• Embed Doc
  • Readcast
  • Collections
  • CommentGo Back
Download
Un model de interculturalitate activ\u0103: Banatul rom\u00e2nesc
INVITA\u0162IE LA DIALOG
ntr-un context \u00een careglobalizarea se afirm\u0103 ca unregizor invizibil

ferm hot\u0103r\u00e2t s\u0103 pun\u0103 \u00een scen\u0103 piesa americaniz\u0103rii galopante a planetei, noi, europenii, suntem singurii care putem oferi consiliere calificat\u0103 actori- lor implica\u0163i \u201epreponderent patetic\u201d \u00een ceea ce pare a fi un \u201er\u0103zboi civiliza- tor total\u201d.

\u00ceDe ce tocmai noi?

Foarte simplu: pentru c\u0103, \u00een numele europocentrismului, c\u00e2teva sute de ani s-au purtat \u201er\u0103zboaie de civilizare a barbarilor\u201d soldate cu diseminarea planetar\u0103 a valorilor europene, dar f\u0103r\u0103 \u201esuccesul\u201d unor grefe integrale \u00een mentaluri colective fundamental diferite.

\u00cen prezent, acest experiment social, e\u015fuat \u00een esen\u0163a sa \u00eentruc\u00e2t celelalte
continente nu au acceptat condi\u0163ia de colonii ale \u201emetropolei-Europa\u201d,a
reu\u015fit sub aspect fenomenal: Europa nu-\u015fi mai apar\u0163ine sie\u015fi. Iat\u0103 de

ce integrarea pan-european\u0103 este singura replic\u0103 pragmatic\u0103 pe drumul reg\u0103sirii resurselor identitare ale europenismului, iar procesul aflat \u00een desf\u0103- \u015furare \u00ee\u015fi are ra\u0163iuni endogene:Europa valorilor, divizat\u0103 de multiple ava- rii istorice, trebuie, \u00een mod legitim s\u0103-\u015fi refac\u0103 unitatea \u015fi coeziunea \u00eenaria

Europei geografice. Sensul acestor transform\u0103ri nu cunoa\u015fte alternativ\u0103,
\u00eentruc\u00e2t valorile nu au frontiere, iar frontierele nu mai pot fi ap\u0103rate ca va-
lori sub impactul internetului, care virtualizeaz\u0103 progresiv spa\u0163iul social.

Ca internau\u0163i (prin adop\u0163iune) ne implic\u0103m, deci, \u00een trend-ul postmodernist, sub zodia unei noi paradigme: a g\u00e2ndi global, a ac\u0163iona local1*, fapt care face din perspectiva constructivist\u0103 o modalitate privilegiat\u0103 de abordare a transform\u0103rilor aflate \u00een curs.

Raport\u00e2ndu-se la sistemul de referin\u0163\u0103 invocat, universitarul timi\u015forean,
adept al constructivismului sociologic, lanseaz\u0103 \u00een circuitul \u015ftiin\u0163ificun
concept nou, ce l de interculturalitatea activ\u0103, pentru a semantiza
practica intercultural\u0103 multisecular\u0103 a Banatului rom\u00e2nesc. Ca sociolog \u015fi
1* M. Serra,Va n g u a rd i a (Globalizarea) 2000.
5
\u015etefan Buz\u0103rnescu, Sorin Pribac, Mircea Neagu, Ana Buz\u0103rnescu
membru fondator al Institutului Intercultural din Timi\u015foara2*, profesorul \u015ete-
fan Buz\u0103rnescu, convins c\u0103 doarcomplementaritatea poate fico ncep-
tul-cheie de decodificare a viitorului intercultural sub semnul c\u0103ruia
se inten\u0163ioneaz\u0103 reconstruc\u0163ia axiologic\u0103 a spa\u0163iului social contemporan,
propune, \u00een prezentalucrare, pe care o coordoneaz\u0103, un exerci\u0163iu her-
meneutic de abordare a inter-\u015fi trans-culturalit\u0103\u0163ii.
Cum, \u00eens\u0103, cel pu\u0163in la nivelul \u0163\u0103rilor informatizate,plur iculturalitatea a
generat conceptul de societate modal\u0103 \u00een care indivizii fac parte din
re\u0163ele multiple ce se \u00eencruci\u015feaz\u0103 \u00eentr-o multitudine de combina\u0163ii
posibile, cunoa\u015fterea acestei noi ipostaze a spa\u0163iului social3** cere, \u00een mod
imperativ, trecerea la noi modele de explorare a solu\u0163iilor posibile.
Constructivismul sociologic este numai o component\u0103 metodologic\u0103
a acestui nou model de gestionare \u00een timp real a complexit\u0103\u0163ii,\u00een
care comutarea accentului de la competi\u0163ie caracteristic\u0103 sistemului
capitalist
4*** de abordare a problematicii dezvolt\u0103rii \u2013 \u201ela parteneriate
pragmatice specifice economiei sociale de pia\u0163\u0103\u201d se relev\u0103 a fi solu\u0163ia
dezvolt\u0103rii globale, coezive \u015fi durabile. Echipa profesorului Buz\u0103rnescu pro-
pune un prim studiu de caz din perspectiva sociologiei constructi-
viste, focalizat pe specificul Banatului, cu speran\u0163a c\u0103 modelul rom\u00e2nesc

