PRIMAVARA

Universitatea Babes-Bolyai Cluj Napoca Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei Specializarea:PIPP Extensia:Targu Mures An 1 Profesor:As.Unv.Drd. Marcu Olga

Student: Chenderes Liana

Primavara este
anotimpul in care natura se trezeste la viata aducand lumina si culoare. Totul e invaluit in mantia de lumina a soarelui, care mangaie bland pamantul si toate vietatile. Bolta albastra se oglindeste in apele limpezi ale raurilor. Zilele sunt mai blande si mai lungi, iar noptile mai scurte.

Primavara a asternut peste tot un covor multicolor. Campurile si dealurile au inverzit, iar livezile se pregatesc sa dea in floare. In desisuri a albit floarea ghiocelului si un parfum usor de toporasi se raspandeste la adierea vantului din amurg. Fluturii zburda , albinele harnice isi incep dulcele zumzet prin flori iar gandaceii si carabusii dorm la soare.

Fluturii zburda , albinele harnice isi incep dulcele zumzet prin flori.Gandaceii si carabusii dorm la soare ,dezghetandu-si aripioarele si piciorusele.Pasarile calatoare par niste vaslasi pe marea cerului albastru.Randunica cea vesela,turturica,sturzul ciripesc in deschiderea marelui concert al primaverii.

Si oamenii se bucura de aceasta renastere a naturii.Ogoarele rasuna de duduitul tractoarelor si zumzetul harniciei.In livezi oamenii curata pomii,iar in gradini sapa pamantul sa puna rasaduri.
Cu mantia plina de lumina ,primavara imparte din pocalul ei tinerete,voiosie si culoare.Sa ne bucuram toti de acest minunat martisor primit in dar de la blanda primavara. ...

PRIMII VESTITORI AI PRIMAVERII

Ghiocelul

Narcisele

Brandusele

Randunica

Culorile primaveri
ALB-simbolul

puritatii si a

gratiei divine ROSU-simbolul iubirii si al sacrificiului suprem

VERDE-simbolul sperantei VIOLETUL-simbolul sanatatii GALBEN-simbolul bucuriei PORTOCALIUL-simbolul viitorului ROZUL-simbolul unui nou inceput NEGRU-simbolul fortelor malefice
ALBASTRU-simbolul pacii si al libertatii

FLORILE PRIMAVERI GHIOCELUL

A fost odat o Raz de Soare. Era chiar fata cea mai mic i rsfata a astrului luminos. i tocmai pentru c era cea mai mic i mai rsfat, tatl ei o lasa s zburde pe unde i dorea inima. i iat c ntr-o bun zi, Raz de soare a hotrt s se plimbe ntr-o grdin. Acolo era Raiul pe pmnt, nu altceva: flori care mai de care mai colorate i mai parfumate se unduiau sub adierea blnd a vnticelului cald de primvar! - Ce-ar fi s aleg eu o floare frumoas pe care s mi-o prind n pr? A spus raza de soare. i, repezita cum era, s-a npustit asupra grdinii, a cules o floare i s-a nlat din nou n vzduh. Toate florile din grdina au privit mirate ctre cer i au nceput s murmure: - Ai vzut-o? Era frumoas? Avea rochie de aur? Ce floare o fi ales prinesa? - Cu siguran c a cules un trandafir, a spus un trandafir mare, catifelat i rou, pe care boabele de rou strluceau ca diamantele n soare. - Ba eu cred c a fost una dintre noi, a murmurat o lalea galben, iar suratele ei ddeau din capete ncntate.

- Nici vorb de aa ceva! le-a retezat-o un crin mndru. A fost unul dintre frai mei. Nu vedei ce frumoi i parfumai suntem? Pn i o violet mic, dar ntr-adevr splendid, a susinut c Raz de Soare culesese o violet, i nu altceva. Numai ntr-un col cineva plngea. Era un ghiocel mic i firav, a crui codi fusese rupt de trena rochiei de aur a prinesei. Cum Raz de Soare nu era departe, l-a auzit i i-a prut tare ru. i a rostogolit pe obrajii ei de aur o lacrim ca o perl, care a czut pe codia cea rupt a ghiocelului, vindecnd-o pe dat. Dar nu a fost numai att. Prinesa Raz de Soare a venit lng ghiocel i i-a spus aa: -Biata floricic firav, mi pare tare ru c te-am fcut s suferi! Ce dorin vrei s-i ndeplinesc pentru a-mi repara greeal? - Nu vreau nimic, a rspuns ghiocelul, lsndu-i frumosul capusor n jos.

- Nu vrei frumuseea trandafirului, parfumul crinului, strlucirea lalelei? A insistat Raza de Soare. - Bine, a ncuviinat ghiocelul. Dac vrei ntradevr s-mi faci un dar, d-mi voie s rsar primul dintre toate florile, de sub zpad rece, iar parfumul meu abia simit s-i fac pe oameni s se bucure i s tie c a venit primvara! i chiar aa a fost. Raza de Soare l-a srutat pe Ghiocel i vraja a fost fcut. Apoi a disprut n naltul cerului, de unde venise. De atunci, Ghiocelul este prima floare care ne zmbete dintre peticele de zpad n fiecare primvar, i toat lumea tie c vremea cea urt este pe sfrite.

