... \u00cen direc\u0163ia producerii catarsisului s-ar putea face un mare progres, dac\u0103 s-ar asimila ce s-a dat \u00een \u00abFilosofia libert\u0103\u0163ii\u00bb,
dac\u0103 am tr\u0103i-o intens \u00een noi \u00een\u015fine, astfel \u00eenc\u00eet s\u0103 putem spune: aceast\u0103 carte mi-a dat un impuls, iar acum pot \u00eentr-adev\u0103r
reproduce prin mine \u00eensumi, cu toat\u0103 exactitatea, ansamblul de g\u00eenduri pe care le con\u0163ine.

... \u00cen direc\u0163ia producerii catarsisului s-ar putea face un mare progres, dac\u0103 s- ar asimila ce s-a dat \u00een \u00abFilosofia libert\u0103\u0163ii\u00bb, dac\u0103 am tr\u0103i-o intens \u00een noi \u00een\u015fine, astfel \u00eenc\u00eet s\u0103 putem spune: aceast\u0103 carte mi-a dat un impuls, iar acum pot \u00eentr-adev\u0103r reproduce prin mine \u00eensumi, cu toat\u0103 exactitatea, ansamblul de g\u00eenduri pe care le con\u0163ine.

Cu aceast\u0103 carte se poate intra \u00eentr-un anumit raport, raportul care \u00eel une\u015fte pe un compozitor de artistul care \u00eei execut\u0103 opera, cu alte cuvinte, de cel care recreeaz\u0103 aceast\u0103 oper\u0103; \u00eenl\u0103n\u0163uirea de g\u00eenduri, care formeaz\u0103 un tot organic \u00een aceast\u0103 carte, poate conduce la o treapt\u0103 avansat\u0103 de catarsis.

VIII.Factorii vie\u0163ii
IX.Ideea de libertate
X.Filosofia libert\u0103\u0163ii \u015fi monismul
XI.Finalitatea universal\u0103 \u015fi finalitatea vie\u0163ii (determinarea omului)

ULTIMELE PROBLEME
PRIMUL APENDICE
AL DOILEA APENDICE

s\u0103 discut\u0103m prin aceast\u0103 carte. Prima e dac\u0103 exist\u0103 o posibilitate de a considera \u00een a\u015fa fel fiin\u0163a uman\u0103, \u00eenc\u00eet aceast\u0103 considerare s\u0103 se dovedeasc\u0103 a fi temelie pentru oricare alt\u0103 considerare care \u00eel \u00eent\u00eempin\u0103 pe om prin tr\u0103ire sau \u015ftiin\u0163\u0103, considerare despre care \u00eens\u0103 omul are senza\u0163ia c\u0103 nu s-ar putea sprijini pe sine. Prin \u00eendoial\u0103 \u015fi judecat\u0103 critic\u0103 o asemenea considerare ar ajunge \u00een domeniul nesiguran\u0163ei. Cealalt\u0103 \u00eentrebare este urm\u0103toarea: omul, ca fiin\u0163\u0103 dotat\u0103 cu voin\u0163\u0103, are el voie s\u0103-\u015fi atribuie libertatea, sau libertatea e o simpl\u0103 iluzie, care se na\u015fte \u00een el pentru c\u0103 nu \u00eentrevede firele necesit\u0103\u0163ii de care depinde \u015fi voin\u0163a lui, ca un fenomen al naturii? Nu o urzeal\u0103 artificial\u0103 de g\u00eenduri d\u0103 na\u015ftere la aceast\u0103 \u00eentrebare. Ea apare cu totul firesc \u00een fa\u0163a sufletului aflat \u00eentr-o anumit\u0103 dispozi\u0163ie. \u015ei putem sim\u0163i c\u0103 sufletul ar pierde ceva din ceea ce ar trebui s\u0103 fie, dac\u0103 nu s-ar vedea o dat\u0103 pus, cu cea mai mare seriozitate posibil\u0103, \u00een fa\u0163a celor dou\u0103 posibilit\u0103\u0163i: libertate sau necesitate a voin\u0163ei. \u00cen aceast\u0103 lucrare vrem s\u0103 ar\u0103t\u0103m c\u0103 tr\u0103irile suflete\u015fti pe care omul trebuie s\u0103 le aib\u0103 prin intermediul celei de a doua \u00eentreb\u0103ri, depind de punctul de vedere pe care poate s\u0103-l adopte fa\u0163\u0103 de prima. Aici facem \u00eencercarea de a dovedi c\u0103 exist\u0103 o concep\u0163ie despre fiin\u0163a uman\u0103 ce poate s\u0103 ofere un sprijin \u015fi restului cunoa\u015fterii; iar \u00een continuare vrem s\u0103 ar\u0103t\u0103m c\u0103 prin aceast\u0103 concep\u0163ie dob\u00eendim o deplin\u0103 justificare a ideii libert\u0103\u0163ii voin\u0163ei, abia atunci c\u00eend mai \u00eent\u00eei descoperim acel domeniu sufletesc \u00een care se poate desf\u0103\u015fura voin\u0163a liber\u0103.

