Histoire de la vie privee,
De la Premiere Guerre mondial\u0103 nosjours
\u00a9 Editions du Seuil. Paris, 1987
ISBN 2\u00ad02\u00ad009679.X
Toate drepturile
asupra prezentei edi\u0163ii \u00een limba rom\u00e2n\u0103 sunt rezervate Editurii Meridiane
ISBN 973\u00ad33\u00ad0352\u00ad6 ISBN 973\u00ad33\u00ad0142\u00ad6

O observa\u0163ie care poate sc\u0103pa unui hoinar neatent: francezii sunt din ce \u00een ce mai frumo\u015fi. Cifrele care atest\u0103 asemenea lucru se afl\u0103 \u00een fa\u0163a noastr\u0103. \u00een 1980, b\u0103rba\u0163ii de dou\u0103zeci \u015fi cinci de ani au \u00een\u0103l\u0163imea de 1,74 metri \u00een medie, \u00een compara\u0163ie cu cea de 1,72 metri \u00een 1970 \u015fi aproximativ 1,60 metri \u00een 1914. Nici un adult \u201emediu" n\u00adar \u00eenc\u0103pea ast\u0103zi \u00een armura lui Du Guesclin sau \u00een hainele lui Napoleon. \u00een anul 1930, se \u00eent\u00e2lneau gu\u015fa\u0163i, \u015fchiopi, pitici, \u015ftirbi. Ameliorarea, din punct de vedere estetic, a popula\u0163iei e incontestabil\u0103\u037e aceasta perpetueaz\u0103 totu\u015fi inegalit\u0103\u0163ile sociale: \u00een 1980, \u00een\u0103l\u0163imea unui medic sau a unui avocat e de 1,75 metri, pe c\u00e2nd a unui salariat agricol e de 1,68 metri.

Oglinda ofer\u0103 contempla\u0163iei acest corp perfec\u0163ionat. Abia \u00een secolul al XVI\u00adlea a ap\u0103rut, importat din Vene\u0163ia, acest obiect pre\u0163ios. Este rar \u015fi scump, \u015fi, \u00eentre cele dou\u0103 r\u0103zboaie, \u00een locuin\u0163a muncitorului sau a \u0163\u0103ranului exist\u0103 doar o singur\u0103 oglind\u0103, mic\u0103, at\u00e2rnat\u0103 deasupra unui lighean, pentru barba masculin\u0103. Oglinda de mari propor\u0163ii, \u00een care te po\u0163i vedea \u00een \u00eentregime, poate fi \u00eent\u00e2lnit\u0103 numai \u00een casele celor avu\u0163i. Parafraz\u00e2ndu\u00ad1 pe Freud, putem vorbi a\u015fadar de un stadiu \u201eistoric" al oglinzii, de apari\u0163ia recent\u0103 a acesteia \u00een locuin\u0163ele majorit\u0103\u0163ii popula\u0163iei. C\u00e2nd individul va \u00eenceta s\u0103\u00ad\u015fi mai perceap\u0103 identitatea corporal\u0103 \u00een privirea celorlal\u0163i pentru a \u015fi\u00ado contempla \u00een marea oglind\u0103 din sala de baie.

Care sal\u0103 apare c\u0103tre anul 1880 \u00een locuin\u0163a burghez\u0103: este locul cel mai secret al acesteia, unde, eliberat de g\u0103telile sale (brasier\u0103, corset, peruc\u0103, protez\u0103 dentar\u0103 etc), individul poate \u00een sf\u00e2r\u015fit s\u0103 se vad\u0103, nu \u00een aparen\u0163a lui social\u0103, ci \u00een des\u0103v\u00e2r\u015fita lui nuditate. Moment de grea \u00eencercare uneori, impus ast\u0103zi tuturor claselor sociale: 1NSEE ne informeaz\u0103 c\u0103, \u00een 1980, 80% din locuin\u0163e dispun de o sal\u0103 de baie sau de un du\u015f. Poate c\u0103 acolo locatarii respectivi se privesc mult mai mult dec\u00e2t se spal\u0103, deoarece francezul nu folose\u015fte, \u00eentr\u00adun an, dec\u00e2t dou\u0103 s\u0103punuri \u015fi un sfert \u015fi exist\u0103 doar o singur\u0103 periu\u0163\u0103 de din\u0163i la trei locuitori.