VIORELELE
Legenda spune ca printesa Viorica era cea mai tanara dintre fiicele imparatului si imparatesei regatului florilor. Datorita frumusetii nemaivazute a printesei, aceasta a fost ursita de cea de-a douasprezecea ursitoare ca in primavara varstei de 12 ani sa fie rapita de Zana Florilor. Cu toate incercarile parintilor ei de a o pazi, Viorica este rapita la varsta de 12 ani, primavara, si este prefacuta intr-o floare albastra, albastrul fiind simbolul melancoliei.Aceasta floare este asezata intre celelalte flori din gradina Zanei Florilor si este numita Viorica, nume care este cunoscut popular si ca Viorea. De atunci, Viorica este o floare care infloreste primavara si care se distinge de celelalte prin culoarea albastra, sugestie clara a melancoliei, dar si a increderii in viitor.

BRANDUSA
Legenda spune ca Brandusa era fata cea mai mica a imparatului Florilor. Pe vremea cand traia Brandusa, imparatia ei era condusa de un zmeu, care in fiecare an sacrifica cate unul dintre barbatii din imparatie. Cand a implinit 20 de ani, aceasta s-a casatorit cu un print pe care il iubea nespus de mult. La numai o zi de la nunta lor, printul este rapit de zmeu si dus in castelul acestuia spre a fi sacrificat. In ciuda insistentelor tatalui ei, Brandusa refuza sa lase salvarea sotului ei pe mana armatei tatalui ei si porneste ea singura in cautarea zmeului si a barbatului ei. Intalnind zmeul, aceasta il provoaca la lupta in sabii si palose, reusind pana la urma, dupa 7 zile si 7 nopti sa il ucida pe acesta si sa isi salveze iubitul.

TOPORASUL
Legenda spune c la un moment dat, pe pmnt, tria Regele Gheii. Iar acest rege i dorea o soie care s-i topeasc inima i s-l fac fericit. Astfel, a dat de o fat pe care o chema Violeta. Aceasta, la rndul ei, s-a ndrgostit de Regele Gheii i, pentru o perioad, au stat mpreun, aducndu-i fericirea mult cutat. Numai c acesteia i lipseau oamenii printre care obinuise s triasc. Prin urmare, i-a cerut Regelui Gheii s se poat ntoarce la oameni n fiecare primvar, dup care va reveni n mpria Gheii. Regele a fost de acord i aa s-a nscut toporaul, o floare legendar i impresionant.

NARCISELE
Intr-o zi, intr-o alta primavara, un om mai curajos a trecut muntii care ocroteau Taramul Narciselor. S-a minunat de frumusetea fiintelor delicate care acopereau tot pamantul de acolo. Si a exclamat: "Ce flori frumoase! Nu am mai vazut pana acum!". Dar omul, fara sa stie ca demult narcisele ii aduceau visele, le-a luat cu el, sa le arate semenilor sai ce frumusete a descoperit. Narcisele au plans de fericire, pentru ca s-au ridicat de pe pamant si astfel au putut zbura din nou. Omul le-a aratat semenilor sai ce a gasit si s-au bucurat cu totii de frumusetea lor neasemuita. Cu timpul narcisele s-au ofilit si sufletele lor au prins aripi de argint si s-au inaltat catre Soare, acolo unde salasluieste Craiasa Frumoasa, in adancul inimii sale. Primavara insa, cand se topesc zapezile si Soarele incepe sa incalzeasca bine pamantul, narcisele iar infloresc, se intorc din nou pe pamant sa aminteasca oamenilor ca cine moare in iubire traieste vesnic. Si de atunci infloresc in fiecare primavara.

ZAMBILE
O veche legenda greceasca descrie originea zambilei. Doi dintre zei, Apollo si Zephyr, adorau un chipe adolescent grec pe nume Hyakinthis. Apollo la invatat pe Hyakinthos arta de a arunca cu discul. Zephyr, care a fost zeul vntului de vest, a fost copleit de gelozie si a suflat discul inapoi. Acesta la lovit pe Hyakinthos in cap i l-a ucis. Din sngele lui a crescut o floare, pe care zeul soarelui Apollo,a numit-o dupa el.

LALELE
O legenda despre laleaua rosie spune ca un tanar pe nume Farhad s-a indragostit de frumoasa Shirin. Cand tanarul a aflat ca fata de care el s-a indragostit a fost ucisa a fost atat de coplesit de durere incat s-a sinucis sarind de pe marginea unei stanci. Legenda spune ca acolo unde cadeau picaturi din sangele sau aparea cate o lalea rosie, iar astfel laleaua rosie a devenit simbolul iubirii perfecte De asemenea, se mai spune ca centrul lalelei reprezinta inima celui ce o ofera si ca motivul pentru care acesta este negru, catifelat si intunecat este datorita caldurii pasiunii iubirii ce o poarta cel indragostit in suflet.

