Studiu introductiv, traducere \u015fi comerttairii
de d M. PIPFW \u00adV:>*T.^
Edi\u0163ia a IIT\u00ada \u00eengrijit\u0103 de STELLA PETECEL
IR AIRI
Bucure\u015fti, 1998
Redactor: EDUARD IRICINSCHI
Concep\u0163ia grafic\u0103 a copertei colec\u0163iei: VENI AMIN & VENI AMIN
Tehnoredactare computerizat\u0103: LILIANA KIPPER
MARIANA M\u00c2RZEA
API2TOTELOYZ FIEPI POIHTIKHS
Toate drepturile rezervate EDITURII IRI
ISBN: 973\u00ad97627\u00ad9\u00ad4
NOT\u0102 ASUPRA EDI\u0162IEI A III\u00adA
Pu\u0163ine sunt \u00een lume traducerile de o at\u00e2t de profund\u0103, complex\u0103 \u015fi nuan\u0163at\u0103 \u00een\u0163elegere a g\u00e2ndului aristotelic din
Poetica, g\u00e2nd care, dens, eliptic \u015fi adesea enigmatic exprimat, specific \u00eentregii opere a marelui Stagirit, cere o
adev\u0103rat\u0103 descifrare \u00eenainte de a fi transpus \u00een termenii echivalen\u0163i ai unei limbi moderne\u037e pu\u0163ine sunt \u015fi interpret\u0103rile
de o asemenea acuitate \u00eenc\u00e2t, pornind de la un aspect sau altul al tratatului, s\u0103 mearg\u0103 direc\u0163ia esen\u0163\u0103, s\u0103 reconstituie
\u00een adev\u0103ratele ei dimensiuni o \u00eentreag\u0103 concep\u0163ie bine definit\u0103 despre natura \u015fi legile actului creator, proiect\u00e2nd\u00ado \u00een
perspectiva construc\u0163iei organic articulate care este sistemul aristotelic, individualiz\u00e2nd\u00ado \u00een raport cu alte tipuri de
g\u00e2ndire ale autorilor greci sau latini.
O asemenea oper\u0103 n\u00ado putea \u00eentreprinde dec\u00e2t un specialist cu un orizont mental capabil s\u0103 cuprind\u0103 \u015fi s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103
din interior spiritualitatea antic\u0103, ses\u00eez\u00e2ndu\u00adi constantele \u015fi variantele \u00een milenara ei evolu\u0163ie. \u015ei a \u00eentreprins\u00ado, \u00een
mod magistral, DM. Pippidi (1905\u00ad1993), corifeu al studiilor noastre clasice, continuator direct al marilor linii de
cercetare instituite de lorga \u015fi P\u00e2rvan, recunoscut pe plan interna\u0163ional drept una dintre cele mai prestigioase perso\u00ad
nalit\u0103\u0163i consacrate studiului literaturii, filosofici, istoriei \u015fi arheologiei antice.
Astfel se explic\u0103 de ce acum, reeditat la peste trei decenii de la precedenta sa apari\u0163ie, volumul \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103
nealterat\u0103 actualitatea \u2014 actualitatea peren\u0103 a marilor valori, \u00een aceste condi\u0163ii, prezenta edi\u0163ie, postum\u0103,
\u00eendeplinindu\u00ad\u015fi unica dar imperativa

