La 1 august 1854, ziarul New York Tribune publica, sub semn\u0103tura lui Marx, un articol intitulat Clasa mijlocie din Anglia.
Vorbind despre \u201estr\u0103lucita \u015fcoal\u0103... de romancieri din Anglia", articolul releva faptul c\u0103 paginile \u201efine \u015fi elocvente" ale
acestor scriitori \u201eau dezv\u0103luit lumii mai multe adev\u0103ruri politice \u015fi sociale dec\u00eet to\u0163i politicienii, publici\u015ftii si morali\u015ftii de
profesie la un loc." ' S\u00eentem convin\u015fi c\u0103, \u00een ceea ce-1 prive\u015fte pe Dickens (al c\u0103rui nume e citat aici al\u0103turi de cele ale lui
Thackeray, Charlotte Bronte \u015fi Elizabeth Gaskell), aprecierea lui Marx era prilejuit\u0103, \u00een mare m\u0103sur\u0103, de apari\u0163ia, \u00een cursul
aceluia\u015fi an. 1854, a romanului Timpuri grele.
\u00een\u0163r-adev\u0103r, \u00een nici unul dintre romanele dickensiene nu e sezisat\u0103 mai exact contradic\u0163ia fundamental\u0103 a societ\u0103\u0163ii capitaliste
britanice, nic\u0103ieri nu e desenat cu mai mult\u0103 precizie portretul mercantilismului \u015fi filistinismului burghez, \u00eentr-o perioad\u0103 \u00een
care tr\u0103darea conduc\u0103torilor chartismului dusese la \u00eenfr\u00eengerea mi\u015fc\u0103rii \u015fi la \u00een\u0103sprirea reac\u0163iunii burgheze. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, nu
se poate afirma c\u0103 romanul ar con\u0163ine o analiz\u0103 viguroas\u0103 a capitalismului ca sistem ; dar, \u00een acela\u015fi timp, nu poate fi
contestat\u0103 exactitatea cu care scriitorul a surprins principalul conflict al vremii sale : ciocnirea dintre burghezie \u015fi proletariat.
Martor la marile mi\u015fc\u0103ri chartiste, Dickens nu r\u0103m\u0103sese nici p\u00een\u0103 atunci indiferent fa\u0163\u0103 de luptele sociale ale vremii lui.
Literatura sa m\u0103rturisise o profund\u0103 simpatie fa\u0163\u0103 de categoria larg\u0103 a celor \u201es\u0103raci \u015fi oropsi\u0163i", o ur\u0103 \u00eenver\u015funat\u0103 \u00eempotriva
bog\u0103ta\u015filor nemilostivi. Dar dac\u0103 p\u00een\u0103 la Timpuri grele, societatea englez\u0103 era \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103, \u00een concep\u0163ia scriitorului, ins\u0103raci \u015fi

boga\u0163i, a transform\u0103rii lor \u00een \u201eoameni buni" care \u00eei salveaz\u0103 pe cei s\u0103raci. Perspectiva utopic\u0103 a \u00eemp\u0103c\u0103rii \u00eentre clase \u00eel mai
ispite\u015fte \u00eenc\u0103 pe autorul Colindei de Cr\u0103ciun. Dar \u00eentreaga logic\u0103 a subiectului, realismul cu care s\u00eent desenate portretele
personajelor, contrazic categoric ideile reformiste la care, dup\u0103 c\u00eet se pare, romancierul n-a avut puterea s\u0103 renun\u0163e.