LACRAMIORA
Legenda spune ca traiau odinioara, in mijlocul unui castel din basme doi copii de rege: un baiat si o fata. La nastere, cei doi copii primisera de la zana lor cea buna cele mai minunate daruri: frumusete, intelepciune, cumintenie. Cei doi copii crescusera impreuna si isi petreceau majoritatea timpului impreuna, jucandu-se in gradinile castelului, gradini pline de flori. Din pacate, atunci cand copiii au implinit 10 ani o boala nemiloasa a cuprins tinutul in care locuiau si intregul lor regat a fost cuprins de jale. Printre cei atinsi de boala aceasta nemiloasa s-a numarat si fata regelui, care devine din ce in ce mai slaba si pana la urma moare. Baiatul regelui care tinea foarte mult la sora lui de care era nedespartit a inceput atunci sa planga si nu s-a mai putut opri. Atunci lacrimile sale s-au transformat in niste flori albe, micute, care s-au asternut peste toate vaile si gradinile unde se jucau pana atunci cei doi printi. Printul a fugit de la castel si s-a ascuns in lume, pentru a nu fi vazut de ceilalti ca isi plange sora. Florile nascute din lacrimile sale au capatat numele de lacramioare.

PANSELUTE
Potrivit unei legende germane , panseluta era inzestrata pe vremuri cu un parfum minunat, extrem de puternic.Oamenii care veneau din tinuturi indepartate doar pentru a o mirosi au calcat in picioare iarba din preajma panselutelor.Floarea s-a rugat atunci Domnului , cerandu-i ajutor pentru vitele aflate in pericol de a ramane fara hrana.Dumnezeu a ascultat ruga si a facut un compromis : i-a luat panselutei parfumul ademenitor (pentru a proteja animalele care aveau nevoie de iarba) , dar a inzestrat-o cu o mare frumusete .

PAPADIA
La inceputut lumii Dumnezeu a trimis un inger la toate plantele ca acestea sa spuna cum vor sa arate. Numai papadia nu stia ce sa-i spuna ingerului asa ca el a mai lasat-o o zi sa se hotarasca. In ziua aia papadia rugandu-se a dat cu ochii de soare si vazand cat e de frumos s-a hotarat sa arate ca el, sa-i zica ingerului ca vrea sa fie galbena si frumoasa ca soarele. Apoi vazu luna si se razgandi, vroia sa arate ca luna. Sa fie alba, rotunda, frumoasa. Apoi vazu si stelele si ii placura si acelea. Cand veni iar ingerul la ea nu stia ce sa zica, vroia sa fie ca soarele ca luna si ca stelele, nu era hotarata. Asa ca Dumnezeu i-a indeplinit toate dorintele. De aceea papadia e la inceput galbena, apoi alba si daca sufli peste ea se imprastie ca stelele.

MARGARETA
Legenda spune ca Margareta era o printesa deosebit de frumoasa, care fusese promisa la nastere Imparatului Florilor. La varsta de 16 ani, Margareta se indragosteste de un print nespus de frumos si nespus de viteaz. Cei doi se iubesc si planuiesc sa fuga impreuna pentru a se putea casatori si pentru a scapa de promisiunea facuta Imparatului Florilor. Imparatul Florilor afla si il provoaca pe print la duel. Cei doi se bat in sabii si palose 3 zile si 3 nopti si in final printul este ucis. Speriata si indurerata, Margareta fuge in munti, iar Imparatul Florilor fuge pe urmele ei. Dandu-si seama ca nu are scapare, Margareta se roaga, plangand, sa moara mai bine decat sa fie a Imparatului Florilor. Ruga ii este ascultata si Margareta moare, iar lacrimile ei sunt transformate intr-un sirag de perle. Indurerat si dandu-si seama de greseala facuta, Imparatul Florilor o transforma pe Margareta intr-o floare alba, pentru ca aceasta sa poata trai vesnic fara ca cineva sa o poata atinge.

MACUL
O legend spune c, n timpurile de odinioar, macul nu avea culoarea roie, ci alb. Macul era foarte somnoros din fire. Atunci cnd lisus a fost rstignit pe cruce, toate florile de pe cmp plngeau. Plngea i macul cel alb. Dar istovit de atta frmntare i lacrimi, a adormit. A dormit astfel trei zile, fr s se trezeasc. Cnd a deschis ochii, a auzit strignd din toate prile: Hristos a nviat!" - Cum? Hristos a nviat? i eu, somnorosul, nu tiu nimic din ce s-a ntmplat? se tnguia macul. Macului i s-a fcut atunci ruine c n-a putut asista la rstignirea, ngroparea i nvierea lui lisus i, de atta ruine, a simit c sngele i nvlete n obraji i se face rou la fa. Din acel moment, macul cel alb a devenit rou i toi macii de pe cmp s-au nroit i au rmas roii pn n zilele noastre.

