Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
707

707

Ratings: (0)|Views: 67|Likes:
Published by freeebooks444

More info:

Published by: freeebooks444 on Feb 24, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/15/2013

pdf

text

original

\u015eTIIN\u0162A VOIOAS\u0102
(\u201ela gaya scienza")
Tr\u0103iesc sub acoperi\u015ful meu, Pe nimeni nu l-am urmat fidel, \u015ei-am r\u00ees de acel maestru eu Ce
\u00eensu\u015fi nu \u015fi-a r\u00ees de el.

Poate c\u0103 aceast\u0103 carte nu are nevoie numai de o prefa\u0163\u0103; \u00een final tot ar mai r\u0103m\u00eene \u00eendoiala
dac\u0103 cineva s-ar putea apropia prin prefe\u0163e detr\u0103irile acestei c\u0103r\u0163i f\u0103r\u0103 a fi tr\u0103it el \u00eensu\u015fi ceva
asem\u0103n\u0103tor. Cartea pare scris\u0103 \u00een graiul unui v\u00eent de moin\u0103: exist\u0103 \u00een ea zburd\u0103lnicie,
nelini\u015fte, contradic\u0163ie, vremuial\u0103 de aprilie, astfel \u00eenc\u00eet te g\u00eende\u015fti tot timpul at\u00eet la vecin\u0103tatea
iernii, c\u00eet \u015fi lavi ctoria asupra ei, victorie care vine, care trebuie s\u0103 vin\u0103, care poate a \u015fi venit...
Recuno\u015ftin\u0163a izvor\u0103\u015fte ne\u00eentrerupt, ca \u015fi cum tocmai s-ar fi petrecut cel mai nea\u015fteptat lucru,
recuno\u015ftin\u0163a unui convalescent \u2014 c\u0103ci acest lucru nea\u015fteptat era\u00eens\u0103n\u0103to\u015firea, \u201e\u015etiin\u0163a
voioas\u0103", aceasta semnific\u0103 saturnaliile unui spirit care a rezistat r\u0103bd\u0103tor unei ap\u0103s\u0103ri teribile
\u015fi \u00eendelungate \u2014 r\u0103bd\u0103tor, sever, rece, f\u0103r\u0103 a se supune, dar \u015fi f\u0103r\u0103 speran\u0163\u0103 \u2014 \u015fi care dintr-o
dat\u0103 este asaltat de speran\u0163\u0103, de speran\u0163a \u00eens\u0103n\u0103to\u015firii, debe\u0163 ia \u00eens\u0103n\u0103to\u015firii. Atunci nu e de
mirare c\u0103 ies la lumin\u0103 multe lucruri ne\u00een\u0163elepte \u015fi nebune\u015fti, mult\u0103 tandre\u0163e zglobie risipit\u0103
chiar \u015fi asupra unor probleme \u00eenf\u0103\u015furate \u00een blan\u0103 \u0163epoas\u0103, care nu par a dori s\u0103 fie m\u00eeng\u00eeia-te
\u015fi ademenite. \u00eentreaga carte nu este altceva dec\u00eet o desf\u0103tare dup\u0103 lipsuri \u015fi neputin\u0163e
\u00eendelungate, strig\u0103tul de bucurie al puterilor revenite, al credin\u0163ei re\u00eenviate \u00een ziua de m\u00eeine \u015fi
de poim\u00eeine, al nea\u015fteptatului sentiment \u015fi presentiment al viitorului, al apropiatelor aventuri,
al m\u0103rilor din nou deschise, al \u0163elurilor din nou permise, din nou crezute. \u015ei c\u00eete lucruri nu
l\u0103sasem \u00een urm\u0103! Aceast\u0103 felie de de\u015fert, epuizare, necredin\u0163\u0103, \u00eenghe\u0163 \u00een plin\u0103 tinere\u0163e, aceast\u0103
b\u0103tr\u00eene\u0163e ad\u00eenc\u0103 p\u0103truns\u0103 pe nedrept \u00een via\u0163a mea, aceast\u0103 tiranie a durerii, supralicitat\u0103 de
tirania m\u00eendriei care refuzaconc luziile durerii \u2014 iar concluziile s\u00eent consol\u0103ri \u2014, aceast\u0103
