Etienne Gilson
1
MONOGRAFIILEHUMA NITAS
TOMISMUL
INTRODUCERE \u00ceN FILOZOFIA
SF\u00ceNTULUI TOMA D'AQUINO
Traducere din francez\u0103 de ADRIAN NI\u0162\u00c2
Traducere din latin\u0103 de LUCIA WALD
HUMANITAS
BUCURE\u015eTI
Coperta
IOANA DRAGOMIRESCU MARDARE
Descrierea CIP a Bibliotecii Na\u0163ionale GILSON, ETIENNE
Tomismul: introducere \u00een filozofia Sf\u00e2ntuli Toma d'Aquino/
Etienne Gilson; trad.: Adrian Ni\u0163\u0103. - Bucure\u015fti: Humanitas, 2002 564 p.; 22 cm. Bibliogr. Index. ISBN 973-28-
0948-5
1. Ni\u0163\u0103, Adrian (trad.) 235.3 Thomas Aquinas
ETIENNE GILSON
LE THOMISME
Inlroduclion \u0103 la philosophie de saint Thomas d'Aquin
\u00a9 Librairie Philosophique J. VRIN, 1989
\u00a9 HUMANITAS, 2002
ISBN 972-328-0948-5
J
l.\
Nota traduc\u0103torului
Traducerea celei mai importante lucr\u0103ri dedicate tomismului are la baz\u0103 edi\u0163ia a \u015fasea a
lucr\u0103rii lui Etienne GilsonTo m is m u l. Lucrare de ini\u0163iere didactic\u0103,To m is m u l trateaz\u0103 \u00eentr-un
stil clar \u015fi extrem de accesibil despre Dumnezeu, natur\u0103 \u015fi moral\u0103.
Dificultatea traducerii \u00een limba rom\u00e2n\u0103 \u0163ine de terminologia filozofic\u0103 folosit\u0103 de ilustrul
medievist, \u00een \u00eencercarea sa de a transpune \u00eentr-un limbaj accesibil unui cititor contemporan
g\u00eendirea Sf\u00eentului Toma. Aceast\u0103 situa\u0163ie a fost amplificat\u0103 de cvasiinexisten\u0163a traducerii
textelor tomiste \u00een limba rom\u00e2n\u0103 sau de solu\u0163iile inadecvate (cel pu\u0163in din punct de vedere
filozofic) aduse principalilor termeni filozofici \u00een cazul pu\u0163inelor traduceri existente.
Principala chestiune care trebuie l\u0103murit\u0103 este legat\u0103 de conceptul cel mai important al
filozofiei tomiste, \u015fi anume conceptulesse, pe care E. Gilson ne sugereaz\u0103 s\u0103 nu-1 traducem
nici cu inuzitatuletant, nici cu latinesculexistentia, dar nici cuet re, c\u0103ci \u00een acest ultim caz
g\u00eendirea Sf\u00eentului Toma ar fi f\u0103cut\u0103 ininteligibil\u0103. Din acest motiv, E. Gilson ne propune s\u0103-1
red\u0103m peesse prinexister \u201eactul de a exista". L 'exister este actul pur de a exista, propriu lui
Dumnezeu. Dumnezeu este \u00een fiecare dintre lucruri prin esen\u0163\u0103, caEsse-le care este cauza
esse-\or acestora. Dumnezeu este r\u0103d\u0103cina \u00eens\u0103\u015fi a existen\u0163ei; el confer\u0103 existen\u0163\u0103 pentru c\u0103
este Actul de a exista. Interpretarea lui E. Gilson este, dup\u0103 p\u0103rerea noastr\u0103, \u00een perfect acord
cu \u00eencercarea inovatoare a Sf\u00eentului Toma de a trata esen\u0163a \u015fi existen\u0163a. Astfel, Sf\u00eentul Toma
sus\u0163ine c\u0103 esen\u0163a creaturilor estedistinc t\u0103 de existen\u0163a acestora, iar esen\u0163a lui Dumnezeu este,
\u00een schimb,identic\u0103 cu existen\u0163a sa. Cu alte cuvinte, esen\u0163a lui Dumnezeu nu este dcitatea,
cum am fi tenta\u0163i s\u0103 credem dup\u0103 modelul creaturilor. Acestea au esen\u0163\u0103 (\u00een cazul animalelor
animalitatea, \u00een cazul culorii ro\u015fu ro\u015fea\u0163a ctc.) \u015fi au existen\u0163\u0103 (perceptibil\u0103 prin sim\u0163uri).