datorie, cea a reproducerii fidele p\u00e2n\u0103 la ultimul detaliu a edi\u0163iei din 1965, red\u0103 cititorului de azi, intact, darul
inestimabil oferit culturii noastre de marele profesor \u015fi savant, a c\u0103rui prestan\u0163\u0103 intelectual\u0103 \u015fi integritate moral\u0103 au
iradiat din \u00eentreaga sa via\u0163\u0103 \u015fi oper\u0103, ca un adev\u0103rat model de independen\u0163\u0103 spiritual\u0103, \u00een orice condi\u0163ii.
Sub titlul de Anex\u0103 au fost ad\u0103ugate, la sf\u00e2r\u015fitul volumului, c\u00e2teva pagini con\u0163in\u00e2nd trimiteri bibliografice sau fugare
\u00eensemn\u0103ri, datate din diverse perioade ulterioare edi\u0163iei din 1965, puse la dispozi\u0163ia editurii, care\u00adi mul\u0163ume\u015fte pe
aceast\u0103 cale, de domnul prof. dr. Andrei Pippidi, pagini din care am putea deduce inten\u0163ia ilustrului p\u0103rinte al
domniei sale de a preg\u0103ti o nou\u0103 edi\u0163ie a Poeticii. (Parantezele drepte utilizate pentru completarea cuvintelor
prescurtate \u00een manuscrisul acestor \u00eensemn\u0103ri, ca \u015fi cele prezente pentru a marca Nota asupra edi\u0163iei din 1965, ap\u0103rut\u0103
f\u0103r\u0103 titlu, apar\u0163in editorului.)
Cititorul dornic de a aprofunda studiile despre Poe\u0163i ca aristotelic\u0103, unele dintre ele men\u0163ionate chiar \u00een notele c\u0103r\u0163ii
\u00een edi\u0163ii anterioare, poate consulta cu folos volumul D.M. Pippidi, Formarea ideilor literare \u00een antichitate, Bucure\u015fti,
Editura Eminescu, 1972, r\u0103masa p\u00e2n\u0103 azi una dintre cele mai importante c\u0103r\u0163i de referin\u0163\u0103 \u00een domeniu.
Aceste studii, al\u0103turi de cele despre Homersau despre tragicii greci, de traducerea comentat\u0103 a filosofilor elea\u0163i sau
de cele privitoare la religiile antice, reprezint\u0103 doar una dintre direc\u0163iile de cercetare urmate de\u00ada lungul vie\u0163ii de
D.M. Pippidi. Ele constituie, \u00eentr\u00adun fel, propileele dar \u015fi un permanent plan secund al marii opere arheologic\u00ad
epigrafice desf\u0103\u015furate pe parcursul a c\u00e2teva decenii, a c\u0103rei bibliografie, \u00eencununat\u0103 de monumentalul volum, unic \u00een
lume, con\u0163in\u00e2nd Inscrip\u0163iile din Scythia Minor (Bucure\u015fti, Editura Academiei, 1983), ar ocupa c\u00e2teva zeci de pagini.
Este de dorit \u015fi de sperat ca reeditarea Poeticii s\u0103 fie urmat\u0103 de reeditarea operei integrale a cople\u015fitoarei personalit\u0103\u0163i
care a fost D.M. Pippidi.

\u00eentr\u00ado prim\u0103 form\u0103, mult deosebit\u0103 de acea de ast\u0103zi, prezenta traducere a Poeticei lui Aristotel a fost publicat\u0103 \u00een
1940, \u00eentr\u00adun num\u0103r restr\u00e2ns de exemplare, epuizate \u00een c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. Practic, lucrarea a r\u0103mas necunoscut\u0103 celor
mai mul\u0163i, ceea ce explic\u0103 st\u0103ruin\u0163a cu care de\u00ada lungul ultimilor dou\u0103zeci de ani mi s\u00ada cerut s\u0103 preg\u0103tesc o edi\u0163ie
nou\u0103, la curent cu studiile publicate \u00eentre timp, la curent \u015fi cu propriile mele cercet\u0103ri asupra ideilor literare \u00een
Antichitate \u00ad unele inedite, altele tip\u0103rite \u00eencep\u00e2nd din 1935 \u00een diferite reviste din \u0163ar\u0103 \u015fi str\u0103in\u0103tate.
Mul\u0163umit\u0103 \u00een\u0163elegerii Editurii Academiei R.P.R., realizarea acestei inten\u0163ii devine acum posibil\u0103, \u00een condi\u0163ii ce fac
din vechea lucrare o lucrare nou\u0103. Dac\u0103 traducerea \u00eens\u0103\u015fi n\u00ada suferit dec\u00e2t schimb\u0103ri ne\u00eensemnate, studiul introductiv
\u015fi comentariul au fost rev\u0103zute \u015fi sim\u0163itor sporite, la acestea ad\u0103ug\u00e2ndu\u00adse \u00ad sub form\u0103 de apendici \u00ad mai multe studii
speciale asupra unora din problemele de c\u0103petenie ale doctrinei estetice a celui mai reprezentativ g\u00e2nditor antic.

Not\u0103 asupra edi\u0163iei a III\u00ada.....
[Not\u0103 asupra edi\u0163iei a Il\u00ada, 1965] INTRODUCERE............
ARISTOTEL: POETICA
I. Imita\u0163ia,esen\u0163\u0103 a poeziei \u015fi a celorlalte arte. Felurite soiuri de poezie, dup\u0103 mijloacele cu ajutorul c\u0103rora realizeaz\u0103

II. Felurite soiuri de poezie, dup\u0103 obiectele imitate................
III. Felurite soiuri de poezie, dup\u0103 chipul cum realizeaz\u0103 imita\u0163ia....
IV. Originea natural\u0103 a poeziei, \u00eemp\u0103r\u0163irea \u00een poezie \u201eserioas\u0103" si
\u201ehazlie". Dezvoltarea ramurii \u201eserioase": epopeea \u015fi tragedia. Evolu\u0163ia tragediei......................................

