Traducere, studiu introductiv
\u015fi not\u0103 biografic\u0103 de
IOAN DEAC

biografica..................................../
Nota traduc\u0103torului.................................11
Studiu introductiv..................................15

TRATATUL DESPRE LUMIN\u0102
Capitolul I [Despre diferen\u0163a dintre senza\u0163ii \u015fi lucrurile
care le produc].................................. 31
Capitolul II [\u00een ce const\u0103 c\u0103ldura \u015fi lumina focului]........ 33
Capitolul III [Despre duritate \u015fi despre lichiditate]......... 35
Capitolul IV [Despre vid; \u015fi cum se face c\u0103 sim\u0163urile noastre
nu percep unele corpuri]........................... 39
Capitolul V [Despre num\u0103rul elementelor \u015fi despre
calit\u0103\u0163ile lor]................................... 43
Capitolul VI [Descrierea unei noi lumi; \u015fi despre calit\u0103\u0163ile
materiei din care e compus\u0103]....................... 48
Capitolul VII [Despre legile naturii noii lumi]............ 51
Capitolul VIII [Despre formarea Soarelui \u015fi stelelor acestei
noi lumi]...................................... 58

Capitolul XI [Despre greutate]........................ 72
Capitolul XII [Despre fluxul \u015fi refluxul m\u0103rii]............ 76
Capitolul XIII [Despre lumin\u0103]....................... 78
Capitolul XIV [Despre propriet\u0103\u0163ile luminii]............. 86
[Capiioiu! XV] [Bolta cerului trebuie s\u0103 le apar\u0103 locuitorilor

fost condus p\u00e2n\u0103 \u00een 1606 de un unchi al lui Descartes, P. Charlet. De\u015fi programul prevedea de\u015fteptarea la ora 5 a
dimine\u0163ii, el este favorizat, permi\u0163\u00e2ndu-i-se s\u0103 leneveasc\u0103 p\u00e2n\u0103 la ora 10 \u00een camer\u0103. Studiaz\u0103 timp de opt sau
nou\u0103 ani: latina \u015fi greaca, matematica, fizica, logica, morala \u015fi metafizica. \u00eel cunoa\u015fte pe M. Mersenne (1588-
1648, matematician, filosof, teolog, muzician), prietenul de o via\u0163\u0103, cu care va purta o vast\u0103 coresponden\u0163\u0103.

1612-1613 \u2014 Iarna o petrece \u00een familie, la Rennes, av\u00e2nd o s\u0103n\u0103tate delicat\u0103.
1613 \u2014 Sejur la Paris; \u00eent\u00e2lnire cu matematicianul Mydorge \u015fi re\u00eent\u00e2lnire cu M. Mersenne.
1614-1617 \u2014 Perioad\u0103 pu\u0163in cunoscut\u0103. \u00ee\u015fi ia gradele de bacalaureat \u015fi licen\u0163a \u00een drept civil \u015fi canonic la

de la Breda (Olanda \u2014 1618) intr\u0103 \u00een rela\u0163ii cu t\u00e2n\u0103rul savant Isaac Beeckmann. Tot atunci scrie un mic tratat de
muzic\u0103 \u2014Comp endiumMuzica \u2014 dedicat lui Beeckmann \u015fi se ocup\u0103 intens de matematic\u0103. 1619, aprilie \u2014
Pleac\u0103 din Olanda spre Danemarca \u015fi Germania. Asist\u0103 la \u00eencoronarea (28 iulie) \u00eemp\u0103ratului Ferdinand al II-lea,
la Frankfurt. Petrece iarna la Neuburg, pe Dun\u0103re, angajat \u00een armata catolic\u0103 a ducelui de Bavaria. \u00een noaptea de
10/11 noiembrie are un vis ce \u00eei relev\u0103 fundamentele unei \u015ftiin\u0163e admirabile. Perioad\u0103 de exaltare sub presiunea
crea\u0163iei. ScrieOlympica, lucrare care s-a pierdut dup\u0103 moartea filosofului.1620 \u2014 Cu armata ducelui de
Bavaria la Ulm. Asist\u0103 la b\u0103t\u0103lia de la Muntele Alb (l\u00e2ng\u0103 Praga), pe vremea c\u00e2nd Frederic al V-lea, tat\u0103l
prin\u0163esei Elisabeth, regele Boemiei \u015fi prin\u0163 elector palatin, sus\u0163in\u0103tor al protestan\u0163ilor, \u00ee\u015fi pierde tronul.