NOTA TRADUC\u0102TORULUI
E. Gilson are meritul de a fi ar\u0103tat revolu\u0163ia copernican\u0103 \u00eenf\u0103ptuit\u0103 de Sfintul Toma.
Ontologiilc lui Boethius, Augustin, Anselm \u015f.a. au redus existen\u0163a la fiin\u0163\u0103 \u015fi au conceput
fiin\u0163a ca esen\u0163\u0103. Cu alte cuvinte, au plecat de laesen\u0163a lui Dumnezeu (conceput\u0103 ca unu, ca
imuabilul, ca fiin\u0163a fa\u0163\u0103 de care nu se poate concepe ceva mai mare etc), \u00een\u0163eleg\u00eend prin asta
fiin\u0163a lui Dumnezeu \u015fi au conchis de aici existen\u0163a lui Dumnezeu.
Sf\u00eentul Toma respinge ontologiile esen\u0163ei \u015fi adopt\u0103 o ontologie a existen\u0163ei plee\u00eend de la
existen\u0163a lui Dumnezeu (demonstrat\u0103 a posteriori prin cele cinci c\u0103i). Dup\u0103 ce demonstreaz\u0103
c\u0103 Dumnezeu exist\u0103, se \u00eentreab\u0103 care este faptul \u00een virtutea c\u0103ruia Dumnezeu exist\u0103.
R\u0103spunsul Sf\u00eentului Toma este c\u0103 Dumnezeu exist\u0103 \u00eentruc\u00eet este, nu unu, nu imuabil, nu fiin\u0163a
fa\u0163\u0103 de care nu se poate concepe ceva mai mare etc, ci \u00eentruc\u00eet esteesse, adic\u0103 Actul de a
exista(l'Exister).
Av\u00eend \u00een vedere aceste chestiuni, am urm\u0103rit \u00een permanen\u0163\u0103 s\u0103 p\u0103str\u0103m, la sfintul Toma
d'Aquino, distinc\u0163ia dintre planul fiin\u0163ei, tradue\u00eend termenul e/75(\u00e2 tre ) prinfiin\u0163\u0103, termenul
etaniprin lucru care este, \u015fi planul existen\u0163ei, tradue\u00eend termenul \u00e2tre (esse)prin existen\u0163\u0103 \u015fi /
'existerprin actul de a exista.
Am folosit expresiile latine\u015fti passivus \u015flpassivitas pentrupassif \u015fipassivit e pentru o
apropiere mai bun\u0103 de sensul filozofic al tennenilor francezi.
Termeniiirascible \u015ficoncupiscible i-am tradus prinirascibil \u015ficoncu-piscibil , termeni ce
redau, la Sfintul Toma, poten\u0163ialit\u0103\u0163i apetitive inferioare ale sufletului.
Am preferat s\u0103 red\u0103m esen\u0163a omului (humanite, humanitas) prinome-nitate , deoarece, \u00een
primul r\u00eend, termenulumanitate \u00eenseamn\u0103 omenire, umanitarism \u015fi, \u00een al doilea r\u00eend,
omenitatea exprim\u0103 mai adecvat esen\u0163a omului dec\u00eet termenii omeniesau omenesc.
Urm\u0103torii termeni francezi i-am redat astfel: passions \u2014 afecte; dilec-tion \u2014 iubire duioas\u0103;
justice\u2014justi\u0163ie; Ies biens\u2014 categorii de bine.
