Filozoful american ARTHUR O. LOVEJOY s-a n\u0103scut la 10 octombrie 1873, la Berlin \u015fi a murit la 3 decembrie 1962, la Baltimore. Este cunoscut \u00een special pentru opera sa \u00een domeniul istoriei ideilor \u015fi al teoriei cunoa\u015fterii. Fiu al unui pastor din Boston \u015fi al unei mame de origine german\u0103, a ob\u0163inut B. A. la Universitatea Berkeley, California (1895) \u015fi M. A. la Harvard (1897), \u00eenainte de a studia la Sorbona. Dup\u0103 ce a predat la Universitatea Stanford (1899-1901), la Universitatea Washington (1901-1907) \u015fi la Universitatea Missouri (1908-1910), Lovejoy s-a al\u0103turat \u00een 1910 Universit\u0103\u0163ii John Hopkins unde a predat timp de aproape patruzeci de ani, devenind profesor de filozofie emerit al acestei facult\u0103\u0163i. A pus bazele unui Journal ofHistory Ideas dup\u0103 retragerea sa din activitatea universitar\u0103 \u00een 1938. Este autorul a numeroase lucr\u0103ri, printre care Essays in the History of Ideas\u015fi Revolt against Dualism.
\u00a9 1936 and 1964 by the President and Fellows of Harvard College
\u00a9 HUMANITAS, 1997, pentru prezenta versiune rom\u00e2neasc\u0103 Lucrarea apare cu acordul dat de Harvard
University Press.
ISBN 973-28-0706-7
Opera cea mai cunoscut\u0103 a lui Lovejoy, Marele Lan\u0163 al Fiin\u0163ei. Studiu despre istoria unei idei (1936),
este o amplificare a prelegerilor pe care le-a \u0163inut la Harvard \u00een 1933 \u015fi urm\u0103re\u015fte istoria \u201eprincipiului
plenitudinii" (adic\u0103 acela c\u0103 tot ce e \u00eenzestrat cu autentic\u0103 poten\u0163ialitate cap\u0103t\u0103 la un moment dat
existen\u0163\u0103), \u00eencep\u00eend de la primii g\u00eenditori greci \u015fi p\u00een\u0103 la \u00eenceputul secolului al XlX-lea. Principiul
plenitudinii Universului este str\u00eens legat cu principiul continuit\u0103\u0163ii regnurilor \u015fi speciilor \u015fi cu
principiul ra\u0163iunii suficiente, conform c\u0103ruia trebuie s\u0103 existe o ra\u0163iune pentru ca un lucru posibil s\u0103
capete existen\u0163\u0103. Aceste principii, care au constituit supozi\u0163ii de baz\u0103 ale g\u00eendirii occidentale, se
sprijin\u0103 \u00een cele din urm\u0103 pe o supozi\u0163ie \u015fi mai elementar\u0103, a ra\u0163ionalit\u0103\u0163ii Universului. Aceast\u0103 carte
este, \u00een parte, \u015fi o istorie a imaginii despre Dumnezeu a diferitelor epoci. Implicit, este o carte despre
dou\u0103 tipuri de etic\u0103 \u015fi, \u00een general, o carte ce ofer\u0103 o perspectiv\u0103 panoramic\u0103, dar \u015fi de detaliu asupra
aventurii spiritului cuget\u0103tor (\u00een special european) de-a lungul a dou\u0103 milenii.
Fiind vorba aici despre treptele perfec\u0163iunii, de la fiin\u0163a cea mai simpl\u0103 p\u00een\u0103 la Fiin\u0163a Suprem\u0103, \u00een
textul original se \u00eent\u00eelnesc deseori expresii ca \u201emai perfect", \u201ecel mai perfect", pe care am fost nevoit\u0103
s\u0103 le traduc ca atare, av\u00eend \u00een vedere contextul. Uneori a fost necesar\u0103 crearea unor cuvinte noi ca
trans-mundanitate(otherworldliness ) \u015fi mundanitate(this-wor ldliness ), \u00een capitolul al Il-lea, sau
uniformitarism(uniformi tarian isni ) \u015fi diversitarism(divers itarianism ), \u00een capitolul al X-lea. De\u015fi tema
lexical\u0103 a acestor cuvinte nu exist\u0103 \u00een rom\u00e2n\u0103, acestea mi s-au p\u0103rut a fi cele mai bune solu\u0163ii.
\u00eei mul\u0163umesc pentru recomand\u0103rile \u015fi ajutorul s\u0103u stimatului profesor Mircea Flonta \u015fi, nu \u00een ultimul
r\u00eend, le mul\u0163umesc colegelor mele, profesoare la Liceul teoretic \u201eGrigore Moisil", pentru ajutorul
acordat \u00een traducerea citatelor din latin\u0103, german\u0103, francez\u0103.