IRISUL
Legenda spune ca, la inceput, erau foarte multi zei in Rai, atat de multi incat unii au fost trimisi pe pamant pe un pod de nori. Printre ei, se afla si zeul Izanagi si zeita Izanami. Odata ajunsa pe pamant, zeita Izanami a creat zeii vantului, ai muntilor, ai marilor si multi alti zei, dar zeita a murit atunci cand l-a creat pe zeul focului. Lui Izangi i s-a facut dor de zeita si a inceput sa caute o modalitate de a readuce la viata. Zeul a urcat din nou in Rai, insa nu a reusit sa gaseasca o modalitate sa o salveze pe zeita. S-a reintors cu greu pe pamant si a mers imediat la rau pentru a face o baie de purificare. Pe masura ce isi dadea hainele jos si acestea atingeau pamantul, ele s-au transformat in 12 zei. In mod asemanator, bijuteriile sale s-au transformat in flori o bratara s-a transformat in iris, o alta in lotus, iar lantul pe care il avea la gat s-a transformat intr-o crizantema aurie.

BANUTEI
Se spune ca Bellis deriva de la Bellide, in mitologia greaca este o ninfa, care era indragostita de Efigeo, dar Vertumno (paza primaverii) era gelos pe iubirea lor astfel Bellide s-a hotarat sa fuga de Vertumno si s-a transformat in floare, Bellis.

BUJORUL
Era odat un mprat i avea un fecior pe care-l chema Bujor. mpratul era acum btrn i slab. Om panic, nu ridicase oti mpotriva nimnui i de aceea nu-i gsise nici un duman. Dar nu este om s nu-i aib necazul lui i mpratul nostru avea i el un necaz. Avea pe moia lui un codru de brazi i molifi, n mijlocul cruia era un iezer stpnit de iele i de stafii. Care cum intra n pdure, napoi nu se mai ntorcea dect schimonosit: altul n cine, altu n mgar; alteori l schimba ielele n flori i buruiene, ori l calicea, de nu mai era om n toat viaa. C, s vezi, fcea pe om de se ndrgea de dnsele i-i rdeau de el ca de un nag. mpratul, de cum i-a rsrit bietul, l-a i povuit s mearg n toat mpria dac are poft, numai n codrul cu ielele s nu se duc. ntr-o zi ns, mpratul pic la pat s nu se mai scoale i simindu-i sufletul la gt, adun sfat i chemndu-i feciorul, i puse coroana pe cap i buzduganul n mn, semnele stpnirii peste mprie i dup ce i mai dete mai multe povee, i aminti i de iezerul cu iele: - Pe acolo s nu calci, dragul tatii, c ce-i pi, cu nimeni nu vei mpri - apoi i ddu sfritul.

Rmas singur, Bujor a jelit ce a jelit dup moneag i de acolo a nceput a-i mai cuta i el de treburile mpriei i ntre altele, cea dinti grij a fost s vad cele sate i trguri. A mers el ntr-un trg, a mers n altul i-a dat i prin prile iezerului cu znele. i era pdurea ceea aa de plin de tain i aa cuprins de cntec de psri, c numai trecnd pe lng dnsa cdea omul ca adormit iar n nopile cu lun se auzea cntecul znelor, de te mbolnveai de dor i de vraj. i n toat pdurea numai o crare era i aceea fcut de ielele care veneau pn la marginea pdurii i fugeau iar. Feciorul de mprat trecea tocmai pe marginea pdurii, c se nfricoase destul de cele ce-i spusese tat-su, mpratul. Dar inima l trgea mcar aerul rcoros al pdurii s-l soarb i-i zise c doar n-or fi znele n toate zilele prin pdure, s-l adoarm i pe el. Dar cum trecu doar pe marginea pdurii, l i prinse aa un somn i pe el i pe cai i pe surugii i pe otenii ce-i avea de paz, c poposir sub o poal deas de stejari, se tolnir toi pe iarb i adormir. Se fcu noapte, luna ieise roie ca focul i se tot nla pe cer i ei tot dormeau.

Numai ce se auzi ca o adiere de cntec i Bujor se trezi. Ascult el ce ascult i inima ncepu s-i bat cu putere i parc-l chinuia gndul s tie cine cnt. Numai s vad cel puin. i o lu printre copaci, ncet, ncet i ntr-un lumini, numai se vzu nconjurat de zne, frumoase i albe ca stanele de marmor alb, care i ncepur a juca, rotindu-se n juru-i ca un vrtej. La asta, cnd vzu attea fete pe lng el, se ruin i se fcu ca focul pe obraz. Una gri: - S-l facem mgar. Alta rspunse: - Ba nu, un bondar. Alta ns gri: - Eu zic un viel. Dar alta, cu o coroan de pietre scumpe pe cap i care era mama ielelor, rspunse: - De fel, de fel ! Eu zic la rndu-mi s-l facem o floare, s nu poat merge de loc pe picioare. Apoi nturnndu-se spre Bujor, care sta uluit i cu inima zbuciumat de fric i i zise fcndu-i un semn cu mna: - Aa s rmi ! Amin. i Bujor se i prefcu ntr-o floare roie, roie ca jarul, mare i btut ca un pmtuf. Oamenii i-au zis bujor i bujor a rmas i pn-n ziua de azi.