Traducerea \u00een limba rom\u00e2n\u0103 a termenilor, expresiilor \u015fi citatelor din limbile latin\u0103 \u015fi elin\u0103 \u2014
\u00een cazul \u00een care ace\u015ftia nu s\u00eent tradu\u015fi explicit \u00een textul gilsonian \u2014 a fost realizat\u0103 de doamna
profesoar\u0103 Lucia Wald, c\u0103reia \u00eei mul\u0163umim \u015fi pe aceast\u0103 cale.
Adres\u0103m mul\u0163umirile noastre tuturor celor care ne-au ajutat, cu \u00eencuraj\u0103ri \u015fi sugestii, pe
parcursul lucrului la traducerea acestei monumentale lucr\u0103ri, \u00een special domnului profesor
Gheorghc Vl\u0103du\u0163escu \u015fi redactorului lucr\u0103rii, domnul S\u00e2ndor Skultety.
ADRIAN NIT\u0102
Prefa\u0163\u0103
Aceast\u0103 a \u015fasea edi\u0163ie aTomismului \u00eencorporeaz\u0103 \u00een substan\u0163a edi\u0163iei precedente rezultatul
reflec\u0163iilor mai recente asupra semnifica\u0163iei filozofiei Sf\u00eentului Toma d'Aquino. Spun \u00eentr-
adev\u0103r: filozofie, c\u0103ci, insis-t\u00eend asupra caracterului esen\u0163ialmente teologic al doctrinei, sus\u0163in
mai mult ca oric\u00eend c\u0103 aceast\u0103 teologie, prin \u00eens\u0103\u015fi natura ei, include nu doar \u00een fapt, ci \u00een mod
necesar o filozofie strict ra\u0163ional\u0103. A nega acest fapt ar \u00eensemna a nega c\u0103 pietrele s\u00eent pietre
adev\u0103rate sub pretextul c\u0103 ele servesc la construirea unei catedrale.
Cartea a fost delestat\u0103 de vechile prefe\u0163e, devenite f\u0103r\u0103 obiect. Controversele perimate au fost
suprimate. Ordinea a redevenit fidel\u0103 celei din edi\u0163iile precedente edi\u0163iei a cincea; se vor
vedea motivele. Anumite teze referitoare la dovezile existen\u0163ei lui Dumnezeu au fost
retractate sau corectate. Ele vor fi indicate pe m\u0103sur\u0103 ce vor ap\u0103rea, \u00een orice caz de fiecare
dat\u0103 c\u00eend vor fi destul de importante pentru a merita s\u0103 fie semnalate.
A\u015f sim\u0163i oarecare triste\u0163e s\u0103-mi iau r\u0103mas bun de la o carte care m-a \u00eenso\u0163it o via\u0163\u0103, dac\u0103 nu a\u015f
\u015fti c\u0103 o va urma \u00een t\u0103cere p\u00een\u0103 la cap\u0103t. \u00eengrijorarea mea are mai degrab\u0103 ca temei lucrurile
ne\u015ftiute \u015fi erorile ce \u00eenc\u0103 pot corupe interpretarea unei doctrine \u00een g\u00eendirea unui istoric care i-
a cultivat studiul timp de \u015faizeci de ani. Dac\u0103 anii tinere\u0163ii ar b\u0103nui ce incertitudini greveaz\u0103
istoria filozofiei, nu ar comite impruden\u0163a s\u0103 se angajeze \u00een acest domeniu. La b\u0103tr\u00eene\u0163e,
istoricul trebuie cel pu\u0163in s\u0103 fi \u00eenv\u0103\u0163at modestia fa\u0163\u0103 de g\u00eendirea sa \u015fi indulgen\u0163a fa\u0163\u0103 de cea a
altora. Exist\u0103 o \u201elege a con\u015ftiin\u0163elor \u00eenchise". Cea a unui geniu at\u00eet de vast ca Sf\u00eentul Toma
d'Aquino nu se va l\u0103sa poate niciodat\u0103 p\u0103truns\u0103 cu adev\u0103rat.