\u00eensingurare radical\u0103 ca o legitim\u0103 ap\u0103rare \u00eempotriva dispre\u0163ului fa\u0163\u0103 de oameni, devenit
boln\u0103vicios de clarv\u0103z\u0103tor, aceast\u0103 limitare principial\u0103 la amarul \u015fi duritatea cunoa\u015fterii, la
r\u0103nile pe care le provoac\u0103, dup\u0103 cum o prescriadezgustu l n\u0103scut treptat dintr-un imprudent
regim \u015fi r\u0103sf\u0103\u0163 spiritual \u2014 care este numit romantism \u2014 oh, cine ar putea s\u0103 simt\u0103 toate
acestea! Dar acela care ar putea s-o fac\u0103 mi-ar trece desigur cu vederea mai multe dec\u00eet pu\u0163in\u0103
nebunie, impetuozitate, \u201e\u015ftiin\u0163\u0103 voioas\u0103" \u2014 de pild\u0103 o m\u00een\u0103 de c\u00eentece ad\u0103ugate c\u0103r\u0163ii de
aceast\u0103 dat\u0103 \u2014 c\u00eentece \u00een care un poet r\u00eede de to\u0163i poe\u0163ii, \u00eentr-un fel greu de iertat. Ah, dar nu
s\u00eent doar poe\u0163ii \u015fi frumoasele lor \u201esentimente lirice" asupra c\u0103rora acest re\u00eenviat \u00ee\u015fi vars\u0103
r\u0103utatea: cine \u015ftie ce victim\u0103 \u00ee\u015fi mai caut\u0103, ce monstru de subiect parodic \u00eel va fermeca \u00een
cur\u00eend? \u201eIncipit tragoedia" se spune la sf\u00eer\u015fitul acestei c\u0103r\u0163i \u00eengrijor\u0103tor de ne\u015fov\u0103ielnice:
p\u0103zi\u0163i-v\u0103! Se preveste\u015fte ceva excep\u0163ional de r\u0103ut\u0103cios \u015fi de mali\u0163ios: incipit parodia, nu e nici
o \u00eendoial\u0103...
- Dar s\u0103-1 l\u0103s\u0103m pe domnul Nietzsche: ce ne pas\u0103 c\u0103 domnul Nietzsche s-a \u00eens\u0103n\u0103to\u015fit?... Un
psiholog cunoa\u015fte pu\u0163ine \u00eentreb\u0103ri at\u00eet de atr\u0103g\u0103toare cum ar fi cea a raportului dintre s\u0103n\u0103tate
\u015fi filozofie, iar \u00een cazul c\u0103 el \u00eensu\u015fi se \u00eemboln\u0103ve\u015fte, \u00eei va d\u0103rui bolii \u00eentreaga sa curiozitate
\u015ftiin\u0163ific\u0103. Deoarece, cu condi\u0163ia de a fi o persoan\u0103, ai \u00een mod necesar \u015fi filozofia propriei per-
soane: dar aici exist\u0103 o diferen\u0163\u0103 considerabil\u0103. La unii, cele care filozofeaz\u0103 s\u00eent defectele, iar
la al\u0163ii \u2014 bog\u0103\u0163iile \u015fi puterile lor. Primii aunevo ie de filozofia lor ca suport, lini\u015ftire,
medicament, salvare, \u00een\u0103l\u0163are sufleteasc\u0103, \u00eenstr\u0103inare de sine; pentru cei din urm\u0103 ea este doar
un lux frumos, \u00een cel mai bun caz voluptatea unei recuno\u015ftin\u0163e triumf\u0103toare, care \u00een final
trebuie \u00eenscris\u0103 cu majuscule cosmice pe firmamentul ideilor. Dar \u00een cazul cel\u0103lalt, mai
obi\u015fnuit, c\u00eend disperarea \u00eencepe s\u0103 filozofeze, ca la to\u0163i g\u00eenditorii bolnavi \u2014 \u015fi poate c\u0103 \u00een
istoria filozofiei ei s\u00eent preponderen\u0163i \u2014 ce se va \u00eent\u00eempla cu ideea \u00eens\u0103\u015fi, c\u00eend ea se va afla
suba p \u0103 s area bolii? Aceasta este \u00eentrebarea care prive\u015fte psihologul \u015fi aici devine