Critica lui Dickens se \u00eendreapt\u0103, \u015fi de aceast\u0103 dat\u0103, \u00eempotriva filozofiei utilitariste a discipolilor lui Bentham, \u00een virtutea
c\u0103reia binele \u015fi frumosul s\u00eent apreciate \u00een func\u0163ie de folosul pe care \u00eel aduc clasei capitaliste. Ur\u00ee\u0163irea vie\u0163ii, transformarea
complexelor legi ale naturii \u00een simple contabiliz\u0103ri statistice, repudierea oric\u0103rui am\u0103nunt poetic, \u00eenecarea lui \u201e\u00een apa rece ca

Ac\u0163iunea romanului se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00eentr-un ora\u015f simbolic, Coketown, care seam\u0103n\u0103 cu oricare centru industrial din Anglia de la
mijlocul veacului trecut. Coketown, cu casele sale de c\u0103r\u0103mid\u0103 \u00eennegrit\u0103 de funingine, ca aerul otr\u0103vit de fumul co\u015furilor de
fabric\u0103, cu zgomotul asurzitor al ma\u015finilor, e o alegorie a \u00eentregii Anglii industriale. \u00eentreaga via\u0163\u0103 a ora\u015fului unde str\u0103zile \u015fi
casele, construite dup\u0103 unicul principiu al folosului pe care \u00eel pot aduce, seam\u0103n\u0103 \u00eentre ele p\u00een\u0103 la disperare, e monoton\u0103,
oamenii s\u00eent numai ni\u015fte simple cifre \u00een imensa contabilitate a proprietarilor de b\u0103nci \u015fi de fabrici. Totul se exprim\u0103 \u00een cifre \u015fi
procente, valoreaz\u0103 un pre\u0163 sau altul, nimic nu scap\u0103 acestor principii \u00eenguste \u015fi unilaterale ale utilitarismului.
Thomas Gradgrind, \u201eomul realit\u0103\u0163ii", al \u201efaptelor", al calculelor, este un produs tipic al societ\u0103\u0163ii capitaliste britanice. Dup\u0103
opinia lui, orice cr\u00eempei al naturii, inclusiv natura omeneasc\u0103, se m\u0103soar\u0103, se c\u00eent\u0103re\u015fte, se evalueaz\u0103 conform unei sc\u0103ri a
valorilor foarte precis\u0103 \u00een care pre\u0163ul cel mai mare \u00eel au lucrurile cele mai utile sporirii prop-iei averi. Totul se cump\u0103r\u0103 \u015fi se
vinde : munca, situa\u0163ia \u00een societate, sentimentele. Adeziunea la aceste concluzii, demonstreaz\u0103 Dickens, duce, fie la
dezumanizare \u015fi la lichelism (cazul lui Bitzer, elevul preferat al lui Gradgrind), fie chiar des\u0103v\u00eer\u015firea unor fapte penale (a\u015fa
cum se \u00eent\u00eempl\u0103 cu Thomas Gradgrind-junior, care comi\u0163\u00eend un furt calificat, nu preget\u0103 s\u0103 arunce vina asupra altcuiva).
Gradgrind \u00eensu\u015fi, care \u015fi-a educat copiii \u00een cultul \u201eFaptului", \u00een spiritul renun\u0163\u0103rii la \u201evisuri \u015fi \u00eenchipuiri", \u00ee\u015fi vinde de fapt
fiica, silind-o s\u0103 se c\u0103s\u0103toreasc\u0103 cu bog\u0103ta\u015ful Bounderby. Pentru ea, nu existau sentimente, deci nu putea s\u0103-1 iubeasc\u0103 pe
tomnatecul ei so\u0163, dar nici pe altcineva. Dar, pe m\u0103sur\u0103 ce deslu\u015fe\u015fte josnicia caracterului lui Bounderby, educa\u0163ia utilitarist\u0103,
\u00een sensul respectului pentru faptul rece \u015fi precis, \u00ee\u015fi pierde eficacitatea, \u015fi t\u00een\u0103ra Louisa \u00eenva\u0163\u0103 un sentiment pe care sistemul
preconizat de tat\u0103l ei nu-1 prevedea : ura-
6Nu e singurul e\u015fec pe care-1 sufer\u0103 filozofia lui Gradgrind ; el \u00eensu\u015fi descoper\u0103 pe r\u00eend teama, dragostea patern\u0103 oarb\u0103, \u00een

virtutea \u0103reia \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u015fi salveze fiul de consecin\u0163a implacabil\u0103 a \u201eFaptului". Convertirea bog\u0103ta\u015fului, de\u015fi mai motivat\u0103
psihologice\u015fte dec\u00eet aceea a lui Scroage (din Colinda de Cr\u0103ciun) sau a eroului titular din Dombey si fiul, poart\u0103 \u00eenc\u0103 pecetea
conven\u0163ionalismului dickensian.
