Decelarea momentului istoric \u00een care abacul a ajuns din urm\u0103
Intelectul este la fel de grea ca aceea a momentului c\u00e2nd maimu\u0163a s-a
transformat \u00een om. \u015ei totu\u015fi nu s-a scurs dec\u00e2t durata unei singure vie\u0163i
umane din clipa \u00een care, prin construirea analizorului ecua\u0163iilor
diferen\u0163iale al lui Vannevar Bush, s-a ini\u0163iat evolu\u0163ia furtunoas\u0103 a
inte-lectronicii. Construit dup\u0103 analizorul Bush, la sf\u00e2r\u015fitul celui de al
doilea r\u0103zboi mondial, ENIAC-ul era un dispozitiv de la care a pornit \u2014
c\u00e2t de prematur \u2014 denumirea de "creier electronic". \u00cen realitate, ENIAC
era un computer, iar \u00een compara\u0163ie cu arborele vie\u0163ii \u2014 un ganglion
nervos primitiv. Istoricii num\u0103r\u0103 \u00eens\u0103 epoca computeriz\u0103rii \u00eencep\u00e2nd cu
el. \u00cen anii cincizeci ai secolului al XX-lea a ap\u0103rut o considerabil\u0103 nevoie
de ma\u015fini de calcul. Una dintre primele a fost introdus\u0103 \u00een produc\u0163ie de
mas\u0103 de c\u0103tre concernul IBM.

Aceste ma\u015fini nu aveau prea multe \u00een comun cu procesul g\u00e2ndirii.
Ele constituiau ni\u015fte procesoare de date at\u00e2t \u00een domeniul economiei \u015fi al
marilor afaceri, c\u00e2t \u015fi \u00een cel al administra\u0163iei \u015fi al \u015ftiin\u0163ei. Au p\u0103truns \u015fi \u00een
politic\u0103, prima utilizare fiind prognozarea rezultatelor alegerilor preziden-
\u0163iale. Cam \u00een acela\u015fi timp, RAND Corporation a \u015ftiut s\u0103 cointereseze
factorii militari ai Pentagonului prin metoda de prognozare a
evenimentelor de pe arena interna\u0163ional\u0103 militaro-poiitic\u0103, const\u00e2nd \u00een
alc\u0103tuirea a\u015fa-ziselor "scenarii de conflict". Nu mai era departe p\u00e2n\u0103 la
tehnicile ceva mai sigure de tipul CIMA, din care, dup\u0103 dou\u0103 decenii, s-a
n\u0103scut algebra aplicat\u0103 a evenimentelor, numit\u0103 (de altfel, \u00een chip nu
prea fericit) politicomatica. De asemenea, computerul \u015fi-a demonstrat
for\u0163a \u00een rolul de Casandra, c\u00e2nd pentru prima dat\u0103 laMassa chu s e tts

ale civiliza\u0163iei terestre" \u00een renumita mi\u015fcare-proiect The Limits to Growth.
Dar pentru sf\u00e2r\u015fitul secolului nu aceast\u0103 ramur\u0103 a evolu\u0163iei computerelor
s-a dovedit cea mai important\u0103. Armata folosea ma\u015fini de calcul \u00eenc\u0103 de
la sf\u00e2r\u015fitul celui de-al doilea r\u0103zboi mondial, \u00een acord cu sistemul de
logistic\u0103 opera\u0163ional\u0103, sistem generat de scenariul acestui r\u0103zboi.
Oamenii s-au preocupat \u00een continuare de problemele de ordin strategic,
iar problemele secundare \u015fi subsidiare au fost plasate computerelor
\u00eentr-o m\u0103sur\u0103 tot mai mare. Totodat\u0103, ele au fost implementate \u00een
sistemul de ap\u0103rare al Statelor Unite.

