Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword or section
Like this
15Activity
P. 1
Roza Vanturilor - Ursula K. LeGuin

Roza Vanturilor - Ursula K. LeGuin

Ratings: (0)|Views: 105 |Likes:
Published by Sbd user
Ursula K. Le Guin

Roza vânturilor
THE COMPASS ROSE
1982
Ursula K. Le Guin

Roza vânturilor
THE COMPASS ROSE
1982

More info:

Published by: Sbd user on Mar 03, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as RTF, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/24/2013

pdf

text

original

 
Ursula K. Le Guin
Roza vânturilor
 THE COMPASS ROSE1982
PREFA
ŢĂ
1Denumind aceast carte "Roza Vânturilor", am sperat s sugerez c
ă ă ă
 ar putea fi descoperit în ea un anume şablon sau coeren, indind c
ă ţă ă
 povestirile pe care le conine tind s o ia fiecare în propria direcie. Se
ţ ă ţ
 desfşoar pe toat harta, inclusiv pe margini. Nu mi-e clar nici mie ce
ă ă ă
 fel de hart este asta. Una a minii, fr îndoial; probabil a autorului.
ă ţ ă ă ă
 Dar m tept s fie mai mult decât at. Mintea nu ne aparine exclusiv,
ă ă ţ
 nici mcar la naştere, cu atât mai puin pe msur ce trim, învm,
ă ţ ă ă ă ăţă
 pierdem...Cele patru direcii, NESV, ale Rozei Vânturilor, busola noastr,
ţ ă
 converg sau izvorsc dintr-o nedefinit a cincea direcie, centrul, corola
ă ă ţ
 rozei.Multe dintre popoarele americane care au fost dezmoştenite deinvadatorii ghidai dinspre est de busol îşi structurau lumea dup cele
ţ ă ă
 patru direcii ale vântului (sau patru semi-direcii) şi înc dou, Deasupra
ţ ţ ă ă
 şi Dedesupt, şi acestea radiale ctre centru/sine/aici şi acum, care ar
ă
 putea conine în mod sacru pe celelalte şase şi, astfel, întregul Univers.
ţ
 Aceasta este busola în patru dimensiuni, spaial şi temporal, material
ţ ă ă ă
 şi spiritual, Roza Noii Lumi.
ă
Pentru navigatori, aceast carte este un ghid pe care nu te poi
ă ţ
 baza. Poate c este prea sensibil la câmpurile magnetice locale.
ă ă
În interiorul ei pot fi zrite mai multe mişcri circulare, cum ar fi cea
ă ă
 dintre prima şi ultima povestire, între a patra şi a şaptesprezecea. D
ă
 naştere unor aparente excursii exterioare, care sunt de fapt incursiuniinterioare, cum ar fi povestirea a unsprezecea; deşi singura pies care
ă
 descrie un loc a crui realitate obiectiv poate fi confirmat pe o hart
ă ă ă ă
 actual a Pntului de astzi, cea de-a şaptea, este poate cea mai
ă ă ă
 subiectiv dintre toate.
ă
În ceea ce priveşte motivele pentru care unei anumite povestiri i s-aatribuit o anumit direcie, acestea nu sunt foarte serioase. Nadir-ul
ă ţ
 poate fi undeva subteran, de exemplu, sau în adâncul apelor, 'sau pur şisimplu în adâncul inimii. Principiul de organizare ar putea fi istoric,poetic sau literar. E oare sigur c unul dintre mijloacele de a înva s
ă ăţ ă
 cunoşti lumea ca pe un lucru viu cu simbol şi îneles este de a cultiva
ţ
 arta de a privi lucrurile aşa cum sunt? Titlul unei alte antologii anterioare cuprinzând povestiri de-ale meleeste Cele Dousprezece Cuadrante ale Vântului, o busol împrumutat
ă ă ă
 de la A.E.Housman. Acesteia, lsai-m sâ-i pun drept motto un poem
ă ţ ă
 francez al lui Rainer Maria Rilke, din grupajul Les Roses.Est-ce en exemple que tu te propose?Peut-on se remplir comme les roses,en multipliant sa subtile matière
 
