CEAS HOLOGRAF

Ing. NICOLAE SFETCU

E-mail: sfetcu@lnte/S9V.ro

E
amatori le
propun acest montaj
electronic, care
clasice (revistele de
specialitate "Tehnium
cu prelucrarea
datelor pe calculator accesul n
(Internet).
Ceasul din acest articol
o scanare a
LED-uri montate pe un cablaj
care se ca o elice, dnd
iluzia unor cifre direct n aer.
Lucrarea este o adaptare a
unui montaj prezentat de Bob
Blick pe Internet.
Cum ceasul? Un
motor "el icea" un mic
microprocesor este programat
modifice a LED-uri
ntr-un mod sincronizat, pentru a
simula o matrice de 7x30 LED-uri.
De ce nevoie pentru a
realiza acest montaj:
pricepere n
lucrul cu motoare;
n domeniul
electronicii al calculatoarelor;
un VCR, driver floppy sau
fJ
pentru un motor
adecvat, cu
componente;
un programator pentru
microprocesorul PI C16C84.
Pentru utilizarea motorului
nevoie de codul .hex pentru
a-I n cipul PIC16C84
(mc/ock8.hex) . folosi un
motor de driver vechi sau orice alt
motor de c.c. cu periile la 180' ,
avea nevoie de un cod
modificat (mc/ockt3.hex) .
nu n posesia
unui programator pentru
PIC16C84, vi-I construi
si ngur.
Ceasul se pe o
n de rotorul unui
motor de c.a. Cele mai multe
motoare mici de c.c. au trei
terminale, ca un motor
de c.a. trifazat, astfel nct trebuie
modificat pentru c.c. Un efect al
acestei este acela
motorului poate fi
prin cuplarea la
microprocesor a uneia dintre faze.
(Continuare n pag. 5)
MOTORUL iNAINTE

DE SUS
"
_----1 ........ . ;"T"'r' .. ==
MOTORUL TIP SHARP
cu SAU
COSITOR

TREI FIRE LIPITE CU COSITOR
LA CAPETE
II'-
t
AXUL IN
INTERIOR PENTRU
O
MOTORUL
PE UN
FILETAT
CA
UN VECHI CAP VCR
TEHN/UM - aprilie 1999
Fig. 4
I Fig. 6
TEHNIUM - aprilie 1999
II
Fig. 11 I
Fig. 12 - - - - - - ~
II
TEHNIUM . aprilie 1999
(Urmare din pag. 2) ,
1. Motorul
un VCR, tip Sharp sau
sung. Desfaceti-i motorul
deteriorati periile, tinnd cont
Cle existenta unui rulment a unui
Scoateti
lipiti-I, , cu sau
cositor, la ar
motorului , ' ca o extensie a
rulmentului. Axul motorului va
trebui repozitionat pentru a
obtine corectii, cu
ajutorul unei menghine. Luati un
conector tip Berg cu trei fire
lipiti-I la cele trei terminale ale
armturii motorului. Lipiti (cu
. solutie de lipit) un scurt distantier
filetat la partea axului care iese n
reasamblati motorul
(mare atentie la perii - fig. 1).
Puteti lipi motorul la Ur] al
VCR (fig. 2).
Utilizarea unui motor luat de la
un drive floppy 5 1/4 Inch tip IBM
original: n cazul n care nu Msiti
un motor VC R tip Sharp, aveti
posibilitatea modificati un altul,
care poate servi scop.
Aveti nevoie de un drive floppy 5
1/4 inch tip Tandon, precum cel
utilizat n calculatoarele originale
IBM clonele acestora (fig. 3 - un
drive tip Tandon tipic). alti
fabricanti, care construiesc
dispozitive similare, dar Tandon le
pe cele mai bune, cu
motor realizat de Buehler (fig. 4 -
motorul Buehler). Acest motor
este putin mai rapid dect cel
realizat de Sharp. Motoarele
Sharp se rotesc cu , 1800 rpm la o
tensiune de 6,5 V, n timp ce acest
motor are o turatie de 3000 rpm.
Probabil veti dori coborti
tensiunea la 4,5-5 V, pentru a
ncetini turatia. Un efect yolateral
al acestei situati.i este
(ceasul
o tensiune cu 1,25 V
mai micii dect cea de alimentare
a 'motorului). Pentru a
folositi LED-uri
cu mai mare
rezistente de 47 n n locul celor de .
120 n. Dezasamblati disk drive-ul,
' n special ansamblul principal
platan-volant (fig. 5 - motorul
dezasamblare. Ansamblul periilor
are mici perii mici
TEHNIUM - aprilie 1999
arcuri care au tendinta Ar
fi bine realizati partial
dezasamblare ntr-o
de ' plastic). Contine
(fig. 6 - aruncati ansamblul
generator de Salvati
cu Are diametrul
, exterior de 0,625" diametrul
interior de 0,25". Realizati o
de 0,625" n capul motorului
(cel din vrf, nu cel cu ansamblul
periilor). O este
n acest scop. Realizati un
distantier rotund filetat de 0,25"
(fig. 7 - capul
distantierul ; fig. 8 - freza
Folositi un
pentru trei n
distantier. trebuie
realizate pe lungimea
,fie suficient de mari pentru a
permite trecerea unui ' conductor
izolat (fig. 9 - fotografia a
unuia din capetele distantierului).
axului motorului,
cca 0,2" (fig. 10). Lipiti
distantierul de axul motorului
se usuce.' Se poate
utiliza orice solutie care
metalul, inclusiv' epoxy.
bine cu alcool nainte de
lipire. Veti avea nevoie de trei
izolate cu un conector Berg la
unul din capete. Disk drive-ul are
o multime de ,fire care sunt prea
mari pentru ' a n
le realizate de dvs. pe
distantier. Le veti putea folosi '
eliminati izolati a protectia
Introduceti firele prin
rulment. trebuie
fie n interiorul motorului. Lipiti cu
fludor cele trei fire la terminalele
comutatorului motorului.
Comutatorul are terminale,
dvs. aveti trei fire, astfel nct nu
este realizarea unei
simetrii. Cea mai
se obtine cu din
fire la terminalele adiacente un
al treilea, n partea Nu
deteriorati motorului.
Lipiti firele la motor, introducndu-
le n spatiile dintre sectiunile
fixndu-Ie bine cu
sau (fig. 11).
Asamblati motorul- ncepnd cu
ansamblul periilor. Acestea
trebuie instalate corect, cu
, curbat spre centru cel n
spre arcuri. Pentru a nu pierde din