Logica \u00eentregii construc\u0163ii epice a romanului contrazice argumentele filozofiei lui Gradgrind. Sissy Jupe (feti\u0163a num\u0103rul
dou\u0103zeci), care e, \u00een mare m\u0103sur\u0103, purt\u0103toarea ideilor lui Dickens \u00eensu\u015fi, nu crede c\u0103, a\u015fa cum sus\u0163ine \u201eg\u00eenditorul" militarist,
valoarea venitului na\u0163ional e un indiciu al bun\u0103st\u0103rii \u00eentregii na\u0163iuni. Pentru c\u0103 mult mai important\u0103 e stabilirea persoanelor

al oamenilor mor\u0163i literalmente de foame pe str\u0103zile Londrei ar fi o dovad\u0103 a prosperit\u0103\u0163ii Angliei. E adev\u0103rat c\u0103, a\u015fa cum de-
monstrau statisticile oficiale, \u00een deceniul al \u015faselea al veacului al XlX-lea venitul na\u0163ional crescuse \u015fi, c\u0103 mortalitatea ca
urmare a subaliment\u0103rii sc\u0103zuse \u00eentruc\u00eetva. Dar \u00eensu\u015fi Gladstone se vedea silit s\u0103 recunoasc\u0103 \u00een public : \u201edin 1842 p\u00een\u0103 \u00een
1852 venitul impozabil din aceast\u0103 \u0163ar\u0103 a crescut cu 6\u00b0/o... Faptul acesta este at\u00eet de uimitor, \u00eenc\u00eet e aproape de necrezut.
Aceast\u0103 ame\u0163itoare sporire de bog\u0103\u0163ie si de putere... estelimi tat\u0103 \u00een \u00eentregime la clasele posedante, dar... dar ea trebuie s\u0103
constituie un av\u00e2nta) indirect pentru clasa muncitoare, pentru c\u0103 ea ieftine\u015fte articolele de consum general... C\u0103extrem ele

redus, ele au sporit, pentru c\u0103 extremele bog\u0103\u0163iei au sporit." '
Punctul de vedere al oficialit\u0103\u0163ii britanice e reprezentat \u00een roman de Bounderby, industria\u015f pentru care muncitorii s\u00eent numai
ni\u015fte \u201ebra\u0163e" necesare \u00eembog\u0103\u0163irii lui. Orice revendicare a muncitorilor e socotit\u0103 o \u00eencercare a celor \u201enerecunosc\u0103tori" de a
intra \u00een st\u0103p\u00eenirea unor averi fabuloase, sau, dup\u0103 expresia lui preferat\u0103, \u201ede a m\u00eenca sup\u0103 de broasc\u0103 \u0163estoas\u0103 cu o lingur\u0103 de

Muncitorimea, prezentat\u0103 pe de o parce \u00eentr-o imagine colectiv\u0103, pe de alt\u0103 parte \u00een portrete puternic individualizate (Stephen
Blackpool \u015fi Rachael), e posesoarea unui cod moral superior oric\u0103rei filozofii a \u201eFaptului", oric\u0103ror \u00eencerc\u0103ri legiferate de
parvenire ale lui Bounderby, Gradgrind sau Sparsit.