Computerele constituiau nucleele nervoase ale re\u0163elei continentale
de avertizare. Asemenea re\u0163ele \u00eemb\u0103tr\u00e2neau foarte repede sub raport
tehnic. Dup\u0103 cea dint\u00e2i, numit\u0103 CONELRAD, au urmat variantele re\u0163elei
EWAS \u2014 Early Warning System. Poten\u0163ialul de atac \u015fi de ap\u0103rare se baza
atunci pe sistemul rachetelor balistice mobile (subacvatice) \u015fi imobile
(subterane), cu focoase termo-nucleare, precum \u015fi pe sferele bazelor
radar-sonare, ma\u015finile de calcul \u00eendeplinind \u00een cadrul lor func\u0163ia unor

mecanizabile, \u00eentruc\u00e2t nu necesitau efort intelectual (sistemul bancar,
transportul, re\u0163eaua hotelier\u0103). Computerele militare executau opera\u0163ii
speciale restr\u00e2nse, c\u0103ut\u00e2nd \u0163intele pentru lovitura atomic\u0103 combinat\u0103,
elabor\u00e2nd rezultatele observa\u0163iilor satelitare, optimiz\u00e2nd mi\u015fcarea flotei
\u015fi corel\u00e2nd mi\u015fc\u0103rile MOL-urilor (Military Orbital Laboratory \u2014satelit

Cum era de a\u015fteptat, sfera deciziilor, preluat\u0103 de sistemele
automate, cre\u015ftea din ce \u00een ce mai mult. Acest lucru era firesc \u00een cadrul
cursei \u00eenarm\u0103rilor, dar nici destinderea ulterioar\u0103 nu a dus la fr\u00e2narea
investi\u0163iilor \u00een acest domeniu, \u00eentruc\u00e2t \u00eenghe\u0163area cursei pentru bomba
cu hidrogen a eliberat considerabile sume bugetare la care Pentagonul
nu a vrut s\u0103 renun\u0163e \u00eentru totul dup\u0103 terminarea r\u0103zboiului vietnamez.
Dar \u015fi atunci, computerele produse \u2014 cele din genera\u0163ia a zecea, a
unsprezecea \u015fi, \u00een sf\u00e2r\u015fit, a dou\u0103sprezecea \u2014 \u00eel dep\u0103\u015feau pe om doar
prin rapiditatea opera\u0163iilor. Devenise limpede c\u0103 \u00een sistemele de ap\u0103rare
tocmai omul se dovede\u015fte a fi elementul de \u00eent\u00e2rziere a reac\u0163iei
adecvate.

De aceea, \u00een cercurile de speciali\u015fti ale Pentagonului \u2014 mai ales \u00een
cele ale savan\u0163ilor care s-au legat de a\u015fa-numi-tul "complex
militar-industrial" \u2014 poate fi considerat\u0103 fireasc\u0103 na\u015fterea ideii de a se
opune curentului evolu\u0163iei intelectronice. \u00cen mod comun, aceast\u0103
mi\u015fcare era numit\u0103 "antiintelectual\u0103". A\u015fa cum afirm\u0103 istoricii din
domeniul \u015ftiin\u0163ei \u015fi tehnicii, ea provine de la matematicianul englez de la
jum\u0103tatea secolului, A. Turing, creatorul teoriei "automatului universal".

Acesta era o ma\u015fin\u0103 capabil\u0103 s\u0103 execute \u00een general ORICE opera\u0163ie
ce putea fi formalizat\u0103, adic\u0103 i se putea conferi caracterul unei proceduri
perfecte repetabile. Diferen\u0163a dintre orientarea "intelectual\u0103" \u015fi cea
"antiintelectual\u0103" din intelectronic\u0103 se reduce la ideea c\u0103 ma\u015fina lui
Turing, extrem de simpl\u0103, \u00ee\u015fi datoreaz\u0103 posibilit\u0103\u0163ile sale PROGRAMULUI
de ac\u0163iune. \u00cen schimb, \u00een lucr\u0103rile celor doi "p\u0103rin\u0163i" americani ai
ciberneticii, N. Wiener \u015fi J. Neumann, a ap\u0103rut concep\u0163ia unui sistem ce
se poate programa SINGUR.