experimentul posibil. Aidoma unui c\u0103l\u0103tor care \u00ee\u015fi propune s\u0103 se trezeasc\u0103 la o anumit\u0103 or\u0103,
d\u0103ruindu-se apoi lini\u015ftit somnului, tot astfel \u015fi noi filozofii, admi\u0163\u00eend c\u0103 ne \u00eemboln\u0103vim, ne
abandon\u0103m bolii pentru o vreme, cu trup \u015fi suflet \u2014 parc\u0103 am \u00eenchide ochii fa\u0163\u0103 de noi \u00een\u015fine.
\u015ei dup\u0103 cum c\u0103l\u0103torul \u015ftie c\u0103 cevanu doarme, ceva care num\u0103r\u0103 orele \u015fi-1 va trezi, tot a\u015fa
\u015ftim \u015fi noi c\u0103 ceasul hot\u0103ritor ne va g\u0103si treji \u2014 c\u0103 atunci r\u0103sare ceva care ne surprinde
spiritul asupra faptei, vreau s\u0103 spun \u00een pragul sl\u0103biciunii sau al \u00eentoarcerii, al resemn\u0103rii, al
c\u0103lirii, al \u00eentunec\u0103rii sau cum se mai numesc toate st\u0103rile maladive ale spiritului, care \u00een zilele
s\u0103n\u0103toase au \u00eempotriva lorm\u00eendria spiritului (c\u0103ci r\u0103m\u00eene adev\u0103rat\u0103 vechea zical\u0103: \u201eSpiritul
m\u00eendru, p\u0103unul \u015fi calul s\u00eent cele mai m\u00eendre trei animale de pe p\u0103m\u00eent"). Dup\u0103 o asemenea
interogare de sine, ispitire de sine, \u00eenve\u0163i s\u0103 prive\u015fti cu un ochi mai subtil tot ceea ce s-a
filozofat p\u00een\u0103 acum, ghice\u015fti mai u\u015for ca \u00eenainte ocoli\u015furile nevrute, c\u0103ile l\u0103turalnice, locurile
de odihn\u0103, punctele\u00eensorite ale ideii pe unde g\u00eenditorii suferinzi s\u00eent condu\u015fi \u015fi ademeni\u0163i,
tocmai ca suferinzi, \u015ftii acum \u00eencotrotrupul bolnav \u015fi nevoile sale \u00eemping, arunc\u0103, ademenesc
spiritul \u2014 spre soare, lini\u015fte, bl\u00eende\u0163e, medicamente, spre o consolare \u00eentr-un sens oarecare.
Orice filozofie care pune pacea mai presus dec\u00eet r\u0103zboiul, orice etic\u0103 ce \u00een\u0163elege negativ ideea
de fericire, orice metafizic\u0103 \u015fi fizic\u0103 ce cunoa\u015fte o finalitate, o stare definitiv\u0103 de vreun fel
oarecare, orice aspira\u0163ie preponderent estetic\u0103 sau religioas\u0103 spre un al\u0103turi, un dincolo, un \u00een
afar\u0103, un deasupra, permit \u00eentrebarea dac\u0103 nu cumva boala a fost aceea care 1-a inspirat pe
filozof. Marcarea incon\u015ftient\u0103 a necesit\u0103\u0163ilor fiziologice sub mantia obiectivului, a idealului, a
spiritualit\u0103\u0163ii pure merge \u00eenfrico\u015f\u0103tor de departe \u015fi m-am \u00eentrebat adesea dac\u0103, de o manier\u0103
general\u0103, filozofia nu a fost cumva p\u00een\u0103 acum doar o interpretare a trupului \u015fi o\u00een\u0163e legere

gre\u015fit\u0103 a acestuia, \u00een spatele celor mai \u00eenalte judec\u0103\u0163i de valoare care au condus p\u00een\u0103 acum