Aceast\u0103 revizuire a unei c\u0103r\u0163i vechi nu a putut s\u0103-i schimbe nici caracterul, \u015fi nici chiar
terminologia. Mi-ar fi pl\u0103cut s\u0103 le modific profund
PREFA\u0162A
pe am\u00eendou\u0103, dar mi-am dat seama c\u0103 sarcina e imposibil\u0103. Provenit din primul curs despre
doctrina Sim\u0163ului Toma, pe care l-am \u0163inut \u00een 1913-1914 la Universitatea din Lille,To m is m u l
\u015fi-a p\u0103strat \u00eentotdeauna caracterul unei introduceri istorice de care at\u00eet eu, c\u00eet \u015fi studen\u0163ii mei
aveam nevoie atunci. Cartea a r\u0103mas deci o imagine de ansamblu a p\u0103r\u0163ii doctrinei pe care
Sf\u00eentul Toma \u00eensu\u015fi o socotea c\u0103 \u0163ine de capacit\u0103\u0163ile ra\u0163iunii naturale. De\u015fi las\u0103 \u00een umbr\u0103
multe no\u0163iuni importante, r\u0103m\u00eene totu\u015fi un fel de ini\u0163iere didactic\u0103 \u00een doctrin\u0103.
Am \u0163inut lec\u0163ii despre Sf\u00eentul Toma pu\u0163in la Sorbona, deloc la College de France, dar mult \u015fi
de-a lungul multor ani la Institutul Pontifical de Studii Medievale creat de c\u0103lug\u0103rii
Congrega\u0163iei Sf\u00eentul Vasile, din Toronto, Ont., Canada. Studen\u0163ii c\u0103rora m\u0103 adresam, buni
cunosc\u0103tori ai tradi\u0163iei scolastice, nu aveau nevoie dec\u00eet de o introducere istoric\u0103 \u00een tomism.
M-am g\u00eendit totu\u015fi c\u0103, tomismul fiind pentru ei cel pu\u0163in \u00een aceea\u015fi m\u0103sur\u0103 o filozofie \u015fi un
fapt istoric, puteam s\u0103-i ajut, sco\u0163\u00eend \u00een eviden\u0163\u0103 articula\u0163iile de baz\u0103 ale doctrinei, a\u015fa cum ei
\u00een\u015fi\u015fi vor putea \u00eentr-o bun\u0103 zi s\u0103 le predea. De aici, un nou efort pentru a expune elementele
filozofice ale tomismului. Av\u00eend \u00een vedere c\u0103, \u015fi de aceast\u0103 dat\u0103, urmam doar ordinea de
expunere a doctrinei garantat\u0103 de Sf\u00eentul Toma \u00eensu\u015fi, care este o ordine teologic\u0103, nu \u015ftiam
ce titlu s\u0103 aleg. La Sf\u00eentul Toma, nu exist\u0103 teologie natural\u0103 propriu-zis\u0103, deoarece, chiar c\u00eend
face filozofie, el face teologie. Pe de alt\u0103 parte, el \u00eensu\u015fi e mereu con\u015ftient de terenul pe care
opereaz\u0103, iar, c\u00eend concluziile sale nu depind de nici o premis\u0103 de ordinul credin\u0163ei, el se
simte autorizat s\u0103 angajeze dialogul cu filozofii \u015fi s\u0103 vorbesc\u0103 la fel ca ei. Am revenit, a\u015fadar,
\u00een mod inevitabil la faimoasa formul\u0103 \u201efilozofie cre\u015ftin\u0103", despre care unii \u00ee\u015fi \u00eenchipuie, pe
nedrept, c\u0103 mi-e drag\u0103, de\u015fi drag nu mi-e dec\u00eet dreptul s-o folosesc. De aici, Elements of
Christian Philosophy, Doubleday & Co., New York, 1960. O edi\u0163ie de format mic a urmat \u00een
1963.
