Embed Doc
Copy Link
Readcast
Collections

1
CommentGo Back

POTENŢIALUL NATURALAL COMUNEI ROGOVA DIN JUDETUL MEHEDINTI

Potenţialul natural are în componenţa sa următoarele:- structura geologică- relieful- clima- hidrografia- flora şi fauna- solurilePotenţialul natural stă la baza dezvoltării unei comunităţi umane în timp şi spaţiu şi seaflă înaintea potenţialuilui demografic şi economic.

STRUCTURA GEOLOGICĂ

Teritoriul judetului Mehedinti apartine la trei unitati structuralo-tectonice : unitatea cristalino -mezozoica care acopera partea de N.V. a judetului, suprapunandu-se Muntilor Mehedinti si podisul Mehedinti; depresiunea Getica care acopera un fundament carpatic; platformaMoesica alcatuita la suprafata din pietrisuri, nisipuri si argile cuaternare fluvio - lacustre, precum si din aluviuni fluviale, apartinand teraselor si luncii Dunarii. Este marginita lasud si est de Dunare, iar la nord de Podisul Getic, Subcarpatii si podisul Moldovei.Intre aceste limite, Campia Romana apare ca o depresiune - in sens geologic - puternicsedimentata.Ea este o regiune de platforma, relativ rigida (platforma Moesica).Fundamentul Campiei Romane, situat la adancimi variabile, dar care cresc in fata arculuicarpatic, este alcatuit din sisturi cristaline foarte vechi (proterozoice si paleozoice.Acest fundament este o mica placa tectonica aflata intr-o usoara subductie sub placa ce poarta arcul carpatic.Stiva de sedimente este formata din roci mezozoice (in baza) si neozoice, in continuitate desedimenetare, spre suprafata, ceea ce arata ca umplerea depresiunii din Campia Romane s-afacut relativ continuu.La sfarsitul Pliocenului si in Cuaternar s-au depus nisipuri, pitrisuri. argile si loess care audus la transformarea lacului pontic in uscat, de la vest spre est si de la nord spre sud.In unele parti ale Campiei Romane au avut loc scufundari lente subsidente, cea maicunoscuta fiind cea de pe cursul Siretului Inferior, care se continua si in prezent.Cuvertura de loess acopera interfluviile, ajungand in partea de est la grosimi considerabile(40 m, in Campia Hagienilor).Suprafata campiei inclina de la nord la sud, asa cum curg si raurile, precum si de la vest laest, cum s-au retras apele lacului Cuaternar.Relieful comunei se inscrie in cea mai mare parte pe piemontul Getic (care este piemontul celmai intins si tara noastra) numai extremitatea de sud intra in Cimpia Olteniei,formata dinterasele Dunarii.Zona piemontana a localitati se incadreaza in compartimentul Piemontului de cimpie culinaracare,in comparatie cu Piemontul deluros dinspre nord este mai coborit,cu suprafete

interfluviale sub forma de dealuri larg ondulate sau de paduri plane,culminind la 200-210 maltitudine absoluta (fata de nivelul Marii Negre)

RELIEFUL

Activitatea de modelare actuala a reliefului judetului Mehedinti este diferentiata de la N.V.catre S.V. ca urmare a modificarii pe aceeasi directie a energiei de relief a pantelor, a duritatiisi neomogenitatii rocilor, a gradului de impadurire, a cantitatii si distributiei precipitatiilor.Etajul montan se caracterizeaza printr-o activitate relativ moderata a proceselor de modelare datorita, in primul rand, protejarii de catre padure a suprafetelor deversant.Eroziunea torentiala este insotita de transportul viguros al materialelor ce se depun inzona de varsare a raurilor sub forma conurilor de dejectie. Alunecarile de teren sunt cu totulizolate si de mica amploare cu exceptia celor din partea de nord a orasului Orsova si din zonacomunei Svinita.Etajul colinar este foarte mult diversificat. in zonele Bahna si Podeni predomina ravenele, eroziunea torentiala si alunecarile de teren. Pe versantii si culmiledespadurite din bazinele superioare ale Cosustei, Topolnitei si Motrului procesul predominanteste eroziunea de suprafata. in depresiunile carstice Balta, Izverna, Nadanova, Ponoarele, intimpul viiturilor de primavara se produc inundatii urmate de colmatarea albiilor minore siluncilor raurilor Topolnita, Cosustea, Valea Mare, etc. o imbinare frecventa a ravenelor cualunecarile de teren se intalneste pe versantii bazinelor torentiale de pe dreapta Motrului, peversantii de la obarsia si de pe dreapta Husnitei, la obarsia Blahnitei si Drincei, dar si peversantul stang al Dunarii intre Poroina si Hinova. in lungul Cosustei, Motrului, Husnitei,Blahnitei si Drincei, in timpul ploilor torentiale urmate de viituri, eroziunea malurilor ca sicolmatarea albiilor sunt procese frecvente.Densitatea fragmentării reliefuluiHarta densităţii fragmentării reliefului prezintă valori cuprinse între 0 km/km