istoria g\u00eendirii se ascund ne\u00een\u0163elegerile alc\u0103tuirii trupe\u015fti, fie a individului, fie a st\u0103rilor sociale
sau a raselor \u00een totalitate. Toate acele nebunii \u00eendr\u0103zne\u0163e ale metafizicii \u015fi \u00een special r\u0103spun-
surile lor privitoare lavaloarea existen\u0163ei pot fi considerate \u00eentotdeauna \u015fi \u00een primul r\u00eend drept
simptome ale anumitor trupuri; \u015fi dac\u0103 astfel de afirm\u0103ri sau neg\u0103ri ale lumii, m\u0103surate
\u015ftiin\u0163ific, nu au nici un dram de importan\u0163\u0103, ele \u00eei ofer\u0103 totu\u015fi istoricului sau psihologului
indicii cu at\u00eet mai valoroase, ca simptome, dup\u0103 cum am spus, ale trupului, ale reu\u015fitei sau ne-
reu\u015fitei acestuia, ale plenitudinii, puterii, suveranit\u0103\u0163ii sale \u00een istorie, sau ale re\u0163inerilor,
oboselilor, s\u0103r\u0103cirilor sale, ale presim\u0163irii sf\u00eer\u015fitului, ale voin\u0163ei sale de moarte, \u00eenc\u0103 mal a\u015ftept
ca unmedic filozof \u00een sensul excep\u0163ional al cuv\u00eentului \u2014 unul care s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 problema
s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii generale a poporului, a epocii, a rasei, a umanit\u0103\u0163ii \u2014 s\u0103 aib\u0103 odat\u0103 curajul de a
\u00eempinge b\u0103nuiala mea la extrem, \u00eendr\u0103znind s\u0103 sus\u0163in\u0103 c\u0103 \u00een toate filozof\u0103rile nici n-a fost
vorba p\u00een\u0103 acum despre \u201eadev\u0103r" ci despre altceva, s\u0103 spunem despre viitor, s\u0103n\u0103tate, cre\u015ftere,
putere, via\u0163\u0103...

\u2022Se poate ghici c\u0103 n-a\u015f vrea s\u0103 s\u0103 m\u0103 despart cu ingratitudine de epoca aceea de boal\u0103 grea, al

c\u0103rei c\u00ee\u015ftig n-a secat nici azi pentru mine, dup\u0103 cum s\u00eent \u015fi foarte con\u015ftient de avantajele pe care le am fa\u0163\u0103 de to\u0163i troglodi\u0163ii spiritului, datorit\u0103 s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii mele variabile. Un filozof care a trecut prin mai multe st\u0103ri ale s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii \u015fi mai trece \u00eenc\u0103, a str\u0103b\u0103tut \u015fi tot at\u00eetea filozofii; el nu

poate face altfel dec\u00eet s\u0103-\u015fi transpun\u0103 de fiecare dat\u0103 starea \u00een cea mai spiritualizat\u0103 form\u0103 \u015fi

dep\u0103rtare \u2014 aceast\u0103 art\u0103 a transfigur\u0103riieste de fapt filozofie. Noi filozofii nu avem libertatea
de a desp\u0103r\u0163i sufletul de trup, cum face poporul, \u015fi s\u00eentem \u00eenc\u0103 \u015fi mai pu\u0163in liberi s\u0103 desp\u0103r\u0163im
sufletul de spirit. Nu s\u00eentem broa\u015fte g\u00eenditoare, aparate de obiectivare \u015fi de \u00eenregistrare cu
m\u0103dularele puse la ghea\u0163\u0103 \u2014 noi trebuie s\u0103 na\u015ftem permanent ideile din durerea noastr\u0103,
\u00eenso\u0163indu-le p\u0103rinte\u015fte cu tot ceea ce avem \u00een noi ca s\u00eenge, inim\u0103, foc, bucurie, patim\u0103,
suferin\u0163\u0103, con\u015ftiin\u0163\u0103, soart\u0103, fatalitate. A tr\u0103i \u00eenseamn\u0103 pentru noi a preschimba permanent \u00een
lumin\u0103 \u015fi flac\u0103r\u0103 tot ceea ce s\u00eentem, precum \u015fi tot ceea ce ne atinge, nici nuputem altfel. Iar
cu privire la boal\u0103, nu am fi aproape tenta\u0163i s\u0103 \u00eentreb\u0103m dac\u0103 de fapt ne-am putea lipsi de ea?