V. Defini\u0163ia comediei. Ob\u00e2r\u015fia \u015fi dezvoltarea ei \u00een compara\u0163ie cu tragedia.
Deosebiri \u00eentre tragedie \u015fi epopee...........................
VI. Defini\u0163ia tragediei. Elementele din care e alc\u0103tuit\u0103, \u00eensemn\u0103tatea
lor respectiv\u0103.............................................
VII. Cel dint\u00e2i element al tragediei: subiectul sau mitul. Subiectul
trebuie s\u0103 fie \u00eentreg \u015fi de o oarecare \u00eentindere..................
VIII. Unitatea subiectului........................................
IX. Subiectul trebuie s\u0103 oglindeasc\u0103 universalul. Compara\u0163ie \u00eentre poezie
\u015fi istorie. Cele mai frumoase subiecte........................
X. Subiect simplu \u015fi subiect complex...............................
XI. Elementele subiectului complex: peripe\u0163ia, recunoa\u015fterea, elementul

XII. \u00eemp\u0103r\u0163irile cantitative ale tragediei: prologul,episodul, exodul,
c\u00e2ntul corului............................................
XIII. Sfaturi \u00een leg\u0103tur\u0103 cu st\u00e2rnirea sentimentelor de mil\u0103 \u015fi fric\u0103.
Eroul tragic..............................................
XIV. Tragicul brutal \u015fi tragicul artistic. Feluritele chipuri de a st\u00e2rni
emo\u0163ia tragic\u0103............................................
XV. Al doilea element al tragediei: caracterele
82 84

XVI. Despre feluritele chipuri de recunoa\u015ftere folosite de autorii tragici ... 86
XVII. Sfaturi dramaturgilor \u00een leg\u0103tur\u0103 cu crea\u0163ia tragic\u0103.............. 87
XVIII. Despre intrig\u0103 \u015fi deznod\u0103m\u00e2nt. Despre deosebirea de structur\u0103 a tragediei si a epopeii. Despre cor

XIX. Alte elemente ale tragediei: graiul \u015fi judecata................... 90
XX. Elementele graiului: litera, silaba, particula de leg\u0103tur\u0103, numele,
verbul, flexiunea, propozi\u0163iunea............................. 91
XXI. Numele: feluritele lui specii, din punctul de vedere al exprim\u0103rii

poetice. Metafora......................................... 93
XXII. Caracterele graiului: exprimare poetic\u0103,exprimare comun\u0103...... 95
XXIII. Epopeea. Elemente comune cu tragedia. Se deosebe\u015fte
de istorie................................................. 98
XXIV. Alte asem\u0103n\u0103ri \u015fi deosebiri \u00eentre tragedie \u015fi epopee. Homer,
etern\u0103 pild\u0103 de intui\u0163ie artistic\u0103.............................. 99
XXV. Probleme de critic\u0103 literar\u0103 \u015fi dezleg\u0103rile lor................... 102
XXVI. Compara\u0163ie \u00eentre tragedie \u015fi epopee. Superioritatea tragediei....... 106

Ip. 111\u00ad11 p. 119\u00adIIIp. 123\u00adIVp. 128\u00adVp.l42\u00adVIp. 146\u00adVIIp. 154\u00adVIII p. 157\u00adIXp.l59\u00adXp.l65\u00adXIp. 166\u00adXII p. 168\u00ad XIlIp. 169\u00adXIVp. 174\u00adXV p. 177\u00adXVIp. 180\u00adXVIIp. 183\u00adXVIIIp. 188\u00adXIXp. 191 \u00adXXp. 192\u00adXXI p. 197 \u00ad XXII p. 199 \u00ad XXIII p. 203 \u00ad XXIV p. 205 \u00ad XXV p. 210 \u00ad XXVI p. 216.

I. Variante la edi\u0163ia Rostagni...................................... 223
II. Aristotel \u015fi Aristofan. \u00een jurul teoriei aristotelice a comediei............ 224
III. Aristotel si Tucidide. \u00een marginea cap. IX al Poeticei.............. 237
IV. Problema inspira\u0163iei la Aristotel \u015fi Hora\u0163iu (Poetica XVII \u00ad
Ad Pisones 309)........................................... 246