Notele indicate prin asterisc \u00een subsolul paginilor \u00eemi apar\u0163in.
dispozi\u0163ie testamentar\u0103 a lui Edgar Pierce. Scopul lor este s\u0103 onoreze memoria lui William James \u015fi \u00een acela\u015fi timp s\u0103 furnizeze prelegeri publice \u015fi informa\u0163ii \u00een afara orelor de curs, prin participarea unui eminent cercet\u0103tor care nu are leg\u0103turi permanente cu Universitatea. Prelegerile profesorului Lovejoy au constituit a doua serie a acestui program \u015fi au fost sus\u0163inute \u00een anul universitar 1932-1933^
Titlul acestei c\u0103r\u0163i poate p\u0103rea unor persoane culte ciudat, iar subiectul, nefamiliar. Totu\u015fi sintagma pe care am
ales-o pentru titlu a fost mult\u0103 vreme una din cele mai cunoscute \u00een vocabularul filozofiei, al \u015ftiin\u0163ei \u015fi poeziei
reflexive occidentale; iar concep\u0163ia care, \u00een timpurile moderne, a ajuns s\u0103 fie exprimat\u0103 prin aceast\u0103 sintagm\u0103 sau
prin unele similare a fost una din cele mai puternice \u015fi persistente presupozi\u0163ii \u00een g\u00eendirea occidental\u0103. A fost de
fapt, p\u00een\u0103 acum un secol, cea mai r\u0103sp\u00eendit\u0103 concep\u0163ie despre alc\u0103tuirea general\u0103 a lumii, despre modelul
constitutiv al Universului \u015fi, ca atare, a predeterminat \u00een mod necesar ideile curente asupra multor altor chestiuni.
Prin urmare, adev\u0103rata ciud\u0103\u0163enie este c\u0103 istoria acestei concep\u0163ii nu a fost p\u00een\u0103 acum scris\u0103, iar \u00een\u0163elesul \u015fi
implica\u0163iile ei nu au fost analizate. \u00eencerc\u00eend acest lucru acum, voi prezenta ceea ce, dup\u0103 p\u0103rerea mea, ar trebui
s\u0103 fie, dar evident nu s\u00eent, adev\u0103ruri istorice general \u015ftiute. Dac\u0103 nu s\u00eent, \u00eendr\u0103znesc s\u0103 sper c\u0103 aceast\u0103 carte va
ajuta ca ele s\u0103 devin\u0103 astfel. Multe fragmente separate din aceast\u0103 istorie au fost \u00eenf\u0103\u0163i\u015fate \u00eenainte, \u015fi de aceea pot
fi mai mult sau mai pu\u0163in familiare. Ceea ce pare c\u0103 trebuie \u00eenc\u0103 relevat este rela\u0163ia lor cu un singur complex
foarte r\u0103sp\u00eendit de idei, \u015fi prin aceasta rela\u0163iile lor reciproce. Anume faptul c\u0103 fojosirea sintagmei \u201eLan\u0163ul
Fiin\u0163ei" ca nume descriptiv pentru Univers a fost de obicei un mod de a atribui acestui Univers trei caracteristici
pregnante, specifice \u015fi foarte neobi\u015fniute, de asemenea^\u0103 aceste caracteristici implicau o anumit\u0103 concep\u0163ie
despre natura lui Dumnezeu; c\u0103 aceast\u0103 concep\u0163ie a fost secole de-a r\u00eendul asociat\u0103 cu o alta, fa\u0163\u0103 de care se afla
\u00een opozi\u0163ie latent\u0103, o opozi\u0163ie care \u00een cele din urm\u0103 a devenit evident\u0103; c\u0103 cea mai mare parte din g\u00eendirea
religioas\u0103 occidental\u0103 a intrat astfel \u00een profund conflict cu sine \u00eens\u0103\u015fi; c\u0103 acestor presupozi\u0163ii despre alc\u0103tuirea
Universului li s-a asociat o presupozi\u0163ie despre valoarea suprem\u0103, aflat\u0103 de asemenea \u00een conflict cu o alt\u0103 la fel
de r\u0103sp\u00eendit\u0103 concep\u0163ie despre bine \u2014 prima dintre ele av\u00eend consecin\u0163e de-abia \u00een perioada romantismului; c\u0103
aceast\u0103 idee despre valoare, \u00eempreun\u0103 cu credin\u0163a c\u0103 Universuleste ceea ce termenul \u201eLan\u0163ul Fiin\u0163ei" afirma c\u0103
este, a furnizat principala baz\u0103 pentru majoritatea \u00eencerc\u0103rilor mai serioase de a rezolva problema r\u0103ului \u015fi de a
ar\u0103ta c\u0103 alc\u0103tuirea Universului este inteligibil\u0103 \u015fi ra\u0163ional\u0103 \u015fi c\u0103 aceea\u015fi credin\u0163\u0103 despre structura naturii
constituie fundalul \u015ftiin\u0163ei moderne foarte timpurii \u015fi de aceea a influen\u0163at formarea ipotezelor \u015ftiin\u0163ifice \u00een
diverse moduri \u2014 toate acestea s\u00eent c\u00eeteva din faptele istorice mai generale pe care am \u00eencercat s\u0103 le expun \u015fi s\u0103
le ilustrez cu anumite detalii. Aceast\u0103 punere \u00een tem\u0103 poate ajuta cititorul s\u0103 aprecieze dac\u0103 vreuna din temele
volumului
10
de fa\u0163\u0103 este de interes pentru el \u015fi s\u0103 vin\u0103 \u00een ajutorul recenzentului, de\u015fi, a\u015fa cum ar trebui s\u0103 fac\u0103 un autor
prudent, am \u00eencercat s\u0103 evit s\u0103 dezv\u0103lui \u00eentr-un rezumat preliminar povestea ce urmeaz\u0103 s\u0103 fie spus\u0103.
