Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
17Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
1456

1456

Ratings: (0)|Views: 1,328|Likes:
Published by freeebooks444

More info:

Published by: freeebooks444 on Feb 24, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/15/2013

pdf

text

original

DISCIPLINA COMERTULUI
INTERNATIONAL
Introducere

Regulile comertului inte rnational sufera un proces evident de clarificare si tot mai larga cuprindere prin mecanismele juridice puse la punct sub egida Organizatiei Mondiale a Comertului. Directia nu este \u00eensa la fel de limpede cea a libertatii schimburilor comerciale, fara ca aceasta sa fie \u00een mod necesar trecuta \u00een subsidiar. Se poate vorbi mai degraba de pastrarea unei competitii deschise, \u00een care tarile sa \u00eesi poata apara si promova interesele comerciale potrivit unei discipline multilateral agreate.

Acest studiu de caz \u00eendreapta atentia asupra conditiilor de formulare a politicii comerciale \u00een contextul international de astazi. Probabil transformarea cea mai vizibila fata de deceniile anterioare este constructia unui sistem international \u00een care firmele si nu statele devin din ce \u00een ce mai responsabile pentru mediul competitional \u00een care opereaza. Aceasta perspectiva este completata prin raspunsuri la \u00eentrebarile:

\u00cen ce masura sunt implicatiile pentru relatia \u201eguvern \u2013 mediu de afaceri\u201d

diferite de la etapa GATT la etapa OMC?
Pe ce se bazeaza politica liberalizarii comerciale?
Cum se poate vorbi practic de egalitatea sanselor \u00een comertul international?
Care sunt implicatiile directe pentru formularea strategiilor de patrundere pe

pietele externe?

\u00centr-un orizont de timp de 10-15 ani, ce asteptari trebuie sa aiba firmele privind regulile comertului international? \u00cen ce mod se va modifica politica guvernamentala?

CAZUL
1
Studii de caz \u00een competitia internationala

La prima vedere pare un lucru surprinzator ca practica comertului liber, at\u00e2t de solid fundamentata teoretic \u2013 si fara \u00eendoiala una dintre putinele teorii economice at\u00e2t de clar demonstrate \u2013 sa \u00eesi gaseasca sprijinul \u00eentr-o constructie institutionala \u00eendelung construita, laborioasa si chiar controversata. Cu toate acestea, procedura complicata prin care statele \u00eesi apara interesele \u00een comertul international nu face dec\u00e2t sa sublinieze ca formularea politicii comerciale este de departe un proces la fel de simplu pe c\u00e2t teoria lasa sa se \u00eenteleaga.

\u00cen 1944, \u00een climatul conferintei asupra cooperarii economice internationale de la Bretton Woods, a fost g\u00e2ndit un sistem format din Banca Mondiala, Fondul Monetar International si Organizatia Comertului International. Aceasta din urma era menita sa acopere aspecte ale relatiilor comerciale internationale privind ocuparea fortei de munca, dezvoltarea economica, practicile comerciale restrictive, acorduri pe marfuri si politici comerciale. Din acest proiect, nu a fost acceptat \u00een cele din urma dec\u00e2t un acord \u00een domeniul politicilor comerciale \u2013General Agreement on Tariffs and

Trade, GATT \u2013 care \u00een 1948 era agreat de 23 de state ca baza a

reglementarilor viitoare \u00een ceea ce priveste \u00een principal reducerea taxelor vamale pentru produsele industriale. Astazi, acest corp de reglementari este cunoscut drept GATT 1947, \u00een timp ce adaugirile aduse de ultima runda a negocierilor au creat un nou text \u2013 GATT 1994.

Efortul depus de-a lungul rundelor de negocieri a condus la rezultate considerate istorice \u00een ceea ce priveste liberalizarea comerciala: de la o medie ponderata a taxelor vamale \u00een 1947 de 40% \u00een r\u00e2ndul tarilor dezvoltate s-a ajuns prin negocierile ultimei runde (Uruguay, 1986-1994) la un nivel de sub 5% si la o crestere a schimburilor de 15 ori \u00een perioada considerata1. \u00cen timp a aparut \u00eensa evident ca domeniile care au fost respinse initial din negocierile multilaterale determina \u00eentr-o masura cel putin la fel de importanta ca si taxele vamale conditiile de acces pe pietele externe. Expunerea 1 ofera o imagine de ansamblu a evolutiei domeniilor de negocieri \u00een timp.