\u00een forma \u00een care ne\u00ada fost transmis \u015fi \u00een care e \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat ast\u0103zi cititorului1, opusculul lui Aristotel fTepi
TTOITITIICT\u00ceC \u00ad Poetica, cum i se spune obi\u015fnuit \u00ad reprezint\u0103, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, numai o parte a tratatului original.
Lucrul se poate deduce, \u00eenainte de toate, din\u00adtr\u00ado aluzie a textului la o tratare a comediei din care nu ne\u00ada r\u0103mas nici o
urma2. Reiese, \u00eens\u0103, tot at\u00e2t de bine, dintr\u00ado serie de referin\u0163e ale aceluia\u015fi Aristotel \u00een tratatul Despre retoric\u0103, \u00een
care, pomenind subiecte dezvoltate \u00een opera ce ne intereseaz\u0103, las\u0103 s\u0103 se \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 ar fi fost alc\u0103tuit\u0103 din mai multe
c\u0103r\u0163i3. Cum au dovedit\u00ado cercet\u0103tori recen\u0163i, ipoteza cea mai \u00eendrept\u0103\u0163it\u0103 pare cea care\u00adi atribuie dou\u0103: cam de dou\u0103
ori \u00eentinderea textului ajuns p\u00e2n\u0103 la noi4. \u015ei, pentru c\u0103 acesta din urm\u0103 (cartea I, dup\u0103 toate
1 Aproape dou\u0103zeci de ani dup\u0103 prima edi\u0163ie a acestei lucr\u0103ri, Poetica a mai fost tradus\u0103 \u00een rom\u00e2ne\u015fte de Constantin
Balmus (Bucure\u015fti, Editura \u015etiin\u0163ific\u0103, 1957).
2 VI, 1449 b 20\u00ad21\u037e XXVI, 1462 b 19. Cf. Fr. Susemihl, De Pocticorum Aristoteleorum c\u0103pi\u0163e ultimo, \u201eRev. de
Philologie", XVIII, 1894, pp. 255\u00ad259.
3R/7ef.,Ill,1372 a 2\u037e 111,1418 b 2.Oaluzie identic\u0103 \u015fi \u00een Po/., V (VIII) 7,1341 b39.
4 Cu totul izolat\u0103 e \u00eencercarea de demonstra\u0163ie a lui G. Gala\u0163i Mosella, tinz\u00e2nd s\u0103 atribuie Poeticei o singur\u0103 carte: La
genesi e \u00eel carattere fondamentale della Poetica di Aristotele, Palermo, 1910, pp. 51.72. Tot at\u00e2t de pu\u0163in
conving\u0103toarele al ta parte, \u015fi teza
D.M. PIPPIDI
probabilit\u0103\u0163ile)5 e \u00eenchinat ramurii \u201enobile" a poeziei (epopeea \u015fi tragedia), tot at\u00e2t de \u00eendrept\u0103\u0163it\u0103 apare \u015fi
presupunerea c\u0103 partea pierdut\u0103 ar fi tratat despre ramura \u201egrosolan\u0103" ori \u201emu\u015fc\u0103toare" a poeziei, produc\u0163iile iambice
\u015fi comice6.
La fel cu restul scrierilor ce alc\u0103tuiesc ast\u0103zi colec\u0163ia operelor aristotelice (singura excep\u0163ie fiind constituit\u0103 de
tratatul despre Statul atenienilor\u00ad 'ASrjvaiwv TroXireia \u00ad descoperit la sf\u00e2r\u015fitul veacului trecut \u00eentr\u00adun papir din
Egipt), Poetica face parte din categoria lucr\u0103rilor zise \u201eacroamatice" ale filozofului, cu alte cuvinte a lucr\u0103rilor ce nu
erau sortite r\u0103sp\u00e2ndirii \u00een marele public, ci \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului: caiete de note destinate s\u0103 ajute memoria maestrului,
formulate precis dar f\u0103r\u0103 c\u0103utare, spre deosebire de cele destinate unui cerc larg de cititori \u00ad e\u00a3wTepiKo\ Xdyoi \u00ad
scrise cu toat\u0103 \u00eengrijirea compatibil\u0103 cu subiectele tratate, de cele mai multe ori \u00een form\u0103 dialogat\u0103.
\u00eent\u00e2mplarea, care hot\u0103r\u0103\u015fte soarta c\u0103r\u0163ilor, a f\u0103cut ca scrierile exoterice ale lui Aristotel, h\u0103r\u0103zite ve\u015fniciei, s\u0103 piar\u0103
p\u00e2n\u0103 la una. Ne\u00adau r\u0103mas, \u00een schimb, efemerele scrieri acroamatice, notele de
lui Daniel de Montmollin, La Poctique d'Aristote. Texte primitifet additions nlterieures (Neuch\u00e2tel, 1951), potrivit
c\u0103reia, \u00een tbrma\u00adi actual\u0103, opusculul aristotelic ar \u00eenf\u0103\u0163i\u015fa prelucrarea unui text ini\u0163ial mai scurt, ref\u0103cut \u015fi modificat
de autor \u00eendeosebi \u00een capitolele 3, 4, 9, 12, 13, 20, 25. \u00een leg\u0103tur\u0103 cu aceast\u0103 din urm\u0103 lucrare, vezi observa\u0163iile lui K.
Svoboda,\u00een \u201eDeutsche Literatureeitung",LXXIV, 1953,col. 337\u00ad339 \u015fi A. J. Festugiere, ,,Rev. des f\u00eetudes grecques",