Istoria acestui complex de idei mi-a p\u0103rut c\u0103 sugereaz\u0103, dac\u0103 nu chiar demonstreaz\u0103, anumite concluzii
filozofice. Am \u00eencercat s\u0103 indic aceste concluzii \u00een \u201emorala" ce urmeaz\u0103 ultimei prelegeri. \u00eemi dau seama c\u0103 ele
s\u00eent prea sumar prezentate. Tratarea lor mai ampl\u0103 ar fi extins prea mult volumul c\u0103r\u0163ii.
\u00een mare parte, prelegerile au fost publicate \u00een forma \u00een care au fost \u0163inute, dar libertatea acordat\u0103 de Comitetul
director de la Harvard University Press a f\u0103cut posibil\u0103 extinderea lor considerabil\u0103, \u00een principal prin ad\u0103ugarea
mai multor citate pentru pasajele ilustrative. Acestea din urm\u0103 le vor p\u0103rea poate prea abundente unora dintre
cititori. Dar, citind alte lucr\u0103ri cu acest caracter, am fost adesea exasperat de g\u0103sirea unorp re c i s sau parafraze
acolo unde doream s\u0103 \u00eent\u00eelnesc limbajul propriu autorilor ale c\u0103ror idei erau analizate. De aceea eu am dat citate
din textele relevante, recurg\u00eend \u00eens\u0103 doar la o lungime rezonabil\u0103. Pe de alt\u0103 parte, nu am \u00eencercat s\u0103 includ aici
\u00eentregul volum de ilustr\u0103ri posibile. Cartea de fa\u0163\u0103 nu pretinde s\u0103 fie,, nici m\u0103car aproximativ, uncorpus al
textelor \u00een care se reg\u0103se\u015fte ideea central\u0103, precum \u015fi alte idei legate de ea.
Exist\u0103 \u00een natura \u00eentreprinderii mele o anumit\u0103 dificultate pe care sper c\u0103 cititorul binevoitor o va lua \u00een
considerare. Prelegerile nu au fost g\u00eendite pentru speciali\u015fti dintr-un singur domeniu, ci pentru un public
universitar variat. Unul din scopurile esen\u0163iale ale c\u0103r\u0163ii este s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 ideile de care se ocup\u0103 \u00een c\u00eeteva sfere
distincte ale istoriei g\u00eendirii. \u00een consecin\u0163\u0103, trat\u00eend despre un anumit domeniu, a trebuit s\u0103 explic unele chestiuni
foarte cunoscute speciali\u015ftilor domeniului respectiv, dar eventual necunoscute \u00een aceea\u015fi m\u0103sur\u0103 celorlal\u0163i sau
\u201ecititorului de r\u00eend".
O mare parte din ceea ce este con\u0163inut aici \u00een Prelegerea a Vil-a \u015fi c\u00eeteva propozi\u0163ii din Prelegerea a X-a au fost
anterior publicate \u00een Publications ofthe Modern Language Association of America, voi. XLII, 1927.