R\u0103sp\u00e2ndirea oglinzii nu aduce nici o informa\u0163ie \u00een ceea ce prive\u015fte interiorul trupului. Radiografia ieri, ast\u0103zi ecografia, scanerul, investiga\u0163ia nuclear\u0103 ne dest\u0103inuie ceea ce se petrece \u00een acest interior. Eficace mijloc preventiv, dar \u015fi surs\u0103 de noi nelini\u015fti. Nimeni nu se mai mul\u0163ume\u015fte cu o simpl\u0103 simptomatologie: c\u0103ci toat\u0103 lumea se \u00eenver\u015funeaz\u0103 s\u0103 descopere cauza prim\u0103 a celei mai ne\u00eensemnate disfunc\u0163ii. Explorarea trupului interior nu suprim\u0103 anxietatea, ci o deplaseaz\u0103. Unde se ascunde, \u00een trupul acesta a c\u0103rui aparen\u0163\u0103 satisf\u0103c\u0103toare o observ \u00een propria mea oglind\u0103, microbul, virusul care se \u00eenver\u015funeaz\u0103 s\u0103\u00ad1 distrug\u0103? Unde? C\u00e2nd poate fi limitat\u0103 furia etiologic\u0103? Probleme cuprinz\u0103toare, deontologice pentru medic, financiare pentru Asigur\u0103rile sociale.

Biserica se arat\u0103 suspicioas\u0103 atunci c\u00e2nd e vorba de obsesia cur\u0103\u0163eniei. Descoperirea propriului trup poate provoca unele atingeri suspecte sau isca dorin\u0163a de a cunoa\u015fte corpul altuia. In jurul anilor 1930, chiar \u00een familiile avute, baia s\u0103pt\u0103m\u00e2nal\u0103 era obligatorie, iar copiii nu\u00ad\u015fi schimbau lenjeria dec\u00e2t o dat\u0103 pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. Era o lume odorant\u0103. Recuno\u015fteai persoana iubit\u0103 dup\u0103 mirosul picioarelor sale. Ast\u0103zi, deodorantul e cel care \u00eenlesne\u015fte reperul. In mediile rurale, nu se vorbea despre menstrua\u0163ie, dar se \u015ftia totul despre ea. \u201eMama nu mi\u00ada spus niciodat\u0103 nimic despre ciclu, dar mi\u00adam dat seama c\u0103 tata se ducea la putina \u00een care se pusese carnea la s\u0103rat. C\u00e2nd ai ciclu, nu trebuie s\u0103 te apropii de putina cu saramur\u0103, deoarece sl\u0103nina se stric\u0103, iar saramura se acre\u015fte, \u015fi atunci totul, totul e pierdut."1 Din cauza ciclului nu se leag\u0103 nici maioneza, cu excep\u0163ia cazului \u00een care femeia se apropie de menopauz\u0103. Se spune c\u0103 ciclul provoac\u0103 un elan \u00eenrudit cu desfr\u00e2narea, iar G.Groddeck sus\u0163ine c\u0103 femeia care se afl\u0103 \u00een asemenea situa\u0163ie \u00eei atrage pe b\u0103rba\u0163i

deoarece \u201emai mult de trei sferturi din num\u0103rul violurilor au loc \u00een epocile respective"2. Ast\u0103zi, se pare, ciclul se afl\u0103 la frontiera dintre ceea ce se spune \u015fi ceea ce nu se spune. Femeile vorbesc \u00eentre ele despre situa\u0163ia respectiv\u0103, dar cel mai adesea cu voce sc\u0103zut\u0103. \u00eentruc\u00e2t pilula le permite s\u0103 modifice periodicitatea ciclului, femeile pot fi disponibile f\u0103r\u0103 s\u0103\u00ad\u015fi informeze partenerul de strategia folosit\u0103.