Desigur, prezent\u0103m aceste confluen\u0163e \u00eentr-o uria\u015f\u0103 simplificare. Se
sub\u00e2n\u0163elege c\u0103 priceperea autoprogram\u0103rii nu s-a produs pe un loc gol.
Premisa ei indispensabil\u0103 a constituit-o complexitatea deosebit\u0103 a cons-
truc\u0163iei computerului. Aceast\u0103 diferen\u0163iere, \u00eenc\u0103 insesizabil\u0103 la jum\u0103tatea
de secol, a avut o mare influen\u0163\u0103 asupra evolu\u0163iei ulterioare a ma\u015finilor
matematice, mai ales c\u00e2nd s-au consolidat \u015fi s-au desprins asemenea ra-
muri ale ciberneticii, ca psihonica \u015fi teoria plurifazic\u0103 a deciziilor. \u00cen anii
optzeci, \u00een cercurile militare s-a n\u0103scut ideea automatiz\u0103rii integrale a tu-
turor opera\u0163iilor importante, at\u00e2t a celor militare \u015fi de conducere, c\u00e2t \u015fi a
celor politico-economice. Aceast\u0103 concep\u0163ie, numit\u0103 ulterior "Ideea
Unicului Strateg" avea s-o lanseze primul generalul Stewart Eagleton.
Dincolo de computerele ce c\u0103utau \u0163elurile optime de atac, dincolo de
re\u0163eaua de comunicare \u015fi de calcul care administra sistemul de alarm\u0103 \u015fi
de ap\u0103rare, dicolo de senzori \u015fi de proiectile, el a prev\u0103zut un centru
puternic care, \u00een timpul tuturor fazelor ce preced decizia militar\u0103
definitiv\u0103, ar \u015fti, datorit\u0103 analizei multilaterale a datelor economice,
militare \u015fi politice, laolat\u0103 cu cele sociale, s\u0103 optimizeze necontenit
situa\u0163ia global\u0103 a S.UA, asigur\u00e2ndu-le \u00een acest fel suprema\u0163ia la scar\u0103
planetar\u0103 \u015fi cosmic\u0103, dincolo de Lun\u0103.

Reprezentan\u0163ii ulteriori ai acestei doctrine sus\u0163ineau c\u0103 este vorba
de un pas necesar \u00een sfera progresului civiliza\u0163iei, progres ce constituie
un sistem unitar, deci sectorul militar nu poate fi exclus din cadrul lui \u00een
mod arbitrar. Dup\u0103 \u00eencetarea escalad\u0103rii care a afectat puterea nuclear\u0103,
precum \u015fi sfera rachetelor purt\u0103toare, a urmat a treia etap\u0103 de rivalitate,

\u00eentr-un fel mai pu\u0163in amenin\u0163\u0103toare, mai perfect\u0103, fiindc\u0103 nu mai avea s\u0103 fie un Antagonism al For\u0163ei de Lovire, ci al Ideii Opera\u0163ionale. Ca \u015fi for\u0163a, mai \u00eenainte, tot a\u015fa \u015fi ideea urma, acum, s\u0103 fie supus\u0103 unei mecaniz\u0103ri care s-o dispenseze de oameni.

Aceast\u0103 doctrin\u0103, ca de altfel \u015fi predecesoarele ei atomico-balistice,
a devenit obiectul criticii, ce pornea mai ales de la centrele g\u00e2ndirii
liberale \u015fi pacifiste \u015fi a fost comb\u0103tut\u0103 de numero\u015fi reprezentan\u0163i de
seam\u0103 ai lumii \u015ftiin\u0163elor, printre ei \u015fi speciali\u015fti \u00een psihomatic\u0103 \u015fi
intelectronic\u0103, dar ea a \u00eenvins p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, ceea ce \u015fi-a g\u0103sit expresie
\u00een documentele juridice ale celor dou\u0103 camere legislative ale S.UA De
altfel, \u00een anul o mie nou\u0103 sute optzeci \u015fi \u015fase, s-a \u00eenfiin\u0163at USIB-ul ( U n it e d

USIB, cu ajutorul unui corp consultativ, delegat semioficial de c\u0103tre Pentagon, sub conducerea secretarului cu problemele ap\u0103r\u0103rii, Leonard Davenport, a contractat cu o serie de mari firme private, ca In te r n a ti o n a l

ma\u015finii botezate cu numele de cod HANN (prescurtare de la Hannibal). Dar din cauza presei \u015fi a unor variante "infiltr\u0103ri", s-a r\u0103sp\u00e2ndit o alt\u0103 denumire: ULVIC (Ultimative Victor). P\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul secolului au ap\u0103rut alte, prototipuri. Dintre cele mai cunoscute pot fi men\u0163ionate sistemele AJAX, ULTOR GILGAMESH, precum \u015fi lunga serie a GOLEM-urilor.