qu'on avait fait pour ne rien faire?Car ce n'est pas travailler que d'êtreune rose, dirait-on.Dieu, en regardant par la fenetre,fait la maison. Te propui drept model?Oare ne putem umple ca trandafirii,Înmulindu-ne materia subtil
ţ ă
pe care am fcut-o ca s nu facem nimic?
ă ă
Pentru c nu înseamn munc s fii
ă ă ă ă
doar un trandafir, dup cum se spune.
ă
Dumnezeu, în vreme ce priveşte pe fereastr,
ă
Îngrijte de cas.
ă
Ursula K. Le Guin
NADIR
AUTORUL SEMINELOR DE ACACIA
Ţ
şi
 
alte extrase din Jurnalul Asociaiei Therolingviştilor
ţ
MSG. descoperite într-un muşuroi de furniciMESAJELE au fost gsite scrise cu exudat de gland tactil pe
ă ă ă
 semine degerminate de acacia aşezate în şiruri la captul unui tunel
ţ ă
  îngust, încurcat, conducând ctre unul dintre cele mai adânci nivele ale
ă
 coloniei. Tocmai aranjarea ordonat a seminelor a atras pentru prima
ă ţ
 dat atenia cercettorului.
ă ţ ă
Mesajele sunt fragmentare, iar traducerea aproximativ şi foarte
ă
 interpretabil; dar textul pare s merite interes, chiar şi numai pentru
ă ă
 uimitoarea lips de asemnare cu orice alt text Furnicar cunoscut nou.
ă ă ă
Seminele l-l3
ţ
Nu [voi] atinge simitorii. Nu [voi] mângâia. [Am s] cheltui pe
ţ ă
 semine uscate dulceaa sufletului [meu]. Poate c va fi gsit nd [voi
ţ ţ ă ă ă
 fi] mort. Atinge acest lemn uscat! [Eu] strig! [Sunt] aici!Acest pasaj mai poate fi citit şi astfel:Nu atinge simitorii. Nu mângâia. Cheltui[eşte-i] pe semine uscate
ţ ţ ţ
 dulceaa sufletului. Poate c va fi gsit nd [vei fi] mort. Atinge acest
ţ ă ă ă
 lemn uscat! Strig[:] [sunt] aici!
ă
Nici un dialect de Furnicar cunoscut nu foloseşte conjugareaverbelor, în afar de cazul persoanei a treia singular şi plural şi persoana
ă
  întâia plural. În acest text se foloseşte doar rdcina
ă ă
verbelor; de aceea nu exist nici o cale de a hotra dac pasajul
ă ă ă
 reprezint o autobiografie sau un manifest.
ă
Seminele 14-22
ţ
Lungi sunt tunelele. Mai lung este ne-tunelatul. Nici un tunel nuajunge la captul ne-tunelatului. Ne-tunelatul se întinde mai mult decât
ă
 ai putea strbate în zece zile [n.n., la nesfârşit]. Slav!
ă ă
 