Istoria trupului \u201efemeii frumoase" nu s\u00adar putea reduce la o traiectorie ce porne\u015fte de la corpolen\u0163\u0103 pentru a ajunge la talia de viespe3. Desigur, aprecierea de care se bucura obezitatea este caracteristic\u0103 tuturor societ\u0103\u0163ilor subalimentate, iar Andre Burguiere men\u0163ioneaz\u0103 c\u0103, \u00een ora\u015fele italiene din Evul Mediu, popolo grasso indica aristocra\u0163ia conduc\u0103toare, iar popolo magro poporul de r\u00e2nd. Helene Fourment etaleaz\u0103 unele rotunjimi care ne descump\u0103nesc: fesele au celulita, dar s\u00e2nul e ferm. Femeilor grase ale lui Rubens \u015fi ale lui Jordaens li se pot opune siluetele sub\u0163iratice \u015fi ademenitoare ale lui Cranach. Demonii feminini sunt deseori filiformi. Gabrielle d'Estrees \u015fi so\u0163ia mare\u015falului de Villars au capul plin de gra\u0163ie, s\u00e2nul ferm \u015fi rotund, p\u00e2ntecul plat. V. Nahoum a demonstrat c\u0103 prototipul femeii sub\u0163iratice \u015fi cu o \u0163inut\u0103 dreapt\u0103 \u201ea ap\u0103rut, \u00een primul r\u00e2nd, \u00een s\u00e2nul elitelor sociale (...). Verticalitatea f\u0103cea parte din dorin\u0163a de a te impune. Pentru copiii din elita se lucra a\u015fadar \u015fi asupra corpului"4, \u00een mediile populare, rurale p\u00e2n\u0103 \u00een secolul al XlX\u00adlea, nu exista ceea ce se cheam\u0103 un dresaj estetic. \u201eMunca la c\u00e2mp, av\u00e2nd \u00een vedere absen\u0163a mijloacelor mecanice, provoca \u00eencovoierea trupului", observ\u0103 acela\u015fi autor. \u201ePrototipul femeii suple" se impune a\u015fadar de sus \u00een jos. Pierre Bourdieu vede \u00een aceasta o form\u0103 subtil\u0103 a luptei de clas\u0103. \u201eCorpul devine miza unei lupte a c\u0103rei finalitate este acceptarea condi\u0163iei de dominat (cel care \u00ee\u015fi expune corpul privirii celuilalt) \u015fi integrarea \u00een societate. Aceast\u0103 lupt\u0103 care urm\u0103re\u015fte impunerea normelor de percepere a grupului dominant se identific\u0103 cu lupta de clas\u0103 \u00een m\u0103sura \u00een care este vorba de impunerea caracteristicilor unui grup dup\u0103 ce au fost legitimate \u015fi recunoscute ca exemplare."5 Caracteristic\u0103 a unei societ\u0103\u0163i \u00eendestulate care consider\u0103 c\u0103 gr\u0103simea e \u201ed\u0103un\u0103toare" \u015fi obezitatea \u201evulgar\u0103", estetica suple\u0163ii a fost impus\u0103 prin sistemul mediatic care someaz\u0103 femeile s\u0103 urmeze un anumit regim alimentar \u015fi s\u0103 practice diferite sisteme de gimnastic\u0103, sisteme care se re\u00eennoiesc f\u0103r\u0103 \u00eencetare: aerobic, aerogim, energic dance, gym tonic, body building, stretching, aerobic turbo etc. Unele denumiri indic\u0103 originea acestora: american\u0103, mai precis californian\u0103. Acest cult al propriului corp reclam\u0103 \u015fi sacrificii: pecuniare \u00een primul r\u00e2nd (se cheltuie\u015fte mai pu\u0163in pe \u00eembr\u0103c\u0103minte \u015fi mai mult pentru \u201emen\u0163inerea" aparen\u0163ei)\u037e apoi de ordin etic, deoarece mijloacele de informare ne repet\u0103 c\u0103 \u201eavem corpul pe care \u00eel merit\u0103m". Acest corp pe care \u00eel vom expune, gol, pe plaj\u0103 trebuie s\u0103 se conformeze canoanelor curente.

