EDMUND HUSSERL s-a r ascut la 8 aprilie 1859 la Prosznitz, \u00eentr-o familie israelit\u0103 apar\u0163in\u00eend
burgheziei mijlocii. Urmeaz\u0103 liceul la Olmiitz. Se \u00eenscrie apoi la universitatea din Leipzig, unde va
studia cursurile de matematici, fizic\u0103, astronomie \u015fi filozofie, iar \u00een 1878 se decide pentru matematici
la universitatea din Berlin. \u00een 1883, este numit asistentul prof. Weierstraf? la universitatea berlinez\u0103,
dar un an mai t\u00eerziu se mut\u0103 la Viena. \u00een 1887 debuteaz\u0103 adev\u0103rata carier\u0103 universitar\u0103 a lui Husserl,
fiind numit conferen\u0163iar la universitatea din Halle. \u00een aceast\u0103 perioad\u0103, prinde contur proiectul
fenomenologiei transcendentale care se \u00eendep\u0103rteaz\u0103 de linia clasic\u0103 a vechii psihologii, \u00een 1901, este
numit profesor extraordinar la universitatea din Gottingen. \u00eentre 1901 \u015fi 1905, \u00een mediul german se
afirm\u0103 tot mai puternic fenomenologia, ceea ce duce la cre\u015fterea prestigiului lui Husserl. \u00een 1906
devine profesor titular al universit\u0103\u0163ii din Gottingen. Primul r\u0103zboi mondial aduce adev\u0103rate tragedii \u00een
s\u00eenul familiei sale, ceea ce-1 face pe filozof s\u0103 se retrag\u0103 \u00eentr-o deplin\u0103 solitudine. Dar \u00een 1916 este
numit profesor la universitatea din Freiburg-im-Breisgau, \u00een semn de recunoa\u015ftere a meritelor sale
excep\u0163ionale pe t\u0103r\u00eem filozofic. \u00een 1929, este ales membru corespondent al mai multor academii \u015fi
societ\u0103\u0163i de filozofie din Statele Unite, Marea Britanie \u015fi Fran\u0163a. \u00een 1932, este ales membru
corespondent al cunoscutei Academie des Sciences morales et politiques din Paris. Debutul regimului
na\u0163ional-socialist marcheaz\u0103 pentru Husserl o etap\u0103 de lipsuri \u015fi umilin\u0163e. \u00een 1933, este radiat din
r\u00eendul profesorilor universitari, \u00een virtutea unei legi care interzicea accesul evreilor \u00een universit\u0103\u0163i \u015fi
exercitarea unor func\u0163ii publice. Autorit\u0103\u0163ile revin apoi asupra deciziei, permi\u0163\u00eend reintegrarea lui \u00een
corpul profesoral. E radiat a doua oar\u0103 din r\u00eendul profesorilor \u00een 1936, dar alegerea sa ca membru al
celebrei British Academy oblig\u0103 regimul na\u0163ional-socialist s\u0103 revin\u0103 din nou asupra deciziei. Se stinge
din via\u0163\u0103 \u00een 1938.
C\u00eeteva din lucr\u0103rile publicate \u00een timpul vie\u0163ii s\u00eent: Logische Untersuchungen, Ideen zu einer reinen

edi\u0163ie \u00eengrijit\u0103 de Elisabeth Stroker
Felix Meiner Verlag, Hamburg 1977
\u00a9 HUMANITAS, 1994, pentru prezenta versiune rom\u00e2neasc\u0103 ISBN 973-28-0471-8

37
4. Dezv\u0103luirea sensului final al \u015ftiin\u0163ei prin familiarizarea
cu ea ca fenomen noematic...............................................

44
7. Eviden\u0163a existen\u0163ei lumii nu este apodictic\u0103; includerea
ei \u00een cadrul r\u0103sturn\u0103rii carteziene.....................................

DEZV\u0102LUIREA C\u00ceMPULUI
DE EXPERIEN\u0162\u0102 TRANSCENDENTAL
DUP\u0102 STRUCTURILE SALE UNIVERSALE......................