Brandenburg. \u00een timpul c\u0103l\u0103toriei pe Marea Nordului trebuie s\u0103-\u015fi apere via\u0163a \u00een fa\u0163a unui atac al marinarilor care
vor s\u0103-1 jefuiasc\u0103. \u00een iulie se re\u00eentoarce la via\u0163a civil\u0103.1621- 1622 \u2014 Sejur \u00een Fran\u0163a, la La Haye. \u00ee\u015fi vinde
averea, pentru a-\u015fi
asigura lini\u015ftea \u015fi independen\u0163a material\u0103.1623 \u2014 Duel pentru ochii unei \u201efrumoase doamne".1623- 1625 \u2014
Scurt sejur la Paris. C\u0103l\u0103tore\u015fte \u00een Elve\u0163ia, Triol \u015fi Italia. Viziteaz\u0103 Vene\u0163ia, Roma \u015fi Floren\u0163a. Redacteaz\u0103

efectueaz\u0103 mai multe disec\u0163ii la Amsterdam. Studiaz\u0103 fenomenul de dublare a Soarelui, dioptrica, meteorii,
existen\u0163a animalelor pe Lun\u0103. Redacteaz\u0103 o parte a observa\u0163iilor sale anatomice pe care le va publica mai t\u00e2rziu
sub titlul Excerpta anatomica \u015fi Prime cogitationes circa generationem animalium.

capitol Tr\u0103ite de l'homme. Afl\u00e2nd, probabil, despre condamnarea lui Galileo Galilei, \u00ee\u015fi retrage de la tipar
tratatul, care va ap\u0103rea postum, 1664. cu titlul Le Monde.
1634 \u2014 Termin\u0103 de scrisDutptr\u00eeque \u015fi Les Meteores.
1635, iulie \u2014 Se na\u015fte fiica sa natural\u0103, Francine, a c\u0103rei mam\u0103 e Helene Jans.

scrie Tr\u0103ite des passions de l'\u00e2me, publicat abia \u00een 1649.1647 \u2014 Apare traducerea \u00een francez\u0103 aMedita\u0163iilor cu titlul: Les Meditations metaphisiques de Rene Descartes touchant la premierephilosophie. \u00een acela\u015fi an apare traducerea \u00een francez\u0103 aPrincipiilor, cu titlul: Les Principes de la philosophie ecrits en latin par Rene Descartes

Bisericii reformate de pelagianism, doctrin\u0103 care sus\u0163inea c\u0103 \u00een mod natural omul este lipsit de p\u0103cat. \u00eentre iunie
\u015fi noiembrie c\u0103l\u0103tore\u015fte \u00een Fran\u0163a, unde poart\u0103 discu\u0163ii despre vid. despre .,argintul viu", despre presiune \u015fi
tulbur\u0103 lini\u015ftea unei nop\u0163i cu versuri necuviincioase.

Stocholm. \u00een septembrie, dup\u0103 multe ezit\u0103ri, accept\u0103 invita\u0163ia. Regina \u00eei fixeaz\u0103 ora \u00eent\u00e2lnirilor filosofice la 5 diminea\u0163a, \u00een bibliotec\u0103. Public\u0103 la Leyda traducerea \u00een latin\u0103 aGeom etriei. La Paris \u015fi la Amsterdam \u00eei apare tratatul Les Passions de l'\u00e2me.