Sportului \u00eei revine sarcina de a ne \u00eenlesni perceperea acestei concordan\u0163e. Jocurile Olimpice, inaugurate c\u0103tre anul 800 \u00eenainte de Christos, interzise apoi de \u00eemp\u0103ratul Teodosiu \u00een anul 394, prezentau o seam\u0103 de practici sportive marcate cu pecetea violen\u0163ei. Sportul de ast\u0103zi \u00ad ca \u015fi cuv\u00e2ntul \u00ad ne vine din Anglia. In jurul anului 1830, Tho\u00admas Arnold \u00eel introduce \u00een cunoscutele public schools, unul din scopurile acesteiac\u0163iuni fiind acela de a canaliza \u00ad de a socializa \u00ad violen\u0163a. \u00een opinia lui Pierre de Coubertin, care organizeaz\u0103, \u00een 1896, primele jocuri olimpice moderne, sportul trebuie s\u0103 contribuie la formarea individului, la st\u0103p\u00e2nirea de sine. In anii 1920, \u201enoble\u0163ea" sportului e legat\u0103 de \u201edezinteres"\u037e banul i\u00adar macula \u201epuritatea": este epoca amatorismului. \u201eMu\u015fchetarii" exercitau diverse activit\u0103\u0163i profesionale. Dup\u0103 anii 1920, av\u00e2ntul competitiv \u015fi intruziunea unor interese pecuniare au stimulat o irezistibil\u0103 profesionalizare. De\u00adacum \u00eenainte sportul e dominat de o tripl\u0103 putere: cea pecuniar\u0103, cea medical\u0103 \u015fi cea mediatic\u0103. Sportivul profesionist nu mai are, practic, o via\u0163\u0103 privat\u0103\u037e dieteticianul, kinesiterapeutul, cardiologul etc. pun st\u0103p\u00e2nire pe corpul acestuia pentru a\u00adi da forma ideal\u0103, antrenorul respectiv coordon\u00e2nd activitatea acestor speciali\u015fti \u015fi silindu\u00adse s\u0103 fasoneze o personalitate care \u201es\u0103 p\u0103trund\u0103" \u00een mod eficace \u00een sistemul mediatic. \u00een Florida, acel Colony Beach and Tennis Resort alege c\u00e2\u0163iva copii \u00een v\u00e2rst\u0103 de zece ani \u015fi le impune o disciplin\u0103 specific\u0103 marinei. Fondatorul acestei organiza\u0163ii, Nick Bolletieri, este de altfel un vechi membru al marinei. Numai o copil\u0103rie \u015fi o adolescen\u0163\u0103 petrecute \u00een ascez\u0103 permit atingerea acestui nivel interna\u0163ional, c\u00e2nd campionul medicalizat \u015fi sponsorizat nici nu va fuma, nici nu va bea, nici nu \u201eva chefui", pentru a putea str\u00e2nge, \u00eentr\u00ado perioad\u0103 scurt\u0103 de timp, o sum\u0103 c\u00e2t mai mare de bani. Nivelul performan\u0163elor este de a\u015fa natur\u0103 \u00eenc\u00e2t cariera campionului e de scurt\u0103 durat\u0103. I se aduc laude tenisman\u00adului Bjorn Borg pentru a fi avut \u00een\u0163elepciunea de a se retrage din via\u0163a competi\u0163ional\u0103 la v\u00e2rsta de dou\u0103zeci \u015fi \u015fase de ani. Sportul joac\u0103 un rol nu lipsit de

importan\u0163\u0103 \u00een men\u0163inerea ordinii sociale. Cutare meci de fotbal dintre cluburile din divizia secund\u0103 transmis la televiziune se bucur\u0103 de o audien\u0163\u0103 mult mai mare dec\u00e2t discursurile politicienilor celor mai bine cota\u0163i. Fie c\u0103 e vorba de tenis, de box sau de fotbal, mijloacele de informa\u0163ie ne acapareaz\u0103 pur \u015fi simplu \u015fi las\u0103 s\u0103 se \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 ascensiunea social\u0103 prin sport e \u00eentru totul posibil\u0103. Aceast\u0103 munc\u0103 