şi 6,61 km/km

.Valorile de peste 4 km/km

se înregistrează pe areale restrânse în partea de nord-vest a bazinuluişi în estul şi sudul bazinului, astfel: la est de localitatea Livezile; la sud de DealulBoldea şi localitatea Poroina Mare; la nord – nord-est de localitatea Oreviţa Mare şi în ceamai mare parte a suprafeţei pintenului piemontan care pătrunde în câmpie la vestde localitateaVânju Mare. Cea mai mică densitate a fragmentării reliefului, cu valori cuprinse între 0 - 1km/km

se întâlneşte la sud de valea Poroiniţa, până în dreptul localităţii Traian; în luncaBlahniţei pe un areal restrâns la sud de Livezile; în zona Lacului Adânc din nord-estulDealului Stârminei. Arealul din nordul localităţii Rogova, de la limita piemont-câmpiepracticnu prezintă nici un fel de fragmentare (0 km/km2).Arealele cele mai întinse sunt cuprinse între valorile de 1,1- 2 km/km

şi 2,2- 3 km/km

.Aceste valori ale densităţii fragmentării reliefului caracteristice bazinului piemontan alBlahniţei sunt asemănătoare valorilor specifice Piemontului Bălăciţei privit în ansamblu.Acesta din urmă prezintă valorile cele mai ridicate ale densităţii fragmentării tot în nord-vest,Monografia comunei Rogovavalori de peste 4 km/2km, cele mai mici valori ale densităţii fragmentării înregistrându-se încadrul interfluviilor din sudul piemontului.

Adâncimea fragmentării reliefuluiAdâncimea fragmentării reliefului înregistrează valorile cele mai mari în partea estică a bazinului, valorile cele mai mici întâlnindu-se avalede localitatea Livezile, până la intrareaBlahniţei în câmpie.Astfel:-de la izvoare până la Izvoru Aneştilor, unde râul are direcţie de curgere de la nord-vest spresud-est, energia reliefului variază între 81 şi peste 120 m/km

.- între Izvoru Aneştilor şi Livezile, unde râul curge aproximativ de la nord spre sud,adâncimea fragmentării se menţine la valori cuprinse între 41 –80 m/km

.-în aval de localitatea Livezile şi până la ieşirea din piemont, energia de relief variază foartemult, înregistrându-se valori sub 40 m/km

, pentru ca apoi să crească progresiv până la peste90 m/km

, la intrarea în câmpie adâncimea fragmentării fiind de 75 m/km

.Analizând comparativ partea estică şi cea vestică a bazinului se poate observa faptul că:- în partea dreaptă (vestică) a bazinului hidrografic piemontan al Blahniţei energia de relief semenţine în cea mai mare parte, între 41-80 m/km

. Se înregistrează valori de 85-90 m/km

lanord de Dealul Stârminei, în zona Dealului Şindrulani, în estul localităţii Cârjei ajungându-sechiar la 100 m/km

.- pe partea stângă a bazinului se întâlnesc valorile cele mai ridicate ale adâncimii fragmentării,valori ce se menţin la peste 120 m/km

. În jurul localităţii Izvoru Aneştilor, energia de relief este de 115-135 m/km

. Mergând spre sud pe cumpăna de ape, până în dreptul Dealului LaGlămeie (323,4 m), energia de relief variază între 103,4 – 110- 122- 145 m/km

.Un alt areal în care energia de relief are valori mari, între 135 - 145 m/km

se află în sudulaliniamentului format de Dealul Poarta Veche –Dealul Gardu Boieresc, de unde izvorăscafluenţi ai pârâului Oreviţa. Restul flancului estic al bazinului este împărţit aproximativ egalîntre valorile de 41-80 m/km2 şi 81-120 m/km2.Analiza statistică a datelor densităţii fragmentării reliefului şi adâncimii fragmentăriireliefului. Densitatea fragmentării orizontale a reliefului, ca parametru geomorfologic, a fostcalculată pentru bazinul Blahniţa prin metoda cartogramelor, obţinându-se astfel o populaţiede 153 de valori. Datele statistice au fost obţinute prin măsurători pe hărţile topografice lascara 1: 25000. Numărul de clase pentru densitatea fragmentării este de 5 iar pentru energiade relief de 4.Atât pentru adâncimea fragmentării reliefului,cât şi pentru densitatea fragmentării, s-aucalculat media şi mediana.

Dealurile ce inconjoara localitatea Rogova

La vreo doi kilometri,pornind din localitate si mergind inspre soare apune,se inalta dealulStarmina,a carui versant dinspre rasarit este plantat in intregime cu vita de vie,soiurinobile ;versantul dinspre apusul Starminei,care coboara pina la marginea DunariiMici,esteacoperit cu o padure deasa de stejar,ulm,tei si salcim,iar in apropierea Dunarii Mici,cu salcii si plopi,constituind o zona de agrement de mare atractie.Inspre miazazi,dealul Starmina se continua,peste drumul national,cu dealul Rogovei,pe care – dupa cum,inca din secolul al XVII-lea hrisoavele vremii atesta-erau plantatii de vii, de pe alecaror plaiuri vinacerii domnesti si manastiresti stringeau in fiecare toamna bogatele siaromatele vinariciuri ale domnitorului tarii si ale Manastirii Tismana.