PROPRIETATEA
UNITATILE ECONOMICE DE PRODUCTIE
FACTORII DE PRODUCTIE
MARFA
ECONOMIA DE PIATA
PIATA BUNURILOR SI SERVICIILOR
PIATA MONETARA
PIATA MUNCII
PIATA CAPITALULUI
COSTURILE DE PRODUCTIE
VENITURILE ALTOR FACTORI DE PRODUCTIE
TEORIA PRETURILOR
FORMAREA PRETURILOR \u00ceN CONDITIILE CONCURENTEI IMPERFECTE
EFICIENTA ECONOMICA SI FORMELE EI
BIBLIOGRAFIE

Cunoasterea proceselor economice, a mecanismului lor de miscare si dezvoltare, precum si a
cauzelor care pun \u00een miscare energia oamenilor, presupune cercetarea trebuintelor. Acestea au
intrat \u00cen sfera preocuparii economistilor, filozofilor, sociologilor, psihologilor si a altor
specialisti, fiecare privindu-le din anumite unghiuri de vedere. Din aceasta cauza cercetarea
lor at\u00e2t de complexa \u00een dimensiunile si trasaturile ei, a dob\u00e2ndit un caracter interdisciplinar.

Dar, ce trebuie sa \u00eentelegem prin trebuinte economice? \u00cen general, se stie ca, orice fiinta
pentru a trai si dezvolta are nevoie sa obtina din natura anumite elemente. At\u00e2t timp c\u00e2t nevoia
nu este satisfacuta produce la om o anumita stare de neliniste care-l determina sa caute . Din
momentul \u00een care obiectul este gasit, nevoia devine dorinta. La r\u00e2ndul ei dorinta da nastere la
sfortarea pentru procurarea obiectului \u00een cauza. Deoarece efortul pentru obtinerea obiectului
dorit poate sa fie mai mult sau mai putin greu, omul a cautat \u00eentotdeauna sa \u00eel rationalizeze,
adica sa obtina maximum de efect cu minimum de efort. Aceasta situatie este cunoscuta \u00een
economie sub numele de \u201cprincipiul hedonistic\u201d. El nu presupune eliminarea completa a
efortului, ci numai \u00eenteleapta lui economisire, adica cea mai buna folosire a timpului.

Desi termenul de trebuinte economice se numara printre notiunile cel mai frecvent folosite,
totusi, el continua sa fie interpretat \u00cen moduri diferite, constituind, uneori, obiectul unor
discutii teoretice contradictorii. Astfel, dupa unii, trebuinta reprezinta lipsa unui lucru dorit.
Dupa altii, ele nu sunt altceva dec\u00e2t forma imaginara a cerintelor omului. Potrivit altor pareri,
trebuintele reflecta conditiile obiectiv necesare ale vietii oamenilor alcatuite din totalitatea
bunurilor materiale si spirituale. \u00cen fine, exista si parerea potrivit careia trebuintele economice
reprezinta o stare a personalitatii umane care apare ca izvor, ca impuls al tuturor formelor de
activitate. Ele ne determina, asadar, sa actionam, pentru ca avem sentimentul unei lipse sau a

Departe de a putea inventaria toate punctele de vedere \u00een legatura cu \u00eentelegerea trebuintelor, retinem totusi faptul ca mai toate definitiile care se dau fixeaza anumite trasaturi comune ale acestora si anume:

Caracterul istoriceste determinat. Trebuintele \u00eembraca forme economice concrete, proprii diferitelor trepte de dezvoltare a societatii. De pilda, \u00een
societatile primitive, omul nu avea dec\u00e2t nevoi primare adica hrana, adapost, eventual protejarea corpului cu ceva blanuri. Celelalte nu-i erau
cunoscute. Pe masura ce \u00eenvatam mai mult, curiozitatea sporeste, dorintele cresc, se \u00eenmultesc trebuintele de confort, igiena, curatenie, instruire,
calatorie etc. Aceasta capacitate nelimitata de largire a trebuintelor a creat civilizatia moderna, determin\u00e2ndu-i pe unii sa o numeasca progres,
ceea ce nu \u00eenseamna ca i-a facut pe oameni mai fericiti. Dar, daca le opresti \u00eenseamna ca te opui progresului. \u00centru-un anume sens, omenirea,
societatea reprezinta un perpetuum insatisfacut. Privite \u00een diversitatea lor, trebuintele sunt nelimitate \u00een perspectiva istoriei. Aceasta \u00eenseamna ca
satisfacerea unei trebuinte genereaza alta, iar unele dintre trebuintele vechi sunt \u00eenlocuite cu altele noi.