Concep\u0163ia despre care e vorba aici, referitor la aceste dou\u0103 \u00eentreb\u0103ri e de a\u015fa natur\u0103 \u00eenc\u00eet, odat\u0103 dob\u00eendit\u0103, poate s\u0103 devin\u0103 o component\u0103 a vie\u0163ii vii suflete\u015fti. Nu d\u0103m aici un r\u0103spuns teoretic, pe care, odat\u0103 \u00eensu\u015fit, s\u0103-l purt\u0103m cu noi numai ca o convingere p\u0103strat\u0103 de memorie. Pentru modul de reprezentare care st\u0103 la baza acestei c\u0103r\u0163i, un asemenea r\u0103spuns ar fi doar aparent. Nu vom da un asemenea r\u0103spuns \u00eencheiat, terminat, ci vom indica un domeniu de tr\u0103ire a sufletului, unde prin \u00eens\u0103\u015fi activitatea interioar\u0103 sufleteasc\u0103, problema \u00ee\u015fi va primi r\u0103spunsul \u00eentr-un mod viu, \u00eennoit, ori de c\u00eete ori omul are nevoie de acest lucru. Cine a g\u0103sit o dat\u0103 domeniul sufletesc unde se dezvolt\u0103 aceste \u00eentreb\u0103ri, aceluia, adev\u0103rata considerare a acestui domeniu \u00eei d\u0103ruie\u015fte tocmai ceea ce \u00eei trebuie pentru aceste dou\u0103 enigme ale vie\u0163ii, pentru ca apoi, cu ajutorul celor dob\u00eendite, s\u0103 str\u0103bat\u0103 \u00een continuare via\u0163a plin\u0103 de enigme - \u00een l\u0103rgimile \u015fi \u00een ad\u00eencurile ei -, str\u0103batere la care \u00eel determin\u0103 dorin\u0163a \u015fi destinul. Prin aceasta ni se pare c\u0103 am ar\u0103tat o cunoa\u015ftere care \u00ee\u015fi dovede\u015fte justificarea \u015fi valabilitatea prin via\u0163a ei proprie \u015fi prin \u00eenrudirea acestei vie\u0163i proprii cu \u00eentreaga via\u0163\u0103 sufleteasc\u0103 a omului.

A\u015fa g\u00eendeam despre con\u0163inutul acestei c\u0103r\u0163i c\u00eend am scris-o, acum dou\u0103zeci \u015fi cinci de ani. Dac\u0103 a\u015f vrea s\u0103 caracterizez \u0163elul g\u00eendurilor acestei lucr\u0103ri, \u015fi azi ar trebui s\u0103 scriu asemenea propozi\u0163ii. \u00cen manuscrisul de atunci m-am limitat la a nu spune mai mult dec\u00eet ceea ce e \u00een leg\u0103tur\u0103 - \u00een modul cel mai str\u00eens - cu cele dou\u0103 \u00eentreb\u0103ri fundamentale caracterizate. Dac\u0103 cineva ar fi mirat c\u0103 \u00een aceast\u0103 carte \u00eenc\u0103 nu g\u0103se\u015fte nici un indiciu despre domeniul lumii experien\u0163elor spirituale, care a fost prezentat de mine \u00een scrieri ulterioare, acela s\u0103 ia \u00een considerare faptul c\u0103 eu atunci tocmai c\u0103 nu am voit s\u0103 dau o relatare a rezultatelor cercet\u0103rii spirituale, ci am voit mai \u00eent\u00eei s\u0103 cl\u0103desc temelia pe care se pot sprijini asemenea rezultate. Aceast\u0103 "Filosofie a libert\u0103\u0163ii" nu con\u0163ine nici un asemenea rezultat special, tot at\u00eet de pu\u0163in pe c\u00eet con\u0163ine rezultate speciale ale \u015ftiin\u0163elor naturii; dar acela care caut\u0103 siguran\u0163\u0103 pentru asemenea cuno\u015ftin\u0163e, dup\u0103 p\u0103rerea mea, nu se poate dispensa de ceea ce ea con\u0163ine. Ceea ce se spune \u00een carte poate fi acceptabil \u015fi pentru unii oameni care, din pricina anumitor motive pentru ei valabile, nu vor s\u0103 aib\u0103 nimic de a face cu datele mele de cercetare ob\u0163inute prin \u015ftiin\u0163a spiritual\u0103. Aceluia \u00eens\u0103 care poate considera aceste date ale \u015ftiin\u0163ei spirituale drept ceva c\u0103tre care este atras, aceluia \u00eei vor putea fi importante \u015fi cele ce am \u00eencercat s\u0103 ar\u0103t\u0103m aici. \u015ei anume, urm\u0103toarele: de a dovedi, cum o considerare nep\u0103rtinitoare, care se extinde numai