Mitingul chartist \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat \u00een romanul lui Dickens e un excelent prilej pentru scriitor de a-\u015fi demonstra sentimentele de
profund\u0103 simpatie fa\u0163\u0103 de muncitori. Noble\u0163ea sufleteasc\u0103, curajul, sentimentul drep-t.'.\u0163ii s\u00eent tot at\u00eetea \u00eensu\u015firi ale acestor
oameni pe care \u00eensp\u0103im\u00eent\u0103toa-rcle condi\u0163ii de via\u0163\u0103 \u015fi de munc\u0103 nu i-au dobor\u00eet. Ei s\u00eent deci\u015fi s\u0103-\u0163i revendice drepturile,
pornind la lupt\u0103 deschis\u0103 \u00eempotriva asupritorilor. Dickens e \u00eenc\u0103 tributar reformismului, el nu crede \u00een nici un fel \u00een i olul
violen\u0163ei \u00een istorie ; Slackbridge, reprezentant al curentului \u201efor\u0163ei fizice" e \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat ca un demagog lipsit de scrupule. Cu
toate acestea, independent de inten\u0163iile pe care i le atribuie scriitorul, Slackbridge \u00eenfl\u0103c\u0103reaz\u0103 masa de muncitori a c\u0103ror
r\u0103bdare a ajuns la cap\u0103t.
\u00een mijlocul acestor oameni, Stephen e un \u00eensingurat. Nimeni nu se \u00eendoie\u015fte de corectitudinea lui ; dar, din punctul de vedere
al muncitorilor, atitudinea lui reprezint\u0103 o tr\u0103dare. Moartea sa tragic\u0103 simbolizeaz\u0103, parc\u0103, sf\u00eer\u015fitul inevitabil al celor care se
despart de clasa c\u0103reia apar\u0163in. Conflictul prezentat de roman e mult prea puternic pentru a putea fi aplanat cu mijloacele
preconizate de Stephen. Cu toat\u0103 \u00eencrederea pe care o p\u0103streaz\u0103 \u00een puterea de convingere, cu toate c\u0103-1 determin\u0103 pe
Blackpool, eroul s\u0103u preferat, s\u0103 \u00eendemne la resemnare ;i la folosirea \u201efor\u0163ei morale", Dickens nu poate ocoli adev\u0103rul : \u00een
lupta dintre cele dou\u0103 clase, teoriile socialismului cre\u015ftin propov\u0103duitede Stephen nu au de fel sor\u0163i de izb\u00eend\u0103.
De altminteri, din clipa \u00een care Stephen Blackpool devine purt\u0103torul acestor idei, figura lui \u00ee\u015fi pierde aproape complet
vigoarea \u015fi autenticitatea, Dickens renun\u0163\u00eend la el pentru restul ac\u0163iunii. C\u00eend Stephen se revolt\u0103 f\u0103\u0163i\u015f \u00eempotriva lipsei de
omenie a lui Bounderby, c\u00eend prin intermediul s\u0103u cititorul afl\u0103 opiniile lui Dickens referitoare la adev\u0103ra\u0163ii vinova\u0163i de
suferin\u0163ele muncitorilor, portretul s\u0103u c\u00ee\u015ftig\u0103 \u00een valoare.
Romanul prezint\u0103 \u015fi un alt grup social, care se bucur\u0103 de-simpatia scriitorului : arti\u015ftii vagabonzi de circ, oamenii care au
izbutit s\u0103 evite mla\u015ftina filozofiei \u201eFaptului" ce \u00ee\u015fi pusese pecetea pe \u00eentreaga via\u0163\u0103 a Coketown-ului. Cinsti\u0163i, sinceri,
asemenea muncitorilor din ora\u015f, ei \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103, \u00een contact cu natura, prospe\u0163imea sentimentelor, \u00eencrederea \u00een via\u0163\u0103. In acest
mediu s-a putut dezvolta un caracter at\u00eet de luminos ca acel al lui Sissy Jupe. Replic\u0103 sc\u00eenteietoare la portretul Louisei
Gradgrind, a c\u0103rei cinste sufleteasc\u0103 a fost schilodit\u0103 de o educa\u0163ie stupid\u0103, Sissy completeaz\u0103 galeria vast\u0103 a chipurilor de
copii din opera
lui Dickens. \u00eempreun\u0103 cu David Cooperfield, cu mica Nell, cu Pip, cu Nicholas Nickleby, ca reprezint\u0103 puritatea sufleteasc\u0103
\u00een opozi\u0163ie cu falsitatea filistin\u0103 a celor pentru care unicul scop \u00een via\u0163\u0103 e \u00eenavu\u0163irea cu orice pre\u0163.