LILIACUL

O straveche legenda greceasca povesteste cum tanarul Pan , zeul padurilor si campiilor , a intalnit-o in zorii unei zile pe frumoasa nimfa Syringa .El i-a admirat gratia si perefectiunea trasaturilor si s-a decis sa ii vorbeasca , insa , speriata , nimfa a dat bir cu fugitii.Pan a incercat sa o urmareasca , dar ea s-a transformat dintr-o data intr-un tufis parfumat de liliac. Pan , indurerat , a izbucnit in lacrimi si apoi a inceput sa colinde padurile , facand bine tuturor celor pe care ii intalnea.In acest fel , Syrunga a devenit numele latin al florii de liliac. Intr-o alta legenda legenda se spune ca florile de liliac apar atunci cand primavara alunga zapada de pe campuri si inalta soarele in tariile cerului , alaturi de curcubeu.Primavara impleteste apoi razele soarelui cu cele ale curcubeului si incepe sa le arunce pe pamant.Atunci cand primavara ajunge in nord , in tinuturile scandinave , mai raman numai culorile alb si violet , asa ca le presara asupra unor mici tufisuri cu flori minuscule , in acest fel aparand florile de liliac.

TRANDAFIRUL
O legenda romana povesteste despre o fecioara de o nemaipomenita frumusete , pe nume Rhodanthe.Farmecul ei atrasese o multime de pretendenti care o urmareau zi de zi , fara a-i acorda nici o clipa de liniste.Epuizata de acest asalt continuu , Rhodanthe si-a cautat refugiu in templul indragitei zeite Diana.Din nefericire , Fecioara divina a fost cuprinsa de gelozie fata de frumusetea tinerei fete , iar atunci cand petitorii nerabdatori au faramat portile templului Dianei , manioasa zeita a transformat-o pe Rhodanthe intr-o floare de trandafir iar pe urmaritorii ei inflacarati fiind preschimbati in spinii acestei flori.

PASARI SI INSECTE DE PRIMAVARA

FLUTURELE ALBINA BUBURUZA GREIERUL FURNICA CARABUSUL LIBELULA PAIANJENUL OMIDA MUSCA LACUSTE CALUGARITE PLOSNITE RANDUNICA BARZA LEBADA COCOSTARCUL CUCUL MIERLA PRIVIGHETOAREA CINTEZA MSCALEANDRU GRANGURUL GRAURUL PUI DE GAINA PUI DE RATA MIEL

FLUTURE

BUBURUZA

LIBELULA

ALBINA

GREIER

FURNICA

CARABUS

OMIDA

PAIANJEN

MUSCA

LACUSTA

CALUGARITA

RANDUNICA

BARZA

COCOSTARC

LEBADA

CUC

MIERLA

PRIVIGHETOARE

CINTEZA

MACALEANDRU

GRANGUR

GRAUR

PUI DE GAINA

RATA SALBATICA

RATUSTE

MIEL

RATA

RATA SALBATICA

RATA SALBATICA

LEGUMELE PRIMAVERI

CEAPA VERDE SALATA VERDE RIDICHILE SPANACUL LEURDA

URZICA

FRUCTELE PRIMAVERI

CAPSUNI

CIRESE DE MAI

FRAGI ZMEURA

ACTIVITATILE OMULUI PRIMAVARA

CURATENIA SI AMENAJAREA GRADINI PREGATIREA SOLULUI PENTRU CULTURI PLANTAREA FLORILOR SI A RASADURILOR CURATAREA COPACILOR DE RAMURILE USCATE SI BOLNAVE TUNDEREA ARBUSTILOR ORNAMENTALI SEMANAREA CULTURILOR

SARBATORILE PRIMAVERI
1 MARTIE 8 MARTIE PASTELE

1 MARTIE

MIT DESPRE MARTISOR

Un mit povestete cum Soarele a cobort pe Pmnt n chip de fat preafrumoas. Dar un zmeu a furat-o i a nchis-o n palatul lui. Atunci psrile au ncetat s cnte, copiii au uitat de joac i veselie, i lumea ntreag a czut n mhnire. Vznd ce se ntmpl fr Soare, un tnr curajos a pornit spre palatul zmeului s elibereze preafrumoasa fat. A cutat palatul un an ncheiat, iar cnd l-a gsit, a chemat zmeul la lupt dreapt. Tnrul a nvins creatura i a eliberat fata. Aceasta s-a ridicat napoi pe Cer i iari a luminat ntregul pmnt. A venit primvara, oamenii i-au recptat veselia, dar tnrul lupttor zcea n palatul zmeului dup luptele grele pe care le avuse. Sngele cald i s-a scurs pe zpad, pn cnd l-a lsat pe tnr fr suflare. n locurile n care zpada s-a topit, au rsrit ghiocei vestitori ai primverii. Se zice c de atunci lumea cinstete memoria tnrului curajos legnd cu o a dou flori: una alb, alta roie. Culoarea roie simbolizeaz dragostea ctre frumos i amintete de curajul tnrului, iar cea alb este a ghiocelului, prima floare a primverii

OBICEIURI DE MARTISOR
Este datina ca parintii sa lege la 1 martie copiilor sai cate o moneda la gat sau la mana. Scopul punerii sau legarii martisorului este de a avea noroc in decursul anului, sa fie sanatosi si curati ca argintul cu venirea primaverii si peste vara sa nu-i apuce si scuture frigurile. Punerea martisorului se face de regula in zorii zilei, pana nu rasare soarele. Cu apa din neaua de 1 Martie se spala fetele peste tot anul pentru a fi frumoase si dragastoase . In ziua de 1 Martie se leaga la fiecare pom roditor fir rosu, ca sa faca poame multe. La luna plina se scoate banutul de la gat si se cumpara cu el cas dulce si vin rosu pentru ca fetele sa aiba culoarea casului si sa fie rumene ca vinul. Daca de 1 Martisor e vreme frumoasa atunci vom avea o primavara luminoasa.