infuzat \u00een vin, moare la v\u00e2rsta de 53 de ani la Stocholm.
R\u0103m\u0103\u015fi\u0163ele p\u0103m\u00e2nte\u015fti sunt transportate \u00een 1667 \u00een Fran\u0163a, la
Saint-Elienne-du-Mont. Din 1822 craniul s\u0103u se g\u0103se\u015fte la
colec\u0163iile de la Museum. 1657, 1659, 1667 \u2014 Executorul testamentar public\u0103 trei volume de
coresponden\u0163\u0103: Lettres de M. Descartes.1691 \u2014 P. Adrien Baillet public\u0103 biografia filosofului: La vie de

Textul reproduce lucrarea publicat\u0103 \u00een 1677 de c\u0103tre Clerselier, executorul testamentar al filosofului, \u015fi reprezint\u0103
varianta final\u0103 a acestui tratat, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 Tratatul despre lumin\u0103 mai fusese editat o dat\u0103 \u00een 1664. de
c\u0103tre un librar din Paris, Jacques Le Gras, iar Tratatul despre om mai cunoscuse o edi\u0163ie, \u00een 1662, la Leyda, sub
\u00eengrijirea lui Florent Schuyl. \u00eentre cele dou\u0103 edi\u0163ii amintite \u015fi cea pe baza c\u0103reia am f\u0103cut traducerea sunt unele
diferen\u0163e, semnalate de c\u0103tre Ch. Adam \u015fi P. Tannery. Aceste diferen\u0163e le-am marcat \u00een pagin\u0103, introduc\u00e2nd textul
respectiv \u00eentre cro\u015fete [...]" iar echivalentul edi\u0163iilor mai vechi l-am redat \u00een not\u0103 de subsol tot \u00eentre cro\u015fete *[],
f\u0103r\u0103 a mai indica faptul c\u0103 apar\u0163in edi\u0163iilor din 1664, respectiv 1662. Dac\u0103 \u00een variantele din 1664/1662 ap\u0103reau
expresii sau cuvinte care nu au mai fost redate de Clerselier \u00een 1677, am marcat locul lor cu []n. red\u00e2nd textul
omis \u00eentre cro\u015feten[] \u00een not\u0103 de subsol. \u00een situa\u0163iile \u00een care \u00een varianta din 1677 apar expresii sau cuvinte care nu
existau \u00een cele anterioare, acestea au fost marcate cu [...]" \u00een text, \u00een nota de subsol cores-punz\u00e2ndu-le "[].
Celelalte note de subsol, care nu indic\u0103 diferen\u0163e textuale, ci reprezint\u0103 observa\u0163ii ale editorilor sau ale
traduc\u0103torului, au

notat numele autorului \u00eentre paranteze (...) la sf\u00e2r\u015fitul notei. Cro\u015fetele care nu au nici un fel de indica\u0163ie
numeric\u0103 [...] reprezint\u0103 interven\u0163iile traduc\u0103torului, f\u0103cute \u00een scopul clarific\u0103rii textului sau a trimiterii la
unele figuri necesare pentru \u00een\u0163elegerea textului.
\u00eentreaga lucrare con\u0163ine o serie de figuri care ilustreaz\u0103 explica\u0163iile filosofului. Ele sunt inserate \u00een text la prima
lor apari\u0163ie, f\u0103c\u00e2ndu-se ulterior trimiteri la ele. \u00een edi\u0163ia de referin\u0163\u0103, figurile din Tratatul despre lumin\u0103 nu sunt
numerotate, de\u015fi nu sunt pu\u0163ine \u015fi adesea se fac referiri repetate la unele dintre ele. Pentru a facilita cititorului
rela\u0163ionarea dintre imagini \u015fi text, ne-am luat libertatea de a numerota cu cifre arabe figurile din aceast\u0103 prim\u0103
parte a lucr\u0103rii, not\u00e2nd trimiterile \u00een text,
\u00eentre cro\u015fete [...].
Se pare c\u0103 \u00eenfor ma originar\u0103 Tratatul despreom con\u0163inea numai dou\u0103 figuri, despre care se \u015ftie c\u0103 au fost
atestate ca ap\u0103r\u00e2nd \u00een manuscrisului lui Descartes. Uniieditori, Gerard van Guttschoven, Louis de la Forge \u015fi