12. Ideea unei \u00eentemeieri transcendentale a cunoa\u015fterii.......
13. Necesitatea excluderii pentru \u00eenceput a problemelor referitoare la importan\u0163a cunoa\u015fterii transcendentale....
14. Fluxul cogita\u0163iilor. Cogito \u015fi cogitatum..........................
15. Reflec\u0163ia natural\u0103 \u015fi reflec\u0163ia transcendental\u0103.................
16. Digresiune. Necesitatea de a porni de la ego cogito, at\u00eet \u00een cazul reflec\u0163iei transcendentale, c\u00eet \u015fi \u00een cazul celei
psihologice..........................................................................

originar\u0103 a con\u015ftiin\u0163ei............................................
18. Identificarea ca o form\u0103 fundamental\u0103 a sintezei. Sinteza universal\u0103 a timpului transcendental................................
19. Actualitatea \u015fi poten\u0163ialitatea vie\u0163ii inten\u0163ionale............

"
20. Caracterul particular al analizei inten\u0163ionale..................
21. Obiectul inten\u0163ional \u00een calitate de \u201eghid" transcendental
22. Ideea unit\u0103\u0163ii universale a tuturor obiectelor \u015fi sarcina clarific\u0103rii constituirii lor..................................................

gg prin introducerea no\u0163iunilor de \u201era\u0163iune" \u015fi \u201enonra\u0163iune"
gg
24. Eviden\u0163a ca dat originar \u015fi variantele sale.......................

\u201e.
evidente...............................................................................
27. Eviden\u0163a habitual\u0103 \u015fi eviden\u0163a poten\u0163ial\u0103. Rolul lor \u00een

98
33. Concrete\u0163ea deplin\u0103 a eului \u00een calitate de monad\u0103 \u015fi problema autoconstituirii sale.......................................... 100
34. Elaborarea principiilor metodei fenomenologice. Analiza transcendental\u0103 ca analiz\u0103 eidetic\u0103............................ 101
35. Excurs \u00een domeniul psihologiei eidetice......................... 105
36. \u00a3go-ul transcendental ca univers al formelor posibile de experien\u0163\u0103. Legile esen\u0163iale care determin\u0103 composibi-litatea
tr\u0103irilor con\u015ftiin\u0163ei \u00een coexisten\u0163a \u015fi succesiunea
lor........................................................................................ 106
37. Timpul ca form\u0103 universal\u0103 a oric\u0103rei geneze egologice 108

39. Asocierea ca principiu al genezei pasive......................... 113
40. Trecerea c\u0103tre problema idealismului transcendental.... 115
41. Veritabila autoexplicitare fenomenologic\u0103 a lui ego cogito
ca \u201eidealism transcendental".............................................

DEZV\u0102LUIREA SFEREI TRANSCENDENTALE
DE EXISTEN\u0162\u0102
CA INTERSUBIECTIVITATE MONADOLOGICA...........123

42. Expunerea problemei referitoare la experien\u0163a alterit\u0103\u0163ii contra obiec\u0163iei de solipsism............................................ 123
43. Modul ontic-noematic \u00een care cel\u0103lalt este dat: ghid transcendental pentru teoria constitutiv\u0103a experien\u0163ei
alterit\u0103\u0163ii.............................................................................. 125
44. Reduc\u0163ia experien\u0163ei transcendentale la sfera proprie a ego-ului............................................................................... 127
45. \u00a3go-ul transcendental \u015fi apercep\u0163ia de sine ca om psiho-fizic redus la sfera sa proprie................................. 134
46. Sfera proprie ca sfer\u0103 a actualit\u0103\u0163ilor \u015fi poten\u0163ialit\u0103\u0163ilor fluxului de tr\u0103iri ale con\u015ftiin\u0163ei........................................ 135
47. Obiectul inten\u0163ional apar\u0163ine sferei proprii monadice \u015fi pe deplin concrete a ego-ului. Transcenden\u0163a imanent\u0103