componente n timpul
periilor, realizati
operatiune Jntr-o de
plastic (fig. 12 - motorul asamblat,
cu axul pentru ceas
cu cele trei fire care se rotesc
simultan cu motorul).
Asamblare.
montajul la motor conectati
conectorul cu cele trei fire.
Alimentati motorul. Tensiunea
este de 6,2 V, dar el va
functiona ntre 5 V 7;5 V. De
retinut atunci cnd se
6,2 V la motor, se obtin 5 V pentru
circuit, pierderilor prin
diode. Ceasul poate functiona din -
acest moment, ora 12:00.
. nu esie
s-a ntmplat ceva cu tensiunea
cnd a fost conectat cipul.
Deconectati alimentarea
scurtcircuitati , pentru moment,
pinii 5 4 (ground pentru
a reseta cipul. Acum, cnd veti
reali menta, ceasul trebuie
functioneze I puteti ajusta prin
oprirea utilizarea
butoane lor (ore, zeci de minute,
minute). cifrele apar
inversata, schimbati polaritatea
motorului ' pentru a-I face se
n sens- invers.
Trebuie realizati o echilibrare a
ceasului prin folositi
substante ate'nuatoare sub
(de exemplu, de mare)
pentru a reduce vibratiile.
" Viteza
este cu viteza
motorului pentru a se putea
realiza o grosime . a
cifrelor indiferent de viteza
matorului. Motorul folosit n acest
montaj are periile distantate la
90' , dnd cte impulsuri la
fiecare rotatie. Ceasul pe
fete aflate la 180' una
de folositi un motor
cu periile distantate la 180' una
de ceasul va
numai pe o parte cifrele 'vor fi
foarte mari. Informatii supli-
mentare despre modificarea
motorului, constructia circuitului,
progra'marea PIC-ului, asamblare
ajustare se pot obtine de la Bob
Blick, bob@ted. net sau
bob@boblick. com.
(Continuare n viitor)
11
)