Izvoarele principale ale satisfacerii trebuintelor au fost dintotdeauna natura si munca, deci resursele acumulate si resursele naturale. Raporturile
ce se stabilesc \u00eentre resurse si trebuinte sunt deosebit de complexe. Aceasta complexitate provine din faptul ca, pe de o parte, asistam la
continua sporire, diversificare si modificare a continutului trebuintelor, iar, pe de alta parte, la schimbarea modului de satisfacere a lor si la
caracterul limitat, epuizabil al unor resurse naturale. De aici necesitatea corelarii trebuintelor prezente si viitoare cu resursele naturale si cele
acumulate prin munca.

Studiul trebuintelor economice ne dezvaluie pe l\u00e2nga unele trasaturi comune si o serie de
legitati ale formarii si evolutiei lor.
Potrivit unor opinii, sistemului trebuintelor \u00eei este proprie o singura lege si anume legea
cresterii trebuintelor. Realitatea a demonstrat ca, de fapt, avem de-a face cu mai multe legitati
ale formarii si evolutiei trebuintelor. Care ar putea fi aceste legitati?

1. Fara \u00eendoiala, una dintre aceste legitati ram\u00e2ne cresterea si diversificarea trebuintelor. Asa
cum atesta istoria dezvoltarii societatii omenesti, cresterea trebuintelor \u00eentregii populatii si
diversificarea lor a constituit dintotdeauna, una dintre cele mai importante legitati. Actiunea
acestei si-a gasit expresia \u00een:

Este limpede ca omul contemporan are mult mai multe trebuinte dec\u00e2t avea cel de acum un
veac, ca sa nu ne referim la epoci istorice mai \u00eendepartate. Apoi trebuie, sa observam ca ritmul
de crestere a trebuintelor, ca si al satisfacerii acestora, nu a fost acelasi \u00een toate perioadele
istorice. Diferente de ritm, uneori sensibile, au caracterizat si evolutia diferitelor grupe de
trebuinte. Asa, de pilda, nevoile spirituale au crescut uneori \u00cen ritmuri mult mai \u00eenalte dec\u00e2t
cele fiziologice sau naturale. Oricum, cel mai \u00eencet a sporit satisfacerea efectiva a trebuintelor.
At\u00e2t trebuintele c\u00e2t si posibilitatile de satisfacere a lor au depins \u00eentotdeauna de stare fortelor
productive ale societatii.

2. O a doua legitate consta \u00een interactiunea trebuintelor. \u00centr-adevar trebuintele nu pot fi
izolate unele de altele ci ele alcatuiesc un sistem. \u00cen cadrul acestui sistem trebuintele se
influenteaza si conditioneaza reciproc. De multe ori, cauza aparitiei unor trebuinte o constituie
alte trebuinte sau grup de trebuinte. Astfel, trebuinta de alimente genereaza, pe l\u00e2nga nevoia
de obtinere a produselor respective, nevoia de transport a acestora, nevoia asigurarii unor
mijloace de pregatire si de conservare s.a. La r\u00e2ndul ei, trebuinta de asigurare a locuintei,
conditioneaza, \u00cen mod necesar, aparitia unui sir de alte nevoi precum cele de iluminat,
\u00eencalzit, mobila s.a.m.d.. \u00cen felul acesta se formeaza un sir \u00eentreg al trebuintelor care se

3. Legea elasticitatii. Unul dintre atributele definitorii ale formarii si dezvoltarii trebuintelor
este elasticitatea. Ea \u00eesi gaseste expresia \u00een intensitatea diferita, mai mare sau mai mica, cu
care se manifesta una si aceeasi trebuinta \u00een diferite momente ale procesului de reproductie,
sau \u00een diferite locuri ale spatiului geografic si existenta unei scari graduale de satisfacere a
trebuintelor.