Coloritului sumbru al ac\u0163iunii \u00eei corespunde un ton voit amar, lipsit de orice und\u0103 de veselie. Descrierile \u00eentunecate, epitetele
aspre, sugereaz\u0103 via\u0163a lipsit\u0103 de orice bucurii din societatea contemporan\u0103 cu scriitorul, descurajarea pricinuit\u0103 de descifrarea

Tonalitatea aceasta, faptul c\u0103 Dickens p\u0103r\u0103se\u015fte \u00eencrederea \u00een \u201einima omeneasc\u0103", \u00eempins de ur\u00ee\u0163enia lumii \u00een care tr\u0103ia, 1-a
f\u0103cut, de pild\u0103, pe Macauley s\u0103-1 proclame pe scriitor \u201eun socialist mohor\u00eet".
Romanul s-a bucurat de aten\u0163ia unor largi categorii de cititori. John Ruskin, de exemplu, scria : \u201eOricine se intereseaz\u0103 de
probleme sociale, trebuie sa citeasc\u0103 Timpuri grele, a c\u0103rui tem\u0103 e de interes na\u0163ional." La r\u00eendul s\u0103u, Cern\u00ee\u015fevski recurgea la
cartea lui Dickens pentru a demonstra efectul distrug\u0103tor al rela\u0163iilor capitaliste asupra vie\u0163ii oamenilor simpli : \u201eIn Apus se
produce o cotitur\u0103 grea ; Fran\u0163a a cunoscut c\u00eeteva crize lente \u015fi grave, care au zguduit p\u00een\u0103 \u00een temelii bun\u0103starea \u00eentregului
popor ; cine vrea s\u0103 se conving\u0103 c\u0103 \u015fi \u00een Anglia se petrece ceva asem\u0103n\u0103tor, s\u0103 citeasc\u0103 romanul Timpuri grele al lui
Dickens... dac\u0103 nu vrea s\u0103 citeasc\u0103 monografii despre chartism."
Ni se pare elocvent faptul c\u0103 prima traducere integral\u0103 \u00een limba rom\u00een\u0103 a unui roman dickensian e tocmai t\u0103lm\u0103cirea

\u2014 Fapte, iat\u0103 ceea ce doresc eu ! \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura pe care le-o vei da b\u0103ie\u0163ilor \u015fi fetelor de aici s\u0103 cuprind\u0103
numai Fapte, \u00een via\u0163\u0103 n-ai nevoie dec\u00eet de Fapte. S\u0103 nu s\u0103de\u015fti nimic altceva, \u015fi toate celelalte smulge-
le ! Numai cu ajutorul Faptelor po\u0163i forma mintea unui animal cuget\u0103tor ; nimic altceva nu le poate fi
de folos vreodat\u0103 ! Acesta-i principiul dup\u0103 care \u00eemi educ propriii mei copii \u015fi, de asemenea, \u015fi
principiul dup\u0103 care educ copiii de aici. A\u015fa c\u0103 r\u0103m\u00eei strict la Fapte, domnule !
Scena se petrecea \u00eentr-o sal\u0103 de clas\u0103 ur\u00eet\u0103, goal\u0103, mo-hor\u00eet\u0103 ca un cavou, iar oratorul accentua
importan\u0163a fiec\u0103rei sentin\u0163e, subliniind-o cu degetu-i ar\u0103t\u0103tor, de form\u0103 p\u0103trat\u0103, pe m\u00eeneca
\u00eenv\u0103\u0163\u0103torului.