AUTOMAT
Fiz. ALEXANDRU MARCULESCU
M
ontajul descris n continuare
a fost inspirat de o aplicatie
de catalpg a circui tului
inteQrat IlA350 (regulator de
tensiune, ' Fairchi ld) pe care o
reamintim n fiQura 1, Astfel, n lipsa
unui' regulator Integrat cu un curent
, de mare (5-10 A), am
conceput experimentat cu
rezultate bune montajul din figura 2,
n locul regulatorului integrat
am folosit un tranzistor Darlington de
+
In
fA3S0
Ui AdJ
+
Ci
T
putere, TD, de npn. Valorile
pieselor au fost dimensionate pentru
acumulatoarelor auto de
12 V, limitndu-se curentul maxim de
la circa 3 A. !n acest scop,
alimentarea montaj'UIUi se face de la
un redresor ormator de retea
plus punte de redresare
care la o tensiune
(pulsatorie) cu valoarea
eficace de circa 17 V, la un curent de,
maxim de cel putin 3 A.
-
Out
E
+
::J
<.)
-
R2
R3
+ R2
. TO
, '11
0.3/7"1
R1
300/51>01
Ui=17V
Tl
B0 139

DZi
PL12Z
p
+ Ac: um.
- 12 V
Ua/NIX
M 14,5 V
+
A2 TO
'j" I
+
;
I;:3A
9
12V/ 4liW

P C+ ) K

'-: '" 0,,2
"' .. U"rl2, SV
M(- )
"
51
Tranzistorul Darlington, TD, este
aici n configuratie de repetor pe
emitor. Pentru a adapta polarizarea
bazei sale la cerintele montajului , ca
la caracteristicile concrete ale
, exemp'larul ui folosit (indeosebi
, factorul beta, cu relativ
mare), se se
realill!;!ze 'pentru nceput montajul
simplificat din figura 3,
rezistenta Rx. 8ecur 8, de 12 V/45
W, ' aici sarcina
(acumulatorul de iar
, ampermetrul A, de curent continuu,
cu 56 A la cap de
curentul de Rezistenta R2
are valoarea iar valoarea lui
R1 (care polarizarea bazei)
va fi orientativ ntre 180 il
820 il, astfel nct se asigure un
curent de de 3 A,
Darlingtonul (fiQurat aici ca un
tranzistor npn fiind ct mai
aproape, de saturatie de
tensiune', emi tor-colector de
aproximativ 1,3-1,5 V).
alegerea lui R1 , vom
conecta rezistenta Rx, cu valoarea
ntre 10 il . 33 il; n
aceste conditii, Darlingtonul trebuie
se blo.c,heze total , curentul indicat
de ampermetru devenind practic nul.
revenim acum la schema
a montajului (fig. 2).
limitarea curentului
maxim de este
de grupul . R5-T1. Mai precis,
rezistenta R5 este pe post de
traductor curent-tensiune,
de tensiune PI! ea ducnd - de la un
anumit prag' prestabilit de curent - la
deschiderea lui T1. Pentru curentul
maxim dorit" de 3 A, valoarea lui R5
se va tatona n jur de 0,25 il.
Desigur, rllzistenta R5 va trebui
suporte acest
TEHN/UM - aprilie 1999
1
I
I
curent de 3 A (bobinat, putere de.dispatie
. acoperitoare; de cel putin 4-5 W).
Atunci cnd incepe intrarea lui
T1 in conductie, Darlingtonul
reduce conductia, stabilindu-se
practic, in mod automat, o limitare a
curentului de la circa
.. Rezistenta R4 curentul
prin baza lui T1 , dar ea permite
- polariznd jonctiunea
a lui T2 - deschiderea
tranzistorului T 4 atunci
nu este intensitatea
de curent, tensiuf\ea la bornele
bateriei de ajunge la pragul
maxim (aproximativ 14,5 V) . In-
tensiunea la
bornele acumulatorului este
in de
grupul serie DZ1 +R6+P1 . Prin
ajustarea a cursorului
potentiometrului P1, ne vom asigura
tranzistorul T2 este adus in
conductie exact atunci cnd
tensiunea la bornele bateriei atinge
pragul Umax 14,5 V. In acest
.moment,deschizndu-se, T2 il
aduce pe T1 practic la saturatie,
ceea ce duce la blocarea practic
a tranzistorului Darlington TD,
deci la incetarea de curent
prin baterie. ,
Pentru indicarea a
acestui moment final la
bornele PoM ale acumulatorului se
poate conecta circuitul serie din
figura 4. Aranjamentul valoric este
astfel inct LED-ul cu
de tensiune in direct de
. circa 1,7 V) lumineze
de la o tensiune la bornele bateriei
de ci rca 14-14,2 V.
Acest circuit (grefat pe montajul
din figura 2) se inchide din
k conectarea
acumulatorului de la
boroele PoM.
In ncheiere, o
asupra montajelor de
acest gen - cu
decuplare - adeseori
(sau de
autori drept cititorilor) .
Este vorba despre diferenta dintre
tenSiunile la bornele acumulatorului
cu n functiune
respectiv, cu . oprit
(decuplat). Pe ce gradul de
se apropie de cel maxim
posibil , ' scade.
sensibil (Ia ordinul zecimii de voit),
dar ea Pentru ca
decuplarea se n-
la
a bateriei , ar trebui ,
ca la reglarea (n cazul nostru,
a potentiometrului 1'1) se
cont de tensiunea la bornele
bateriei cu temporar
Diferenta nu este foarte
mare, dar aranjamentul -
pentru a fi cu
am pompat n
, acumulator energla,cpe care el
, este capabil s-o stocheze. .
TEHNIUM - aprili(( 1999
/