4. Substituirea trebuintelor. \u00cen evolutia lor trebuintele sunt nu numai complementare unele
altora, ci si concurente. Adica, o nevoie poate \u00eenlocui alta nevoie. P\u00e2inea de secara poate sa o
\u00eenlocuiasca pe cea de gr\u00e2u, zaharina se foloseste \u00cen locul zaharului, fibrele sintetice se
utilizeaza \u00een locul celor de bumbac, l\u00e2na sau matase, pielea artificiala \u00eenlocuieste pe cea
naturala, \u00een industria \u00eencaltamintei, metalul \u00eenlocuieste lemnul, s.a.m.d.. Aria substituirii
trebuintelor difera de la o nevoie la alta sau de la un grup de nevoi la altul. Ea se dovedeste a
fi destul de restr\u00e2nsa atunci c\u00e2nd este vorba de nevoi fiziologice (hrana, \u00eembracaminte,
adapost) si mai extinsa atunci c\u00e2nd este vorba de trebuinte secundare.

O problema care se pune este aceea a delimitarii trebuintelor esentiale sau primare, pe de o
parte si cele de lux, pe de alta parte. Desigur granitele dintre ele au un caracter relativ.
Progresul societatii a facut ca unele trebuinte cu caracter de lux sa devina esentiale \u00een anumite
\u00eemprejurari economico-sociale.

Legea substituirii actioneaza cu intensitate deosebit de mare \u00een situatiile \u00een care bunurile devin
deficitare sau mai costisitoare din punctul de vedere al pretului. \u00cen orice caz, substituirea
trebuintelor functioneaza ca o supapa pentru consumator, amplific\u00e2nd, \u00een anumite \u00eemprejurari
lupta de concurenta.

5. Orice trebuinta descreste \u00een intensitate pe masura ce se satisface p\u00e2na la punctul de
satietate (saturatie). Dupa acest punct nevoia se stinge si este \u00eenlocuita prin dezgust. Numai
pentru bani satietatea este extrem de rara si pare a iesi complet din cadrul acestei legitati. De
ce? Pentru ca banul este singura bogatie care are proprietatea sa raspunda nu unei singure
trebuinte ci a tuturor nevoilor posibile.

6. Orice trebuinta se stinge prin satisfactie, dar nu \u00eent\u00e2rzie sa reapara. Nevoia de hrana sau
de sete se stinge prin alimentare, dar, dupa un anumit interval de timp, reapare. Nevoia de
televizor se stinge prin cumpararea lui. Dar, dupa uzura sa, nevoia reapare, si mai mult dec\u00e2t
at\u00e2t, pe un plan superior. \u00cen legatura cu aceasta legitate mai sunt de observat c\u00e2teva aspecte. \u00cen
primul r\u00e2nd, daca o trebuinta se \u00eemplineste de mai multe ori \u00cen asa fel ea se fixeaza sub forma
de obicei. \u00cen alte situatii, ea creeaza dependenta, cum este de pilda cazul fumatului, iar
\u00eentreruperea lui nu poate fi facuta fara a resimti o suferinta ("obisnuinta este a doua natura").
\u00cen al doilea r\u00e2nd trasatura de mai sus are implicatii mai ad\u00e2nci. De exemplu, nivelul de trai
(standard of living) nu poate fi cobor\u00e2t asa de usor, fara a \u00eent\u00e2mpina rezistenta.

Dupa ce am vazut \u00een linii mari care sunt principalele trasaturi ale trebuintelor si principalelor
legitati de miscare ale acestora, putem sa le definim relativ mai usor. Asadar, \u00een sensul cel mai
general, trebuintele reprezinta cerinte obiectiv necesare ale vietii umane, ale existentei si
dezvoltarii purtatorilor lor \u2013 oamenii. Prin urmare, trebuintele umane exprima \u00eentotdeauna o