POEZI DE 1 MARTIE

Martisor

Cand lumina ne umple sufletul

Din albul fulgilor de nea, Si din a soarelui sclipire, Iti daruiesc un martisor, Aducator de fericire! E mic si neinsemnat, Dar plin de bucurie! E gandul meu cel mai curat, Care se-ndreapta catre tine!

Cand lumina ne umple sufletul Si verdele ierbii privirea, Cand albastrul fara pata Ne-nconjoara, ne-npresoara bucuria, Amintirea primaverilor trecute Si bucuria celor viitoare Sa-ti inconjoare sufletul Alaturi de caldul meu martisor Si un suav ghiocel.

8 MARTIE
Ziua de 8 Martie este cunoscuta pe intreg pamantul ca fiind ziua internationala a femeii. Femeia este cea mai importanta fiinta,mama si iubita,fara ele nu ar exista nimic in intreg Universul. Ziua mamei se sarbatoreste inca din perioda Zeilor din Olimp cand se sarbatorea mama tuturor zeilor si zeitelor pe numea Rhea. Ideea Zilei Internationale a Femeii a fost propusa pentru prima data in 1910, la cea de-a doua editie a Conferintei Internationale a Femeilor Socialiste. Ziua Internationala a Femeii devine astfel, o recunoastere, nu numai simbolica, a locului pe care femeia il ocupa in societatea contemporana, dar si a rolului, din ce in ce mai important, jucat in istoria si devenirea lumii.

LA MULTI ANI!

MAMICA MEA Mamica mea, Comoara cu ochi de stele, Cu zambet de narcise si zorele, Primeste azi din inima mea copilareasca, Un buchet minunat de iubire cereasca, Un buchet enorm de recunostinta, Pentru ca-ai simtit impreuna cu mine in suferinta, Pentru ca m-ai putut iubi cand am fost rea si uracioasa Pentru ca esti dintre toate mamele, Cea mai buna si mai duioasa, Pentru ca-L iubesti pe Isus ca si mine, Pentru ca vrei sa-L urmezi si la rau, si la bine, Pentru ca n-ai sa-L parasesti niciodata, Pentru ca Biblia este si va fi Cartea ta preferata, Pentru ca imi esti cea mai de pret comoara pamanteasca, Pentru ca dragostea ta niciodata n-o sa ma raneasca

Mamica mea, comoara cu ochi de stele, Cu zambet de narcise si zorele

MAMA
De George Cosbuc In vaduri ape repezi curg Si vuiet dau In cale, Iar plopi in umedul amurg Doinesc eterna jale. Pe malul apei se-mpletesc Carari ce duc la moara Acolo, mama, te zaresc Pe tine-ntr-o cascioara. Tu torci. Pe vatra veche ard, Pocnind din vreme-n vreme, Trei vreascuri rupte dintr-un gard. Iar flacara lor geme: Clipeste-abia din cand In cand Cu stingerea-n bataie, Lumini cu umbre-amestecand Prin colturi de odaie. Cu tine doua fete stau Si torc in rand cu tine; Sunt Inca mici si tata n-au Si George nu mai vine. Un basm cu pajuri si cu zmei Incepe-acum o fata, Tu taci s-asculti povestea ei Si stai Ingandurata. Si firul tau se rupe des, Caci ganduri te framanta. Spui soapte fara de-nteles, Si ochii tai stau tanta. Scapi fusul jos; nimic nu zici Cand fusul se desfira... Te uiti la el si nu-l ridici, Si fetele se mira. .

O, nu! Nu-i drept sa te-ndoiesti! La geam tu sari deodata, Prin noapte-afara lung privesti - "Ce vezi?I Intreab-o fata. - "Nimic... Mi s-a parut asa! Si jalea te rapune, Si fiecare vorba-a ta E plans de-ngropaciune. Intr-un tarziu, neridicand De jos a ta privire: - "Eu simt ca voi muri-n curand, Ca nu-mi mai sunt In fire... Mai stiu si eu la ce gandeam? Aveti si voi un frate... Mi s-a parut c-aud la geam Cu degetul cum bate.

Dar n-a fost el!... Sa-l vad venind, As mai trai o viata. E dus, si voi muri dorind Sa-l vad o data-n fata. Asa vrea poate Dumnezeu, Asa mi-e datul sortii, Sa n-am eu pe baiatul meu La cap, In ceasul mortii! Afara-i vant si e-nnorat, Si noaptea e tarzie; Copilele ti s-au culcat Tu, inima pustie, Stai tot la vatra-ncet plangand: E dus si nu mai vine! S-adormi tarziu cu mine-n gand Ca sa visezi de mine!

