Academia de\u015etiin\u0163e a Moldovei
Institutul de Filosofie, Sociologie\u015fi Drept
Cu titlu de manuscris CZU:l/14(091)
BOB\u00c2N\u0102 Gheorghe
UMANISMUL
\u00een g\u00e2ndirea filosofic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103
din secolul al XVII-lea - \u00eenceputul secolului al XVIII-lea
Tez\u0103 de doctor habilitat \u00een\u015ftiin\u0163e filosofice
09.00.03 - Istoria filosofiei
Consultant\u015ftiin\u0163ific:
Alexandru BABII,
doctor habilitat, profesor universitar
Autorul: Gheorghe BOB\u00c2N\u0102
Chi\u015fin\u0103u 2005
Introducere......................................................................................................2-14
Capitolul I. Premise ale umanismului \u00een g\u00e2ndirea filosofic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 din
secolele XV-XVI.
I. 1. Preciz\u0103ri conceptuale\u015fi metodologice...................................................................... 15 - 24 I. 2. Idei\u015fi tendin\u0163e umaniste \u00een literatura slavo-rom\u00e2n\u0103............................................... 25 -42 I. 3. Idei umaniste \u00een scrierile lui Nicolaus Olahus\u2026 \u2026 \u2026 \u2026 \u2026 \u2026 \u2026 \u2026 \u2026....... 43-48
Capitolul II. Mi\u015fc\u0103ri de idei\u015fi contacte culturale.
II.1. Afirmarea limbii rom\u00e2ne ca limb\u0103 de cultur\u0103........................................................ 49 -56 II.2. Medii de instruire\u015fi de difuzare a c\u0103r\u0163ii.................................................................. 56 \u2013 71 II.3. Cultul antichit\u0103\u0163ii...................................................................................................... 71 - 84 II.4. Sentimentul religios\u015fi toleran\u0163a................................................................................ 84 -92 II.5. Barocul ca mod de \u201etr\u0103ire\u201d a existen\u0163ei..................................................................... 92 - 100
Capitolul III. Problema omului \u00een g\u00e2ndirea filosofic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 din secolul al
XVII-lea - \u00eenceputul secolului al XVIII-lea.
III.l. Lumea ca macrocosm\u015fi omul ca microcosm............................................................. 101 - 116 III.2. Binele comun\u015fi idealul politic................................................................................... 116 - 127 III.3. Norocul nestatornic.................................................................................................... 127 - 133
Capitolul IV. Probleme de filosofie a istoriei
IV. 1. Conceptul de cultur\u0103\u015fi civiliza\u0163ie.............................................................................134 - 139 IV. 2. Identitate etnic\u0103\u015fi mit...............................................................................................139 - 155 IV. 3. Teoria ciclurilor istorico-geografice.......................................................................... 155 - 171
\u00cencheiere...............................................................................................................................172 -176
Bibliografie.......................................................................................................................... 177-198
1
Introducere
Actualitatea temei const\u0103 \u00een faptul c\u0103 \u00een lumea contemporan\u0103 problema omului, a valorilor
general umane a devenit o op\u0163iune prioritar\u0103. Necesitatea afirm\u0103rii \u00een societatea contemporan\u0103 a valorii fiin\u0163ei umane, con\u015ftientiz\u0103rea faptului c\u0103 scopul final al reformelor de orice tip \u00eel reprezint\u0103 omul sunt laitmotivul politicii\u015fi economiei, al\u015ftiin\u0163ei\u015fi culturii. Omul ca personalitate, rolul\u015fi locul s\u0103u \u00een lume\u015fi \u00een societate, acestea\u015fi alte probleme legate de natura uman\u0103 ocup\u0103 ast\u0103zi un loc tot mai \u00eensemnat \u00een cercet\u0103rile din domeniul istoriei filosofiei, antropologiei, eticii\u015fi filosofiei culturii. Omenirea tot mai des apeleaz\u0103 la sursele primordiale ale form\u0103rii sale spirituale\u015fi intelectuale printre care una dintre cele mai importante\u015fi actuale probleme pentru contemporaneitate este cea a umanismului. Principiile umanismului conform c\u0103rora binele omului trebuie considerat criteriu de apreciere a institu\u0163iilor sociale, iar rela\u0163iile bazate pe egalitate, dreptate, echitate - norme ale unei societ\u0103\u0163i democratice, au devenit ast\u0103zi mai actuale ca oric\u00e2nd. Totodat\u0103 problema umanismului este\u015fi una dintre cele mai complexe probleme metodologice ale studierii istoriei culturii\u015fi g\u00e2ndirii filosofice universale\u015fi na\u0163ionale.