A treia \u00eencercare de a expune doctrina tomist\u0103 a r\u0103spuns dorin\u0163ei de a oferi unui public francez
posibil no\u0163iunile proprii tomismului care mi se par pre\u0163ioase \u00eendeosebi pentru fecunditatea lor
filozofic\u0103, teologic\u0103 \u015fi chiar religioas\u0103. Mi-am dorit s\u0103 redau doar nervii \u015fi mu\u015fchii, fiindc\u0103 se
ascund vederii c\u00eend carnea \u00eei acoper\u0103. De aici. micul volum intitulat Introduction \u0103 la
philosophie chretienne, Librairie Philosophique J. Vrin, Paris, 1960. Este o carte scris\u0103 foarte
liber, n\u0103scut\u0103 din v\u00eerful peni\u0163ei, \u015fi despre care mi-ar pl\u0103cea s\u0103 cred c\u0103 al\u0163ii dec\u00eet mine vor sim\u0163i
pe ce pant\u0103 \u2014 trebuie spus natural\u0103 sau supranatural\u0103? \u2014 specula\u0163ia filozofic\u0103 tinde s\u0103
\u00eent\u00eelneasc\u0103 spiritualitatea.
Se va crede poate c\u0103 ar fi fost mai simplu s\u0103 reunesc substan\u0163a acestor trei lucr\u0103ri \u00eentr-una
singur\u0103. M-am g\u00eendit \u015fi eu la acest lucru, dar expe-
8PREFA\u0162\u0102
rien\u0163a m-a convins c\u0103, pentru mine cel pu\u0163in, \u00eentreprinderea este irealizabil\u0103. De fiecare dat\u0103
c\u00eend se reia o carte, se ob\u0163ine una nou\u0103, care-si urmeaz\u0103 propria ordine \u015fi complic\u0103 \u015fi mai
mult problema; ceea ce regret cel mai mult este c\u0103 nu am reu\u015fit s\u0103 unific limbajul. Dac\u0103 a\u015f
scri-o azi, aceast\u0103 carte ar vorbi, f\u0103r\u0103 s\u0103 stau pe g\u00eenduri, de lucrul care este (ens) \u015fi existen\u0163\u0103
(esse); ar fi vorba tot despre fiin\u0163\u0103 \u015fi mai rar despre existen\u0163\u0103. Sper c\u0103 limbajul acestei c\u0103r\u0163i va
putea fi totu\u015fi \u00een\u0163eles prin el \u00eensu\u015fi \u015fi c\u0103 mi se vor trece cu vederea cele c\u00eeteva abateri" la care
am supus-o pentru a ar\u0103ta cum s-ar putea moderniza.
'.
J>A
Paris, 9 ianuarie 1964
INTRODUCERE. NATURA FILOZOFIEI
TOMISTE
Prin trei dintre aspectele ei cele mai importante, personalitatea Sf\u00eentului Toma dep\u0103\u015fe\u015fte
cadrul studiului nostru. Sf\u00eentul care a fost \u0163ine de fapt de hagiografie; teologul ar cere un
studiu special, realizat cu o metod\u0103 corespunz\u0103toare \u015fi ale c\u0103rei rezultate ar ocupa de drept
primul loc \u00eentr-un studiu de ansamblu asupra Sf\u00eentului Toma; misticul \u015fi via\u0163a lui intim\u0103 scap\u0103
\u00eentr-o larg\u0103 m\u0103sur\u0103 abord\u0103rii noastre; numai reflec\u0163ia filozofic\u0103 pe care o pune \u00een serviciul
teologiei ne prive\u015fte \u00een mod direct. Din fericire, unul dintre aspectele existen\u0163ei sale
intereseaz\u0103 aproape la fel de mult toate fa\u0163etele acestei multiple personalit\u0103\u0163i \u015fi pare s\u0103 cores-
pund\u0103 principalului punct de vedere pe care \u00eel putem adopta \u00een privin\u0163a ei. Lucrul cel mai
v\u0103dit \u015fi mai constant \u00een personalitatea Sf\u00eentului Toma, pe scurt imaginea dup\u0103 care exist\u0103 cele
of 00
etienne gilson - tomismul
527 Reads
Info and Rating
| Category: | Uncategorized. |
| Rating: | |
| Upload Date: | 02/24/2009 |
| Copyright: | Attribution Non-commercial |
| Tags: |
Leave a Comment