Numai marea durere este ultima eliberatoare a spiritului ca \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor al marii b\u0103nuieli care
face din fiecare U un X, un X adev\u0103rat, adic\u0103 litera premerg\u0103toare celei ultime... Abia marea
durere, acea durere domoal\u0103 \u00eendelungat\u0103, care \u00ee\u015fi ia timp, \u00een care parc\u0103 s\u00eentem ar\u015fi la foc de
lemn verde, ne oblig\u0103 pe noi, filozofii, s\u0103 cobor\u00eem \u00een ultimele noastre str\u0103funduri, \u00eendep\u0103rt\u00e2nd
de noi toat\u0103 \u00eencrederea, tot ceea ce este blajin, \u00eenv\u0103luitor, bl\u00eend, mediocru, \u00een care ne pusesem
poate \u00eenainte vreme toat\u0103 omenia. M\u0103 \u00eendoiesc c\u0103 o astfel de durere \u201e\u00eembun\u0103t\u0103\u0163e\u015fte", dar \u015ftiu
c\u0103 ne face mai profunzi. Fie \u00eenv\u0103\u0163\u0103m s\u0103-i opunem m\u00een-dria noastr\u0103, batjocura \u015fi puterea
voin\u0163ei noastre, asemenea indianului care, oric\u00eet de cumplit ar fi torturat, se desp\u0103gube\u015fte pe
seama schingiuitorului prin r\u0103utatea limbii sale, fie ne retragem din fa\u0163a durerii \u00een acel neant
oriental denumit Nirvana, \u00een acea mut\u0103, rigid\u0103 \u015fi surd\u0103 resemnare, uitare de sine, \u015ftergere de
sine; din asemenea exerci\u0163ii \u00eendelungi \u015fi periculoase ale st\u0103-p\u00eenirii de sine ie\u015fi un alt om, cu
c\u00eeteva semne de \u00eentrebare \u00een plus, dar \u00een primul r\u00eend cuvoin\u0163a de a pune \u00eentreb\u0103ri mai multe,
mai ad\u00eenci, mai severe, mai dure, mai rele, mai lini\u015ftit dec\u00eet p\u00een\u0103 atunci. S-a ispr\u0103vit cu
\u00eencrederea \u00een via\u0163\u0103, via\u0163a \u00eens\u0103\u015fi a devenitproblem\u0103. Nu cumva s\u0103 se cread\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 din aceast\u0103
cauz\u0103 devii \u00een mod necesar obscurantist! Hn\u0103 \u015fl dragostea de via\u0163\u0103 este \u00eenc\u0103 posibil\u0103 \u2014 numai
c\u0103 iube\u015fti altfel. Este ca dragostea pentru o femeie care ne aduce \u00eendoieli... Dar farmecul a tot
ce este problematic, bucuria dat\u0103 de X, este prea mare la oamenii mal spirituali \u015fi mai spiri-
tualiza\u0163i, pentru ca s\u0103 nu \u00eenv\u0103luie, mereu din nou, ca o v\u0103paie, toate mizeriile problematicului,
toate pericolele nesiguran\u0163ei, p\u00een\u0103 \u015fi gelozia iubitului. Cunoa\u015ftem o fericire nou\u0103...
\u00een \u00eencheiere, pentru ca esen\u0163ialul s\u0103 nu r\u0103m\u00een\u0103 nespus: din asemenea str\u0103funduri, din asemenea
boli grele, ca \u015fi din boala b\u0103nuielii grave, te \u00eentorciren\u0103scu t, cu alt\u0103 piele, mai sensibil, mai
r\u0103ut\u0103cios, cu un gust mai subtil pentru bucurie, cu un gust mai delicat pentru toate lucrurile
bune, cu sim\u0163uri mai voioase, cu o a doua inocen\u0163\u0103 \u2014 mai periculoas\u0103 \u2014 \u00een bucurie, \u00een
acela\u015fi timp mai copil\u0103ros \u015fi de o sut\u0103 de ori mai rafinat dec\u00eet ai fost vreodat\u0103 \u00eenainte. Vai c\u00eet
de resping\u0103toare este acum pl\u0103cerea vulgar\u0103, surd\u0103 \u015fi cenu\u015fie, a\u015fa cum o \u00een\u0163eleg \u00een general cei
pe care \u00eei desfat\u0103, \u201ecultiva\u0163ii" no\u015ftri, boga\u0163ii \u015fi conduc\u0103torii no\u015ftri! C\u00eet de r\u0103ut\u0103cios ascult\u0103m
de-acum \u00eenainte g\u0103l\u0103gia infernal\u0103 de iarmaroc cu care, spre a ajunge la \u201epl\u0103ceri spirituale",
\u201eomul cultivat", locuitor al ora\u015felor mari, se las\u0103 ast\u0103zi siluit prin art\u0103, carte \u015fi muzic\u0103, dar \u015fi
cu ajutorul b\u0103uturilor spirtoase! C\u00eet de tare ne dor acum urechile de \u0163ip\u0103tul teatral al patimii,
c\u00eet de str\u0103ine au devenit gustului nostru \u00eentreaga agita\u0163ie romantic\u0103 \u015fi harababura sim\u0163urilor pe
care le \u00eendr\u0103ge\u015fte gloata cultivat\u0103, \u00eempreun\u0103 cu aspira\u0163iile ei spre sublim, spre solemn, spre
\u00eentortocheat! Nu, dac\u0103 noi, convalescen\u0163ii, mai avem \u00een general nevoie de vreo art\u0103, atunci
este oalt\u0103 art\u0103 \u2014 o art\u0103 batjocoritoare, u\u015foar\u0103, trec\u0103toare, dumnezeiesc de nest\u00eenjenit\u0103, dum-
nezeiesc de artificial\u0103, care arde ca o flac\u0103r\u0103 vie \u00eentr-un cer f\u0103r\u0103 nori! \u00eenainte de toate o art\u0103
pentru arti\u015fti, numai pentru arti\u015fti! \u00een\u0163elegem acum mai bine ce este \u00een primul r\u00eend necesar \u00een