Decizia de transformare \u00een 1995 a GATT \u00eentr-o constructie institutionala mai solida \u2013 Organizatia Mondiala a Comertului,OMC \u2013 a fost \u00een primul r\u00e2nd un raspuns la aceasta provocare. Cu 144 de tari membre si \u00eenca peste 20 \u00een proces de aderare, OMC este de departe cel mai important for de reglementare a conduitei statelor \u00een materia comertului international. \u00cen formularea care se da astazi, comertul international nu mai este \u00eensa doar sub iectul preocuparilor diferitelor state pentru un comert mai liber, desi acest deziderat reprezinta \u00eentotdeauna punctul de plecare. Mai degraba statele se \u00eenteleg asupra pastrarii unei anumite discipline a

1W T O . WTO Policy Issues for Parliamentarians. A Guide to Current Trade Issues for
Legislators, Geneva, May 2001.
Disciplina comertului international
schimburilor comerciale, fara ca negocierile sa urmeze doar sensul
liberalizarii comertului.
Aranjamentele din cadrul OMC

Disciplina comertului international rezulta dintr-o retea de contracte pe care statele membre OMC le agreeaza prin consens (\u00een mod obisnuit), le semneaza si le ratifica prin procedu rile interne uzuale. Conditiile de acces pe pietele externe se negociaza multilateral \u00een cadrul OMC sau bilateral prin acorduri preferentiale, dar care trebuie sa se \u00eencheie \u00een termeni acceptati la OMC. Obiectivul negocierilor comerciale multilaterale este definit prin urmatoarea formulare practica :

Crearea unui sistem comercial liberal si deschis, \u00een cadrul caruia firmele din mediul de afaceri al tarilor membre pot face comert unele cu altele \u00een conditiile unei concurente oneste.2

Deoarece peste 90% din volumul total al schimburilor internationale anuale este acoperit de membrii OMC, se poate spune ca negocierile \u00een cadrul OMC reprezinta \u00een cele din urma sursa principala \u2013 juridica si economica \u2013 de formare a instrumentelor de promovare si protejare a intereselor comerciale la extern si pe piata interna.

Cea mai mare parte a relatiilor contractuale priveste toate tarile membre \u2013 acordurile multilaterale \u2013 \u00een timp ce o parte din \u00eentelegerile convenite sunt aplicate doar de semnatari \u00een baza optiunilor proprii. Exemple pentru acestea din urma sunt acordurile plurilaterale si cele privind serviciile de telecomunicatii, tehnologia informatiei si serviciile financiare. Expunerea 2 prezinta structura organizationala a OMC \u00eempreuna cu domeniile acoperite prin aranjamentele negociate.

Prin toate acordurile \u00eencheiate statele se obliga la aplicarea unui tratament ne-discriminatoriu \u2013 definit prin clauzele \u201enatiunii celei mai favorizate\u201d si a \u201etratamentului national\u201d \u2013 fata de partenerii lor comerciali, ceea ce \u00eenseamna practic ca au obligatia sa acorde un tratament egal bunurilor indiferent de provenienta lor, dar si dreptul ca exporturile lor sa beneficieze pe pietele externe de un tratament de asemenea egal cu al celorlalti exportatori. Comertul cu servicii, bazat pe acelasi principiu, este gestionat printr-un acord separat \u2013 General Agreement on Trade in

Services, GATS. O alta extindere de la linia traditionala a negocierilor pe
marfuri o reprezinta subiectul protejarii prin comert a drepturilor de
proprieta te intelectuala.

\u00cen linii generale, disciplina comerciala se refera la doua posibilitati de interferenta \u00een aspectele comerciale. Pe de o parte, este vorba de conformitatea ceruta cu normele acceptate pentru tehnica operatiunilor de

2I n t e r n a t i o n a l T r a d e C e n t r e si C o m m o n w e a l t h Se c r e t a r i a t (I T C/C S) . Business G uide to the
World Trading System. Geneva, 1999, p. 7.

Activity (17)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
valerataku liked this
Georgios Loussis liked this
Romina Savuleac liked this
Lilian Hancu liked this
nicolaedaniela liked this
aleksieva27 liked this
cristinamarina29 liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->