PATELE
Pastele este cea mai importanta sarbatoare crestina a anului, pentru prima data fiind sarbatorit in jurul anului 1400 inainte de Hristos. Sarbatoarea Pastelui poate fi asociata cu primavara. Retrezirea naturii la viata simbolizeaza noua viata pe care crestinii au castigat-o prin crucificarea si Invierea lui Iisus. Pastele crestin este similar cu doua traditii antice: una evreiasca si alta pagana. Ambele traditii sarbatoresc Invierea, trezirea la viata.

Pastele crestin deriva din Pastele evreiesc, numit Pesach, cuvantul de origine al cuvantului Pasti.

Scriptura in cartea Exod (Iesirea) din Vechiul Testament ne ofera instructiunile date de Dumnezeu pentru sarbatorirea Pastilor in timpul lui Moise. Evreii din antichitate isi aminteau de faptul ca Dumnezeu i-a salvat din robia in care se aflau in Egipt. Cu ocazia iesirii din Egipt, cand au sarbatorit pentru prima data Pastele, toti evreii trebuiau sa ia un miel si sa il sacrifice. Apoi, cu sangele mielului erau unse ramele de lemn ale usilor de la casele in care locuiau acestia. In noaptea aceea, ingerul mortii trimis de Dumnezeu a trecut prin Egipt si a omorat toti fiii intai nascuti ai egiptenilor in casele care nu aveau pe usa sangele mielului. In casele israelitilor, nu a murit nimeni, pentru ca acestia ascultasera porunca lui Dumnezeu si au pus sangele mielului pe usile lor. Sangele mielului oferea o garantie, un semn vizibil prin care credinciosii dadeau de inteles ca au luat in serios avertismentul lui Dumnezeu.

In ceea ce priveste crestinii, Dumnezeu a reinnoit legamantul facut cu israelitii, de data aceasta nu printr-un om, (Moise) ci prin Fiul Sau, Iisus Mesia. Legamantul cel nou nu mai este un legamant facut doar cu evreii, ci cu toate popoarele, care vor sa primeasca iertarea pacatelor prin jertfa lui Iisus Hristos. Legamantul cel vechi purta sigiliul sangelui unui miel care trebuia sacrificat de Pasti dupa instructiunile date de Dumnezeu.
La Cina cea de Taina, in noaptea cand a fost tradat, inainte de a fi prins si arestat, Domnul Iisus a instituit sarbatoarea Pastelui nou testamental, dupa porunca ce I-a fost data de Dumnezeu. De Pasti se sarbatoreste Invierea lui Iisus Hristos, fiul lui Dumnezeu. Duminica - a treia zi dupa Scripturi- femeile purtatoare de mir au gasit mormantul gol. Mormantul era gol pentru ca Hristos Inviase. Impotriva lor, a tuturor, a celor care L-au acuzat si batjocorit de atunci si pana astazi, numit in deradere Regele Iudeilor, rege incoronat cu spini, rege al carui tron era o Cruce, parasit de ai Sai, pazit sub grea si rece lespede de piatra, Hristos a izbandit cea mai stralucita biruinta ce s-a vazut vreodata: biruinta asupra mortii si asupra rautatii omenesti. Aceasta biruinta a putut fi tagaduita, dar nu I-a putut fi smulsa niciodata.

OBICEIURI DE PASTE
In biserica ortodoxa oamenii se pregatesc pentru intampinarea sarbatorilor de Pasti prin "postul Pastelui" numit si "Postul Cel Mare", post care dureaza 48 de zile. In mod oficial, postul incepe dupa "Duminica iertarii", in ziua de luni a saptamanii a 7-a de dinaintea sarbatorii de Pasti. Ultima saptamana din Postul Pastelui se numeste "Saptamana Patimilor" si incepe in duminica Floriilor, duminica in care se comemoreaza intrarea lui Iisus in Ierusalim. "Saptamana Patimilor" comemoreaza prinderea lui Iisus, crucificarea si moartea Lui. In acesta ultima saptamana, multe biserici tin slujbe in fiecare seara, slujbe numite "Denie". De luni pana joi se comemoreaza ultima masa, prinderea si inchiderea lui Iisus. Ziua de joi se numeste "Joia Mare". Vineri, numita "Vinerea Mare" se comemoreaza crucificarea si moartea lui Iisus pe cruce. In acesta zi, se tine "post negru", adica nu se mananca nimic. Desi aceasta sarbatoarea reprezinta pentru toti romanii invierea Domnului Iisus Hristos, ea se sarbatoreste oarecum diferit in regiunile Romaniei.

In Bucovina, fetele se duc in noaptea de Inviere in clopotnita si spala limba clopotului cu apa neinceputa. Cu aceasta apa se spala pe fata in zorii zilei de Pasti, ca sa fie frumoase tot anul si asa cum alearga oamenii la Inviere cand se trag clopotele la biserica, asa sa alerge si feciorii la ele. Flacaii trebuie sa se duca cu flori la casele unde locuiesc fetele care le sunt cele mai dragi, iar ele, pentru a isi arata consimtamantul la sentimentele lor, trebuie sa le ofera un ou rosu.