No\u0163iunea deumanism nu este folosit\u0103 de noi \u00een sensul larg, ci \u00een sensul restr\u00e2ns\u015fi special de umanism al Rena\u015fterii ca fenomen istorice\u015fte definit. Dac\u0103 am folosi no\u0163iunea deumanism \u00een sensul larg al cuv\u00e2ntului contururile problemei ar deveni prea largi. \u00cen sens larg umanismul reprezint\u0103 un sistem de concep\u0163ii determinate din punct de vedere istoric care recunoa\u015fte valoarea omului ca personalitate, dreptul lui la libertate, fericire, la dezvoltarea\u015fi cultivarea tuturor capacit\u0103\u0163ilor. Motive umaniste sunt prezente \u00een operele literare, filosofice\u015fi \u00een concep\u0163iile etice\u015fi religioase ale diferitor popoare, \u00eencep\u00e2nd din antichitate. \u00centr-un sens mai \u00eengust no\u0163iunea de
umanism define\u015fte mi\u015fcarea ideologic\u0103 \u015fi cultural\u0103 din epoca Rena\u015fterii. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103
umanismul se cristalizeaz\u0103 ca un sistem de concep\u0163ii\u015fi ca un amplu curent \u00een g\u00e2ndirea social\u0103\u015fi
filosofic\u0103, precum\u015fi \u00een cultur\u0103.
Mi\u015fcarea renascentist\u0103 european\u0103 a fost, \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 mai mare sau mai mic\u0103, rodul unor ecouri ale Rena\u015fterii italiene\u2217. Pe l\u00e2ng\u0103 reactualizarea valorilor lumii antice, Rena\u015fterea reprezint\u0103 mai \u00eenainte de orice afirmarea omului, a valorilor umane din toate domeniile, de la art\u0103 p\u00e2n\u0103 la via\u0163a civil\u0103. Pentru prima dat\u0103 acum figura omului, \u00een complexitatea ei, a fost descoperit\u0103\u015fi pus\u0103 \u00een lumin\u0103. Printre \u201ep\u0103rin\u0163ii" conceptului de \u201eRena\u015ftere", este firesc s\u0103 se fac\u0103
\u2217 Termenul deRena\u015ftere, \u00een accep\u0163iunea sa ini\u0163ial\u0103, apar\u0163ine vocabularului religios. Acesta desemneaz\u0103, la modul propriu,
cea de-a doua na\u015ftere a unei fiin\u0163e care\u015fi-a pierdut via\u0163a. Rena\u015fterea transcrie cuv\u00e2ntulpalinge ne z\u0103 . din teologia greac\u0103. Aceasta nu vrea s\u0103 \u00eensemne neap\u0103rat o re\u00eenviere, nici o \u00eentoarcere, ci o re\u00eencepere pe baze noi. \u00cen special \u00een contextul mistic, rena\u015ftere\u015fi regenerare sunt sinonime. Prin iertare, purificare (botez sau peniten\u0163\u0103) sau chiar prin ascez\u0103 se \u00eencepe o alt\u0103 via\u0163\u0103, mai bun\u0103: se rena\u015fte \u00eentru Via\u0163\u0103. [221,9]
2
of 00
481
4,725 Reads
Info and Rating
| Category: | Uncategorized. |
| Rating: | |
| Upload Date: | 02/24/2009 |
| Copyright: | Attribution Non-commercial |
| Tags: |
Leave a Comment
dama cu camelii