acest scop: senin\u0103tatea, orice fel de senin\u0103tate, prieteni! Chiar \u015fi ca arti\u015fti \u2014 a\u015f putea s-o

dovedesc. Noi, \u015ftiutorii, \u015ftim acum prea bine unele lucruri; oh, cum vom mai \u00eenv\u0103\u0163a de-acum
\u00eenainte, ca arti\u015fti, s\u0103 uit\u0103m bine, s\u0103ignor\u0103m bine! \u015ei \u00een privin\u0163a viitorului nostru; vom fi greu
de reg\u0103sit pe c\u0103r\u0103rile acelor tineri egipteni care fac templele nesigure noaptea, care
\u00eembr\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 statui \u015fi vor neap\u0103rat s\u0103 dezv\u0103luie, s\u0103 dezveleasc\u0103, s\u0103 scoat\u0103 \u00een plin\u0103 lumin\u0103 tot
ceea ce din motive serioase este \u0163inut ascuns. Nu, acest prost gust, aceast\u0103 voin\u0163\u0103 de adev\u0103r, de
\u201eadev\u0103r cu orice pre\u0163", aceast\u0103 nebunie tinereasc\u0103 \u00een dragostea pentru adev\u0103r ne dezgust\u0103;
avem prea mult\u0103 experien\u0163\u0103, s\u00eentem prea serio\u015fi, prea veseli, prea marca\u0163i, prea profunzi
pentru a\u015fa ceva... Nu mai credem c\u0103 adev\u0103rul mai r\u0103m\u00eene adev\u0103r dac\u0103 i se scoate v\u0103lul, am
tr\u0103it destul pentru a crede aceasta. Ast\u0103zi ni se pare o problem\u0103 de bun\u0103-cuviin\u0163\u0103 s\u0103 nu vrei s\u0103
vezi totul gol, s\u0103 nu vrei s\u0103 participi la toate, s\u0103 nu vrei s\u0103 \u00een\u0163elegi \u015fi s\u0103 \u201e\u015ftii" totul. \u201eEste
adev\u0103rat c\u0103 bunul Dumnezeu e prezent pretutindeni? \u015fi-a \u00eentrebat o feti\u0163\u0103 mama, dar g\u0103sesc c\u0103
este ceva necuviincios" \u2014 o aluzie pentru filozofi! Ar trebui onorat\u0103 mai multp u d o a rea cu
care natura s-a ascuns \u00een spatele unor taine \u015fi felurite incertitudini. Poate c\u0103 adev\u0103rul este o
femeie care are motive s\u0103 nu-\u015fi arate motivele! Poate c\u0103 numele ei, pentru a vorbi grece\u015fte,

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->