Datorez mul\u0163umirile mele c\u00eetorva dintre colegii \u015fi prietenii care cu generozitate au citit \u00een manuscris p\u0103r\u0163i din
carte, cuno\u015ftin\u0163ele lor \u00een anumite domenii f\u0103c\u00eendu-i critici \u015fi sf\u0103tuitori de valoare. Pentru un astfel de ajutor le
s\u00eent \u00eendatorat dr George Boas, dr Harold Cherniss, dr Robert L. Patterson \u015fi dr Alexander Weinstein de la
Universitatea Johns Hopkins \u015fi dr Marjorie Nicolson de la Colegiul Smith. \u00eemi exprim fa\u0163\u0103 de Departamentul
pentru filozofie al Universit\u0103\u0163ii Harvard \u00eenalta apreciere pentru onoarea \u015fi privilegiul" ce mi s-au acordat de a
prezenta la Harvard, cu ocazia unor prelegeri purt\u00eend numele lui William James, c\u00eeteva roade ale anilor uceniciei
mele filozofice, \u00eencep\u00eend cu momentul c\u00eend l-am auzit pentru prima oar\u0103 pe marele filozof ilustr\u00eend \u00een felul s\u0103u
incomparabil semnifica\u0163ia \u201edeschiderii pragmatice a min\u0163ii" \u015fi posibilitatea unor abord\u0103ri noi \u015fi revigorante ale
vechilor probleme ale omului.
Universitatea John Hopkins Martie, 1936
ARTHUR O.LOVEJOY
Aceste prelegeri s\u00eent \u00een primul r\u00eend o \u00eencercare de a oferi o contribu\u0163ie la istoria ideilor. Pentru c\u0103
termenul este adesea folosit \u00eentr-un sens mai vag dec\u00eet cel pe care-1 g\u00eendesc eu, \u00eenainte de a \u00eencepe
tratarea propriu-zis\u0103 a subiectului e necesar s\u0103 prezint pe scurt domeniul, scopul \u015fi metoda tipului de
demers teoretic pentru care a\u015f rezerva folosirea acestui termen. Prin istoria ideilor \u00een\u0163eleg ceva care
este mai specific \u015fi \u00een acela\u015fi timp mai pu\u0163in restr\u00eens dec\u00eetlstoria filozofiei. Ea se diferen\u0163iaz\u0103 \u00een primul
r\u00eend prin caracterul elementelor pe care le folose\u015fte. De\u015fi \u00een mare studiaz\u0103 acela\u015fi material ca \u015fi
celelalte ramuri ale istoriei g\u00eendirii \u015fi e dependent\u0103 \u00een mare m\u0103sur\u0103 de travaliul lor anterior, ea divide
acel material \u00eentr-un fel special, asociaz\u0103 p\u0103r\u0163ile \u00een grup\u0103ri \u015fi rela\u0163ii noi, prive\u015fte acel material prin
prisma unui scop diferit. Se poate spune, de\u015fi compara\u0163ia poate fi gre\u015fit \u00een\u0163eleas\u0103, c\u0103 metoda ini\u0163ial\u0103 a
istoriei ideilor ,este oarecum analoag\u0103 aceleia a chimiei analitice. De exemplu, \u00een domeniul istoriei
doctrinelor filozofice ea decupeaz\u0103 sistemele individuale bine definite \u015fi, av\u00eend \u00een vedere scopurile
sale specifice, le analizeaz\u0103 \u00een elementele lor componente, \u00een ceea ce putem numi idei-unit\u0103\u0163i (unit-
agregat complex \u015fi eterogen \u2014 \u015fi adesea \u00eentr-un fel pe care nici filozoful \u00eensu\u015fi nu-1 b\u0103nuie\u015fte. Nu
este vorba numai de un compus oarecare, ci de un compus instabil, de\u015fi \u00een toate epocile fiecare nou
filozof uit\u0103 de obicei acest adev\u0103r trist. C\u0103utarea idei-lor-unit\u0103\u0163i \u00eentr-un astfel de compus ne face, cred,
s\u0103 vedem mai clar faptul c\u0103 cele mai multe sisteme filozofice s\u00eent originale \u015fi distincte mai ales prin
structur\u0103 dec\u00eet prin elementele componente. C\u00eend studentul trece \u00een revist\u0103 vasta \u00een\u015firuire de
argumente \u015fi opinii care umple manualele noastre de istorie a filozofiei, probabil c\u0103 e uimit de
multiplicitatea \u015fi aparenta diversitate a chestiunilor prezentate. Chiar dac\u0103 varietatea materialului este
simplificat\u0103 oarecum cu ajutorul clasific\u0103rilor conven\u0163ionale \u015fi \u00een mare m\u0103sur\u0103 eronate ale filozofilor
\u00een \u015fcoli sauisme , el totu\u015fi apare ca extrem de variat \u015fi complicat. Fiecare epoc\u0103 pare c\u0103 dezvolt\u0103 noi
specii de ra\u0163ionamente \u015fi concluzii pentru acelea\u015fi vechi probleme. Dar adev\u0103rul este c\u0103 num\u0103rul de
idei filozofice \u015fi motive dialectice distincte este \u2014 a\u015fa cum se spune \u015fi despre num\u0103rul glumelor \u00eentr-
adev\u0103r originale \u2014 \u00een mod decisiv
Leave a Comment