In zona Campulung Moldovenesc, datina se deosebeste prin complexitatea simbolurilor, a credintei in puterea miraculoasa a rugaciunii de binecuvantare a bucatelor. In zorii zilei de duminica, credinciosii ies in curtea bisericii, se asaza in forma de cerc, purtand lumanarile aprinse in mana, in asteptarea preotului care sa sfinteasca si sa bine-cuvanteze bucatele din cosul pascal. In fata fiecarui gospodar este pregatit un astfel de cos, dupa oranduiala stramosilor. In cosul acoperit cu un servet tesut cu model specific zonei sunt asezate, pe o farfurie, simbolurile bucuriei pentru tot anul: seminte de mac (ce vor fi aruncate in rau pentru a alunga seceta), sare (ce va fi pastrata pentru a aduce belsug), zahar (folosit de cate ori vitele vor fi bolnave), faina(pentru ca rodul graului sa fie bogat), ceapa si usturoi (cu rol de protectie impotriva insectelor). Deasupra acestei farfurii se aseaza pasca, sunca, branza, ouale rosii, dar si ouale incondeiate, bani, flori, peste afumat, sfecla rosie cu hrean, si prajituri. Dupa sfintirea acestui cos pascal, ritualul de Pasti se continua in familie.

La Calarasi, la slujba de Inviere, credinciosii aduc in cosul pascal, pentru binecuvantare, oua rosii, cozonoc si cocosi albi. Cocosii sunt crescuti anume pentru implinirea acestei traditii. Ei vestesc miezul noptii: datina din strabuni spune ca, atunci cand cocosii canta, Hristos a inviat! Cel mai norocos este gospodarul al carui cocos canta primul. Este un semn ca, in anul respectiv, in casa lui va fi belsug. Dupa slujba, cocosii sunt daruiti oamenilor saraci. O foarte frumoasa datina se pastreaza in Maramures, zona Lapusului. Dimineata in prima zi de Pasti, copiii(pana la varsta de 9 ani) merg la prieteni si la vecini sa le anunte Invierea Domnului. Gazda daruieste fiecarui urator un ou rosu. La plecare, copiii multumesc pentru dar si ureaza gospodarilor "Sarbatori fericite!". La aceasta sarbatoare, pragul casei trebuie trecut mai intai de un baiat, pentru ca in acea gospodarie sa nu fie discordie tot restul anului.

In Banat, la micul dejun din prima zi de Pasti, se practica traditia tamaierii bucatelor. Apoi, fiecare mesean primeste o lingurita de pasti (vin+paine sfintite). In meniul acestei mese festive se include ciolanul de porc fiert, oua albe si mancaruri traditionale, dupa acestea se continua masa cu friptura de miel. In Tara Motilor, in noaptea de Pasti se ia toaca de la biserica, se duce in cimitir si este pazita de feciori. Iar daca nu au pazit-o bine, si a fost furata, sunt pedepsiti ca a doua zi sa dea un ospat, adica mancaruri si bauturi din care se infrupta atat "hotii", cat si "pagubasii". Daca aceia care au incercat sa fure toaca nu au reusit, atunci ei vor fi cei care vor plati ospatul. In Tara Barsei, in jurul Brasovului, se face o petrecere care aduna intreaga comunitate obiceiul Junii Brasovului. Grupurile de tineri, organizate asemeni cetelor de calusari sau de colindatori, cu vataf si casier, strang oua de la tinerele fete, dupa care se merge catre Pietrele lui Solomon, la picnic, unde vor avea loc intreceri. Cea mai cunoscuta si indragita dintre ele este aruncarea buzduganului. In Moldova, in dimineata urmatoare dupa noaptea Invierii se pune un oua rosu si unul alb intr-un bol cu apa ce trebuie sa contina monezi, copii trebuie sa si clateasca fata cu apa si sa si atinga obrajii cu oualele pentru a avea un an plin de bogatii.

P0EZII DE PASTE
La Pasti Vine iepurasul! Iepurica, iepurel Sta tot anul cumintel. Ca si Mosul cel mai bun Ce apare de Craciun. Vine doar in primavara In gradina, de cu seara. Caci, vezi bine, el cunoaste Cand e vremea pentru Paste! Si atunci, de dimineata, Dupa ce te speli pe fata Stii sa cauti in gradina Pe sub tufe de sulfina Oua rosii, bombonele, Ciocolata, acadele! Prin pomi e ciripit si cant, Vazduhu-i plin de-un rosu soare Si salciile-n alba floareE pace-n cer si pe pamant. Rasuflul cald al primaverii Adus-a zilele-nvierii. Si cat e de frumos in sat! Crestinii vin tacuti in vale Si doi de se-ntalnesc in cale Isi zic:Hristos a inviat! Si rade-atata sarbatoare Din chipul lor cel ars de soare. Pe deal se suie-ncetisor Nevaste tinere si fete, Batrani cu iarna vietii-n plete; Si-ncet, in urma tuturor, Vezi sovaind cate-o batrana Cu micul ei nepot de mana.

BIBLIOGRAFIE:

www.wikipedia.ro www.google.ro www.desarbatori.ro www.8martie.ro www.felicitari.ele.ro www.felicitari.acasa.ro www.copii-crestini.ro www.casasigradina.ele.ro www.florarie-online.ro