de convingere nu difuzeaz\u0103 o iluzie, ci indic\u0103 o excep\u0163ie. Stadionul r\u0103m\u00e2ne locul \u00een care se poate exprima, f\u0103r\u0103 a deveni ridicol \u015fi f\u0103r\u0103 pic de pudoare, na\u0163ionalismul cel mai exacerbat. La Ro\u00adland\u00adGarros se aplaud\u0103 dubla gre\u015feal\u0103 a juc\u0103torului str\u0103in, c\u00e2t si cs\u00adul juc\u0103torului francez. Extrema dreapt\u0103 cere expulzarea tuturor imigran\u0163ilor \u201ecu excep\u0163ia lui Platini", ironizeaz\u0103 Le Canard encha\u00eene. Ca o reac\u0163ie \u00eempotriva acestei gigantice \u00eentreprinderi de divertisment, \u00ee\u015fi face loc o concep\u0163ie mai hedonist\u0103 a sportului. Departe de orice idee competi\u0163ional\u0103 datorit\u0103 v\u00e2rstei, activit\u0103\u0163ii profesionale sau mentalit\u0103\u0163ii, un mare num\u0103r de francezi pa\u015fnici practic\u0103,/oggi\u00abg\u00ad ul, re\u00eencepe s\u0103 mearg\u0103 cu bicicleta sau \u00ee\u015fi cump\u0103r\u0103 una nou\u0103, prefer\u0103 pistelor schiul de fond. Ceea ce nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 aceia\u015fi pa\u015fnici indivizi nu tremur\u0103 de emo\u0163ie \u00een fata televizorului.

\u00een anumite triburi africane, femeilor le este interzis s\u0103 consume carne de pas\u0103re, deoarece \u201em\u00e2nc\u00e2nd carne de pas\u0103re devii nestatornic". \u201ePus la frigare" de c\u0103tre un poli\u0163ist priceput, de\u0163inutul aflat \u00een arest preventiv \u201ese a\u015faz\u0103 la mas\u0103" \u015fi d\u0103 drumul la tot ce \u015ftie. Dup\u0103 ce \u201ea tras un chiolhan", \u201ese trage \u015fi la dame". Cu alte cuvinte, ceea ce are leg\u0103tur\u0103 cu hrana dep\u0103\u015fe\u015fte sfera nutri\u0163ional\u0103 \u015fi se refer\u0103 la alte coduri sociale. \u00eentr\u00ado interven\u0163ie structuralist\u0103 privind arta culinar\u0103, inspirat\u0103 din opera lui Claude Levi\u00adStrauss, Mary Douglas remarc\u0103 fapul c\u0103 \u201evechile legi mozaice referitoare la alimenta\u0163ie se \u00eenscriu \u00eentr\u00adun ansamblu de reguli care guverna cultul \u015fi puritatea ritual\u0103, ca \u015fi comportamentul \u00een materie de rela\u0163ii sexuale \u015fi conjugale. Regulile alimentare nu cap\u0103t\u0103 sens dec\u00e2t \u00een calitatea acestora de elemente ale unei concep\u0163ii generale asupra universului, potrivit c\u0103reia poporul lui Dumnezeu trebuia s\u0103 se deosebeasc\u0103 de alte popoare pentru a\u00ad\u015fi asuma un destin deosebit"6. Pentru evrei, lumea material\u0103 e alc\u0103tuit\u0103 din trei elemente: p\u0103m\u00e2ntul, apa \u015fi aerul, \u015fi orice vie\u0163uitoare care nu intr\u0103 \u00een aceast\u0103 taxinomie era eliminat\u0103 din alimenta\u0163ie. \u00een mod identic, un evreu nu se putea c\u0103s\u0103tori cu un str\u0103in (\u0103) care se \u00eenchina altor dumnezei. A fi \u201eales" era \u00ad \u015fi este \u00eenc\u0103 \u00ad a fi deosebit. Deprinderile privitoare la alimenta\u0163ie se integreaz\u0103 a\u015fadar \u00een acest ansamblu care constituie legea mozaic\u0103: \u201eAcestea cap\u0103t\u0103 sens, scrie Mary Douglas, pentru cine \u00een\u0163elege c\u0103 acest sens pune \u00een joc totalitatea unei \u00eentregi experien\u0163e de via\u0163\u0103\u037e consider\u00e2ndu\u00adle \u00een mod independent, ceea ce risc\u0103m s\u0103 afl\u0103m este, \u00een primul r\u00e2nd, un nonsens". Observa\u0163ie valabil\u0103 pentru toate popoarele. Acela\u015fi autor ne aduce la cuno\u015ftin\u0163\u0103 c\u0103 \u00een tribul Lele (Zair), ca \u015fi la evrei, toate animalele amfibii \u015fi, \u00een general, cele care intr\u0103 \u00een mai multe clasific\u0103ri, sunt interzise. Francezii respect\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u015ftie, unele coduri nutri\u0163ionale foarte stricte: noi nu m\u00e2nc\u0103m carnea animalelor carnivore. V\u00e2n\u0103torii consum\u0103 carnea de mistre\u0163 \u015fi de c\u0103prioar\u0103, dar nu \u015fi cea de vulpe, animal apreciat \u00een unele regiuni din URSS, a\u015fa cum este c\u00e2inele \u00een China. De unde concluzia pe care o trage Mary Douglas: \u201ePrincipiile de selec\u0163ie care c\u0103l\u0103uzesc fiin\u0163a uman\u0103 \u00een alegerea resurselor sale alimentare nu sunt de ordin fiziologic, ci cultural (...). C\u0103ci cultura e cea care creeaz\u0103, \u00eentre oameni, acel sistem de comunica\u0163ie legat de ceea ce e comestibil, de ceea ce e toxic, de ceea ce e gre\u0163os". \u015ei toate codurile sociale sunt cele care desemneaz\u0103 pe cel (cea) care \u00eemparte bucatele. Intervievat\u0103 de Y. Verdier, o femeie din Millot evoc\u0103 \u00eenceputul de secol c\u00e2nd unele tinere perechi erau obligate s\u0103 locuiasc\u0103 la p\u0103rin\u0163ii so\u0163ului: \u201eC\u00e2nd locuiau to\u0163i laolalt\u0103, nora nu \u00eendr\u0103znea s\u0103 taie p\u00e2inea. Soacra preg\u0103tea m\u00e2ncarea \u015fi tot ea servea la mas\u0103, nimeni nu se servea singur, a\u015fa cum se obi\u015fnuie\u015fte ast\u0103zi (...). Atunci c\u00e2nd i se ofer\u0103 cuiva o foarte mic\u0103 felie de p\u00e2ine, persoana respectiv\u0103 spune: \u00abOh! v\u0103d c\u0103\u00admi dai buc\u0103\u0163ica soacrei\u00bb, dorind s\u0103 spun\u0103 c\u0103 soacra devine econoam\u0103 atunci c\u00e2nd \u00eei d\u0103 de m\u00e2ncare nurorii (...). Buc\u0103\u0163ica soacrei este o buc\u0103\u0163ic\u0103 minuscul\u0103 de p\u00e2ine... Focul soacrei e un foc care nu \u00eenc\u0103lze\u015fte, e un foc aproape inexistent. O soacr\u0103 e o persoan\u0103 care economise\u015fte"7. \u00een momentul \u00een\u0163\u0103rcatului se observ\u0103 aceast\u0103 trecere de la natur\u0103 la cultur\u0103, trecere adesea fatal\u0103 pentru copii \u00een societ\u0103\u0163ile tradi\u0163ionale: se depun eforturi pentru a se g\u0103si un aliment alb, duplicat simbolic al laptelui matern: \u201elapte de p\u00e2ine de maimu\u0163\u0103", amestec albicios ob\u0163inut din fructul baobabului \u00een unele triburi din Africa ecuatorial\u0103, lapte de nuc\u0103 de cocos \u00een Antile. \u00een Fran\u0163a de ast\u0103zi, tot femeile \u00eei hr\u0103nesc pe b\u0103rba\u0163i, ace\u015ftia rezerv\u00e2ndu\u00ad\u015fi statutul de \u201e\u015fef \u00een restaurantele de lux \u015fi monopolul criticilor gastronomice. Exist\u0103 femei care se simt \u201efericite \u00een buc\u0103t\u0103rie", afirm\u0103 b\u0103rba\u0163ii. C\u0103ut\u00e2ndu\u00adle cu cea mai mare aten\u0163ie, le g\u0103sim printre femeile inactive, cele mai dependente de so\u0163ul respectiv, pe care le \u00eenc\u00e2nt\u0103 sarcina