Marcajul tradus "Slav!" este jumtate din salutul obişnuit "Slav
ă ă ă
 Reginei!'" sau "Triasc Regina!" sau "Huzza pentru Regin!" — dar
ă ă ă
 cuvântul/marcajul însemnând "Regin" a fost omis.
ă
Seminele 23-29
ţ
Aşa cum furnica printre furnici strine şi duşmane este ucis, tot
ă ă
 a furnica fr furnici moare, dar a fi fr furnici e la fel de dulce ca
ă ă ă ă
 pictura de miere.
ă
O furnic ptruns într-o alt colonie este de obicei ucis. Izolat de
ă ă ă ă ă ă
 celelalte furnici, moare invariabil într-o zi sau dou. Dificultatea acestui
ă
 pasaj este cuvântul/marcajul "fr furnici", pe care-l traducem ca
ă ă
 "singur" - un concept pentru care nu exist cuvânt/marcaj.
ă
Seminele 30-31
ţ
ncai oule! Sus cu Regina!
ţ ă
Deja au fost dispute considerabile asupra interpretrii frazei de pe
ă
 Smâna 31. E o problem important, de vreme ce toate seminele
ă ţ ă ă ţ
 precedente ar putea fi înelese pe deplin în lumina acestei ultime
ţ
 exclamaii. Dr. Rosbone susine c autorul, o lucrtoare neutr fr aripi,
ţ ţ ă ă ă ă ă
  jinduieşte s fie un mascul aripat şi s fondeze o nou colonie, s
ă ă ă ă
 participe la zborul nupial alturi de o nou Regin. Deşi textul poate
ţ ă ă ă
 suporta o asemenea citire, convingerea noastr este c nimic nu
ă ă
  întreşte aceast interpretare — şi cel mai puin textul de pe smâna
ă ă ţ ă ţ
 imediat precedent, Nr.30: "Mâncai oule!". Aceast interpretare, di
ă ţ ă ă
 şocant, este mai presus de orice interpretare.
ă
Îndrznim s sugerm c aceast confuzie care planeaz asupra
ă ă ă ă ă ă
 Snei 31 ar putea rezulta dintr-o interpretare etnocentric a
ă ţ ă
 cuvântului "sus". Pentru noi, "sus" este o direcie "bun". Nu este
ţ ă
 adevrat, cel puin nu este obligatoriu, şi pentru furnici. "Sus" e direcia
ă ţ ţ
 din care vine hrana, cu siguran, dar "jos" e direcia în
ţă ţ
care se afl sigurana, pacea şi cminul. "Sus" e soarele arztor;
ă ţ ă ă
 noaptea îngheat; lipsa adpostului din tunelele prea-iubite; exilul;
ţ ă ă
 moartea. De aceea, sugerm c acest autor ciudat, în singurtatea
ă ă ă
 tunelului su, a gândit s exprime cea mai teribil blasfemie conceput
ă ă ă ă
 de o furnic; iat de ce, lectura corect a Seminelor 30-31, în termeni
ă ă ă ţ
 umani, ar fi:ncai oule! Jos cu Regina!
ţ ă
nd a fost descoperit manuscrisul, lâng Sna 31 a fost gsit
ă ă ţ ă
 trupul uscat al unei lucrtoare mici. Capul îi era desprins de torace,
ă
 probabil de ctre flcile unui soldat al coloniei. Seminele, aranjate cu
ă ă ţ
 grij într-un model asemntor unui portativ cu note, nu a fost
ă ă ă
 deranjate. (Furnicile din casta soldailor sunt analfabete; de aceea,
ţ
 soldatul nu a fost interesat, probabil, de colecia de semine inutile din
ţ ţ
 care fuseser scoşi germenii.) Nici o furnic nu a supravieuit în acest
ă ă ţ
 muşuroi, distrus într-un rzboi cu un altul vecin la ceva timp dup
ă ă
 moartea Autorului Seminelor de Acacia.
ţ
— G. D'Arbay, T.R.BardolANUNAREA UNEI EXPEDIII
Ţ Ţ
Extrema dificultate de a citi Pinguina a fost mult uşurat de
ă
 utilizarea aparatului de filmat subacvatic. Cel puin, pe film sunt posibile
ţ
 reluarea şi încetinirea secvenelor fluide ale scenariului, pân în punctul
ţ ă
  în care, prin repetiii constante şi studiu îndelung, s poat fi prinse
ţ ă ă
 multe elemente ale acestei elegante şi vii literaturi, deşi nuanele şi
ţ
 poate chiar esena ar putea s ne scape.
ţ ă
Profesorul Duby a fost acela care, subliniind îndeprtata legtur
ă ă ă
  între scenariu şi dialectul Low Graylag, a fcut posibil prima încercare
ă ă
 

Activity (15)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
nemesis41 liked this
fulgaa89 liked this
Elena Clement liked this
ileana_coman_6 liked this
mihaela_miti1978 liked this
Lili Vasile liked this
adelllaida liked this
Rowena Cutesi liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->