0103u
Paul. Imediat dup\u0103 aceea, a p\u0103r\u0103sit casa p\u0103rinteasc\u0103 \u015fi s-a \u00eenscris la Seminarul pedagogic din
Viena. Din toamna anului 1920, Wittgenstein a \u00eenceput s\u0103 lucreze ca \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor. Veteranul de
r\u0103zboi, care trecuse de treizeci de ani, a practicat aceast\u0103 profesie mai mul\u0163i ani \u00een c\u00eeteva sate
austriece s\u0103race de munte, la sud de Viena. Privit de oamenii locului cu un amestec de
curiozitate \u015fi ne\u00eencredere, urma\u015ful uneia din cele mai bogate familii din Austria a dus acolo o
via\u0163\u0103 pe care sora lui, Hermine, o va descrie drept cea a unui \u201esf\u00eent nefericit".
Lui Wittgenstein \u00eei f\u0103cea desigur pl\u0103cere s\u0103 discute din c\u00eend \u00een c\u00eend teme filozofice cu pu\u0163inii
s\u0103i prieteni, dar el credea ferm c\u0103 despre filozofie a spus tot ce a avut de spus. Lui Frank
Ramsey, unul din autorii traducerii engleze aTractatus-u\ui, care \u00eel vizitase \u00een vara anului
1923, \u00eei declara c\u0103 nimeni nu poate s\u0103 lucreze cu bune rezultate \u00een filozofie mai mult de 5-10
ani. El \u00eensu\u015fi a lucrat 7 ani la cartea sa! Ramsey, care vedea \u00een Wittgenstein un geniu filozofic,
\u00eel va asista pe cunoscutul economist englez John Maynard Keynes \u00een \u00eencerc\u0103rile acestuia de a-
1 convinge pe Wittgenstein s\u0103 revin\u0103 \u00een Anglia \u015fi s\u0103-\u015fi reia acolo cercet\u0103rile filozofice. \u00een
prim\u0103vara anului 1924, Keynes \u00eei scria lui Wittgenstein c\u0103 de\u015fi el personal nu se simte capabil
s\u0103-i studieze temeinic lucrarea, o consider\u0103 excep\u0163ional de important\u0103 \u015fi insist\u0103 ca el s\u0103 se
re\u00eentoarc\u0103 la Cambridge. \u00een r\u0103spunsul s\u0103u, autorulTracta tus-uhii m\u0103rturisea c\u0103 nu mai simte
un impuls l\u0103untric puternic pentru activitatea filozofic\u0103: \u201eTot ce a trebuit cu adev\u0103rat s\u0103 spun
am spus \u015fi cu aceasta izvorul a secat. Asta sun\u0103 ciudat, dar a\u015fa este."
Poate c\u0103 Wittgenstein nu s-ar fi re\u00eentors niciodat\u0103 la filozofie dac\u0103 via\u0163a \u015fi activitatea de
\u00eenv\u0103\u0163\u0103tor de \u0163ar\u0103 i-ar fi oferit, dac\u0103 nu satisfac\u0163ii, cel pu\u0163in acea lini\u015fte sufleteas-

c\u0103 \u015fi \u00eemp\u0103care cu sine dup\u0103 care t\u00eenjea. Nu a fost s\u0103 fie a\u015fa. In aprilie 1926, el va renun\u0163a s\u0103
mai practice aceast\u0103 profesie. Re\u00eentoarcerea \u00een Anglia se profila acum drept o posibilitate
real\u0103. Singura ofert\u0103 acolo era \u00eens\u0103 una academic\u0103, iar Wittgenstein era \u00een continuare convins
c\u0103 nu mai are de spus ceva nou \u00een filozofie. O stare de spirit care s-a schimbat abia atunci c\u00eend
\u00een mintea lui a \u00eencol\u0163it \u015fi a c\u0103p\u0103tat contururi tot mai clare b\u0103nuiala c\u0103 rezultatele comunicate \u00een
scrierea sa nu s\u00eent c\u00eetu\u015fi de pu\u0163in \u201edefinitive". Mai mult, ele s-ar cere reconsiderate din
temelii.
La \u00eenceputul anului 1929, Wittgenstein a sosit la Cam-bridge cu hot\u0103r\u00eerea de a \u00eencerca un nou
\u00eenceput \u00een via\u0163\u0103 \u015fi \u00een g\u00eendire. El nu a \u00een\u0163eles \u00eens\u0103 s\u0103 profite \u00een nici un fel de faptul c\u0103 devenise
\u00eentre timp o figur\u0103 cunoscut\u0103 \u00een unele cercuri academice din Anglia, \u015fi c\u0103Tracta tus-ul era o
tem\u0103 de discu\u0163ie \u00een saloanele din Cambridge. P\u00een\u0103 \u015fi \u015federea lui aici a fost posibil\u0103 mul\u0163i ani
datorit\u0103 unor burse care i-au fost oferite pe baza recomand\u0103rilor lui George Moore \u015fi Bertrand
Russell. Iar cu studen\u0163ii a putut lucra, din anul 1930, deoarece acelea\u015fi persoane au convins
autorit\u0103\u0163ile Universit\u0103\u0163ii s\u0103 fie de acord s\u0103 i se dea titlul de doctor, accept\u00eendu-se drept tez\u0103

g\u00eendirea lui Wittgenstein va cunoa\u015fte \u00een anii ce urmeaz\u0103 schimb\u0103ri continue. Iat\u0103 doar o
m\u0103rturie \u00een acest sens. Friedrich Waismann, pe atunci asistent al cunoscutului profesor vienez
Moritz Schlick, am\u00eendoi mari admiratori ai lucr\u0103rii sale de tinere\u0163e, preg\u0103tea \u00eence-p\u00eend din
1929 o expunere a ideilorTracta tus-ului. Munca lui nu a putut fi \u00eencheiat\u0103 deoarece \u00een
discu\u0163iile periodice, prilejuite de vizitele lui Wittgenstein la Viena, acesta din urm\u0103 \u00ee\u015fi
schimba mereu pozi\u0163ia fa\u0163\u0103 de ideile c\u0103r\u0163ii, uneori chiar de la o s\u0103pt\u0103m\u00een\u0103 la alta! Proiectul a
fost abandonat definitiv dup\u0103 c\u00ee\u0163iva ani, atunci c\u00eend Wittgenstein ajunsese la concluzia c\u0103
abordareaTractatus-ului este fundamental gre\u015fit\u0103.