49. Schi\u0163area desf\u0103\u015fur\u0103rii analizei inten\u0163ionale a experien\u0163ei
alterit\u0103\u0163ii.............................................................................. 142
50. Inten\u0163ionalitatea mediat\u0103 a experien\u0163ei alterit\u0103\u0163ii ca \u201eaprezentare" (apercep\u0163ie prin analogie).........................
144
51. Cuplarea, ca moment constituant prin asociere al experien\u0163ei
alterit\u0103\u0163ii.................................................................. 147
52. Aprezentarea ca mod de experien\u0163\u0103 cu un stil propriu de
confirmare.......................................................................... 149
53. Poten\u0163ialit\u0103\u0163ile sferei primordiale \u015fi func\u0163ia lor constitutiv\u0103 \u00een apercep\u0163ia
celuilalt.............................................. 152
54. Explici tarea sensului aprezent\u0103rii \u00een experien\u0163a alterit\u0103\u0163ii 153
55. Formarea comunit\u0103\u0163ii de monade \u015fi prima form\u0103 a lumii obiective: natura
intersubiectiv\u0103....................................... 156
56. Constituirea gradelor superioare ale comunit\u0103\u0163ii inter-
monadologice..................................................................... 165
57. Clarificarea paralelismului dintre explicitarea vie\u0163ii psihice \u015fi explicitarea egologic\u0103 transcendental\u0103............
168
58. Structura problemelor analizei inten\u0163ionale a comunit\u0103\u0163ilor intersubiective superioare. Eul \u015fi universul
s\u0103u..... 169
59. Explicitarea ontologic\u0103 \u015fi locul ei \u00een ansamblul fenomenologiei transcendentale
constitutive............................... 174
60. Rezultatele metafizice ale explicit\u0103rii noastre a experien\u0163ei
alterit\u0103\u0163ii.................................................................. 177
61. Problemele tradi\u0163ionale ale \u201eoriginii psihologice" \u015fi clarificarea lor
fenomenologic\u0103........................................ 179
62. Caracteristica de ansamblu a explicit\u0103rii inten\u0163ionale a experien\u0163ei
alterit\u0103\u0163ii.......................................................... 186

NOTE \u015eI COMENTARII...........................................................198
BIBLIOGRAFIE............................................................................235
GLOSAR.........................................................................................241

Edmund Husserl s-a n\u0103scut la 8 aprilie 1859 la Prosznitz (Moravia), \u00eentr-o veche familie israelit\u0103 apar\u0163in\u00eend
burgheziei mijlocii. Tat\u0103l s\u0103u era un comerciant prosper de haine \u015fi stofe \u015fi el a exercitat o influen\u0163a puternic\u0103
asupra fiului s\u0103u.
La v\u00eersta de zece ani, Edmund Husserl intr\u0103 la liceul din Olmiitz, un mic or\u0103\u015fel universitar apropiat de localitatea
natal\u0103. Manifest\u0103 un interes aparte pentru matematici \u015fi \u015ftiin\u0163e \u00een general, termin\u00eend cu brio studiile secundare \u00een
iunie 1876.
Se \u00eenscrie apoi la Universitatea din Leipzig, unde va urma cursuri de matematici, fizic\u0103, astronomie \u015fi filozofie.
\u00een 1878, se decide pentru matematici \u015fi p\u0103r\u0103se\u015fte ora\u015ful Leipzig pentru a se \u00eenscrie la universitatea din Berlin,
atras de prezen\u0163a acolo a unor nume celebre precum Kronecker (\u00een teoria numerelor) \u015fi Weier-strafi (\u00een analiza
matematic\u0103). Al\u0103turi de cei doi, o influen\u0163\u0103 puternic\u0103 va exercita asupra viitorului fenomenolog \u015fi profesorul s\u0103u
de filozofie, Paulsen. Sub conducerea direct\u0103 a lui Weierstraf\u00ee, Husserl \u00eencepe s\u0103 redacteze o tez\u0103 asupra
calculului varia\u0163iilor, pe care o va definitiva la Viena \u00eentre 1881 \u015fi 1883.
Imediat dup\u0103 sus\u0163inerea tezei, este numit asistentul lui Weier-strafi la universitatea din Berlin. Din p\u0103cate, bolnav
fiind, acesta din urm\u0103 nu mai poate \u0163ine cursuri, astfel \u00eenc\u00eet Husserl p\u0103r\u0103se\u015fte din nou Berlinul, pentru a reveni la
Viena \u00een 1884.
Mediul intelectual fascinant al marelui ora\u015f se va dovedi \u00een cur\u00eend extrem de benefic pentru cariera lui Husserl.
Aici el \u00eel va \u00eent\u00eelni pe Franz Brentano, filozoful care va fi o revela\u0163ie pentru viitorul fenomenolog, aflat \u00eenc\u0103 \u00een
c\u0103utarea unui drum personal. Sub influen\u0163a lui Brentano, se converte\u015fte la psihologia descrip-