Ca urmare a cre\u015fterii uria\u015fe a investi\u0163iilor de mijloace \u015fi de munc\u0103,
tehnicile informa\u0163ionale tradi\u0163ionale au suferit o adev\u0103rat\u0103 revolu\u0163ie. O
uria\u015f\u0103 importan\u0163\u0103 a avut-o \u00eendeosebi trecerea de la electricitate la
lumin\u0103 \u00een transmiterea informa\u0163iilor din interiorul ma\u015finii. Aceast\u0103
trecere, \u00eembinat\u0103 cu "nanozarea" avansat\u0103 (a\u015fa erau numi\u0163i pa\u015fii
succesivi \u00een opera\u0163ia de microminiaturizare \u2014 \u015fi poate merit\u0103 s\u0103
ad\u0103ug\u0103m c\u0103 dou\u0103zeci de mii de elemente logice au luat dimensiunea
unui bob de mac la sf\u00e2r\u015fitul secolului), a dat rezultate revelatoare. Primul
computer bazat integral pe lumin\u0103, GILGAMESH, ac\u0163iona de un MILION
de ori mai rapid dec\u00e2t \u00eenvechitul ENIAC.

"Str\u0103pungerea barierei inteligen\u0163ei" \u2014 cum este denumit\u0103 \u2014 a
survenit imediat dup\u0103 anul dou\u0103 mii, datorit\u0103 noii metode de construc\u0163ie
a ma\u015finilor (numit\u0103 \u015fi "evolu\u0163ia nev\u0103zut\u0103 a Intelectului"). P\u00e2n\u0103 acum,
fiecare genera\u0163ie de computere se construia \u00een mod real; concep\u0163ia
construirii de variante succesive ale acestora, cu o accelerare uria\u015f\u0103 \u2014
de o mie de ori \u2014 , de\u015fi cunoscut\u0103, nu s-a putut realiza, \u00eentruc\u00e2t
computerele existente, ce aveau s\u0103 serveasc\u0103 drept "p\u00e2ntec" sau drept
"mediu sintetic" al evolu\u0163iei Intelectului, nu dispuneau de capacitate
suficient\u0103. Abia \u00eenfiin\u0163area Re\u0163elei Informa\u0163ionale Federale a permis
transpunerea acestei idei \u00een via\u0163\u0103. Evolu\u0163ia celor \u015faizeci \u015fi cinci de
genera\u0163ii succesive n-a durat dec\u00e2t o decad\u0103; re\u0163eaua federal\u0103, \u00een
perioadele nocturne \u2014 de supra\u00e2nc\u0103rcare minim\u0103 \u2014 scotea la lumin\u0103,
unul dup\u0103 altul, "speciile artificiale ale Intelectului"; ele constituiau
progenitura "accelerat\u0103 \u00een compute-rogenez\u0103", deoarece se maturizau \u2014
\u00een\u0163esate cu simboluri, a\u015fadar cu structuri imateriale \u2014 \u00een substratul
informa\u0163ional, \u00een "mediul nutritiv" al Re\u0163elei.

Dar dup\u0103 acest succes au urmat alte dificult\u0103\u0163i. AJAX \u015fi HANN, pro-
totipurile genera\u0163iei \u015faptezeci \u015fi opt \u015fi \u015faptezeci \u015fi nou\u0103, considerate
demne a fi \u00eembr\u0103cate \u00een metal, prezentau o anumit\u0103 ezitare decizional\u0103,
numit\u0103 \u015fi "nevroz\u0103 a ma\u015finii". Diferen\u0163a dintre vechile \u015fi noile ma\u015fini se
reducea \u2014 \u00een esen\u0163\u0103 \u2014 la diferen\u0163a dintre insect\u0103 \u015fi om. Insecta vine pe
lume "programat\u0103" \u2014 cu instincte, c\u0103rora li se subordoneaz\u0103, f\u0103r\u0103 a
reflecta \u00een vreun fel. \u00cen schimb, omul trebuie abia s\u0103 \u00eenve\u0163e