poate fi replicat la nivel european. Etiologia modelului rom\u00e2nesc de intercul- turalitate demonstreaz\u0103 c\u0103 resursele identitare se pot prezerva doar prin deschidere constant\u0103 fa\u0163\u0103 de alteritate (etnic\u0103, lingvistic\u0103, confesional\u0103, cul- tural\u0103), permisivitatea fiind singurul cod de conduit\u0103 capabil s\u0103 evi-

te crizele identitare at\u00e2t ale majoritarilor, c\u00e2t \u015fi ale minoritarilor.
Dincolo de orice orizont de percep\u0163ie sau de acceptare a lucr\u0103rii de fa\u0163\u0103,
r\u0103m\u00e2ne o certitudine: speciali\u015ftii de profil vor lua cuno\u015ftin\u0163\u0103 c\u0103 exis-
t\u0103 un model func\u0163ional de interculturalitate, iar actorii implica\u0163i\u00een
design-ul normativ al paneuropenismului (\u015fi nu numai ei!) pot lua act de
existen\u0163a unui experiment reu\u015fit.
Ipoteza conform c\u0103reia interculturalitatea este o resurs\u0103 practic
2*
Care func\u0163ioneaz\u0103 sub \u00eenaltul patronaj al Consiliului Europei.
3**Civiliza\u0163ia tehnologic\u0103 (\u015etefan Buz\u0103rnescu, 1998).
4*** De tip colonialist, care a consacrat asimetrii.
6
Un model de interculturalitate activ\u0103: Banatul rom\u00e2nesc
inepuizabil\u0103 de optimizare comunitar\u0103 a structurilor sociale, f\u0103r\u0103 re-

curs la nostalgia refacerii \u201emarilor pie\u0163e imperiale\u201d (Fr. Ruegg, 1998), meri- t\u0103 toat\u0103 aten\u0163ia \u015fi (de ce nu?) poate fi chiar introdus\u0103 ca parametru metri- zabil \u00een ecua\u0163ia integr\u0103rii europene. O integrare de tip modal demon- streaz\u0103 inutilitatea eforturilor de a g\u00e2ndi \u00een termeni de megastruc-

tur\u0103, deoarece nici o comunitate (singur\u0103) nu este preg\u0103tit\u0103 s\u0103 gestioneze
un management al identit\u0103\u0163ii mondiale compatibil cu metabolismul
axiologic postmodernist al secolului al XXI-lea.

Acest secol cosmopolit \u015fi m\u0103cinat de multiple fundamentalisme nu-\u015fi mai poate permite promovarea unui nou fundamentalism, fie el \u015fi cel al globa- liz\u0103rii, f\u0103r\u0103 riscul reedit\u0103riibovarismului institu\u0163ional (\u015et. Buz\u0103rnescu, 1998, 2000) deja falimentat la scar\u0103 istoric\u0103. P\u0103str\u00e2nd propor\u0163iile compa- ra\u0163iei, putem fi siguri c\u0103, dac\u0103 nu exist\u0103 o identitate paradigmatic\u0103 a glo- baliz\u0103rii, criza de identitate paradigmatic\u0103 a integr\u0103rii paneuropene legiti- meaz\u0103 recursul la experien\u0163e care vin \u015fi dinspre ceea ce, p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, era considerat a fi periferie\u2026

Remarcabil\u0103 ca exegez\u0103 cu acoperire zonal\u0103, \u00een spe\u0163\u0103 Banatul rom\u00e2nesc, lucrarea pe care o prefa\u0163\u0103m constituie \u00eenc\u0103 un argument \u00een sus\u0163inerea ideii conform c\u0103reia viitorul nostru comun este o cauz\u0103 mult prea impor-

tant\u0103 pentru a-l l\u0103sa prad\u0103 incertitudinilor prezentului.
Prof. Jacques Chevalier

Expert consultant \u00een cadrul Consili ului Europe i
Pre\u015fedinte onorific alIns titutului Int ercultural Timi\u015foara
Professor visiting al Universit\u0103\u0163ii de Vest din Timi\u015foara

7
of 00

Leave a Comment

You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...
You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...