Importan\u0163a vorbelor era sporit\u0103 \u015fi de fruntea vorbitorului \u2014 asemenea unui zid p\u0103trat, av\u00eend ca baz\u0103
spr\u00eence-nele, pe c\u00eend ochii \u00ee\u015fi g\u0103siser\u0103 ad\u0103post \u00een dou\u0103 pe\u015fteri \u00eentunecoase, ferite \u00een umbra zidului. Mai
era sporit\u0103 de gura vorbitorului \u2014 mare, cu buze sub\u0163iri, str\u00eense cu hot\u0103r\u00eere. Mai era sporit\u0103 de vocea
vorbitorului \u2014 seac\u0103, monoton\u0103, dictatorial\u0103. Mai era sporit\u0103 \u015fi de p\u0103rul vorbitorului, ce sta zburlit la
periferia capului ple\u015fuv ca o perdea de brazi, ocrotind de v\u00eent suprafa\u0163a-i str\u0103lucitoare, plin\u0103 de umfl\u0103-
turi, ca \u015fi coaja unei pl\u0103cinte cu prune, de parc\u0103 faptele consistente \u00eenmagazinate \u00een cap cu greu \u00ee\u015fi mai
g\u0103seau un loc\u015for \u00een\u0103untru. \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea-i \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00eenat\u0103, haina p\u0103trat\u0103, picioarele p\u0103trate, umerii p\u0103tra\u0163i, ba
chiar \u015fi cravata-i parc\u0103 dresat\u0103 anume s\u0103-i \u0163in\u0103 g\u00eetul \u00eentr-o \u00eembr\u0103\u0163i\u015fare incomod\u0103,ca un fapt \u00eend\u0103r\u0103tnic
ce era, toate \u00eei sporeau importan\u0163a vorbelor.
\u00een via\u0163\u0103 avem nevoie numai de Fapte, domnule, numaide Fapte !

Thomas Gradgrind, domnule. Omul realit\u0103\u0163ilor. Omul faptelor \u015fi al calculelor. Omul care porne\u015fte de
la principiul c\u0103 doi \u015fi cu doi fac patru, doar at\u00eet, \u015fi pe care nici un ra\u0163ionament nu-1 va putea \u00eendupleca
vreodat\u0103 s\u0103 \u00eeng\u0103duie o excep\u0163ie c\u00eet de ne\u00eensemnat\u0103. Thomas Gradgrind, domnule \u2014 categoric
Thomas ! \u2014 Thomas Gradgrind. Cu linia, cele dou\u0103 talere ale balan\u0163ei \u015fi tabla \u00eenmul\u0163irii, nelipsite din
buzunar, domnule, e gata s\u0103-\u0163i c\u00eent\u0103reasc\u0103 \u015fi s\u0103-\u0163i m\u0103soare orice material uman \u015fi s\u0103-\u0163i spun\u0103 exact
valoarea lui. Este numai o chestiune de cifre, o simpla opera\u0163ie aritmetic\u0103. Ai putea n\u0103d\u0103jdui s\u0103 v\u00eeri
cine \u015ftie ce idee absurd\u0103 \u00een capul lui George Gradgrind, ori al lui Augustus Gradgrind, ori al lui John
Gradgrind, ori al lui Joseph Gradgrind (toate persoane presupuse, \u00eenchipuite), \u00eens\u0103 \u00een capul lui Thomas

\u00een astfel de termeni se prezenta \u00eentotdeauna \u00een g\u00eend domnul Gradgrind, fie cercului s\u0103u de cuno\u015ftin\u0163e,
fie publicului \u00een general. \u00een aceia\u015fi termeni, dar, bine\u00een\u0163eles, \u00eenlocuind cuv\u00eentul \u201edomnule" cu \u201eb\u0103ie\u0163i \u015fi
fete", prezenta acum Thomas Gradgrind pe Thomas Gradgrind ulciora\u015felor din fa\u0163a lui, care trebuiau
umplute ochi cu fapte.
\u00een adev\u0103r, a\u015fa cum \u00ee\u015fi sc\u00eenteiaz\u0103 spre ei privirea-i ager\u0103 din pe\u015fterile mai sus men\u0163ionate, parc\u0103 ar fi un
fel de tun \u00eenc\u0103rcat p\u00een\u0103 la gur\u0103 cu fapte \u015fi gata preg\u0103tit s\u0103-i spulbere dintr-o singur\u0103 lovitur\u0103 de pe
meleagurile copil\u0103riei. Mai seam\u0103n\u0103 \u015fi cu o baterie galvanic\u0103 \u00eenc\u0103rcat\u0103 cu un oribil preparat chimic,