Fiz. ALEXANDRU
,
c
u toate intreruperile
retelei electrice sunt acum
rare in general, de
este o precautie
unele spatii mai
importante (mici magazine, localuri,
sedii de etc.) cu un sistem de
iluminare de avarie, care intre
automat,in functiune in cazul in care
se produce, o de curent
ntunericului.
bineinteles, tot automat
iluminarea de avarie o cu
restabilirea tensiunii de retea.
Pentru astfel de scopuri este
o
de energie, care in cazul de
poate fi un acumulator autb de 12 V
mentinut permanent n
montajul doar ca de
veghe, la releul de
supraveghere folosim schema din
ca atare.
cum am amintit deja,
montajul un comutator cu
prag actiona! prin
Traductorul optoelectric l constituie
fototranzistorul FT, a
emitor-colector,
pronuntat n functie de
gradul de iluminare a ferestrei,
cu R1 +P un divizor de
tensiune din ' care se -
prin rezistenta de limitare R2 - baza
tranzistorului T1 . Din potentfometrul
P se nivelul de prag al '
sub care dorim T1
stare ,....------------------,
de
cum este el
prezentat n
montajul constituie, de
fapt, o de veghe,
un 90mutator
automat cu prag care
respectiv
iluminarea
P
111 ov
circuitului L n functie de
nivelul
ambiante. Pentru a-I 1-_______________ --'
putea folosi n scopul mentionat mai intre n conductie. La rndul
sus - pentru ca iluminarea de. conductia lui T1 intrarea
avarie nu dect atunci n conductie a tranzistorului compus
cnd avem de. a face cu o de T2, de tip Darlington de putere,
curent , este necesar implicit alimentarea circuitului de
supraveghem n starea iluminare, figurat prin becul l.
retelei printr-un dispozitiv care nu Desigur, putem folosi mai multe
alimentarea montajului becuri de 12 V conectate n paralel,
dect atunci cnd survine efecUv . cu conditia ca puterea lcir
pana de curent. Cel mai simplu mod nu circa A5 W.
de supraveghere este mentinem Darlingtonul, de tip npn, va avea
n n un releu. ' curentul maxim de cel putin 5-6 A
electromagnetiC adecvat (model de (preferabil un model de 8-1 O A) va
curent alternativ, la tensiunea de fi montat pe un radiator termic
220 V c.a.). O pereche de contacte, adecvat, astfel nct nu se
k, normal-nchise ale raleului (care periculos la functionil
re
vor sta deschise att timp ct releul
este deci ct timp Pentru ca montajul lucreze
reteaua va fi corect, este necesar ca fereastra
pentru alimentarea montaj urui din foto.rezistorului fie ct mai bine
de pe firul de lumina a becurilor
plus ce vine de la acumulator. L, in schimb ea
dorim montajul iluminarea
in ambele variante, vom mai sau OricUm,
introduce un 1, n iluminarea de becurile L este
circuitul de alimentare de la retea a mai dect cea
releului. Astfel, cu 1 nchis avem vom putea stabili din
iluminare de llyarie, iar cu I potentiometrul P" un prag
deschis (intrerupt) avem de convenabil ntr-o suficient de
veghe. In fine, vrem
. I
II
PREMAGNETIZAREA
dinamicl .
A BENZII MAGNETICE
Ing. EMIL MARIAN
. (Urmare din trecut)
D
esigur apare situatia n care
constructorul care a
realiza un SPD nu dispune
ci rcuitele integrate, specializate (de
C.S.I. ). In situatie
se 8ropune schema a unui
SP cu circuite integrate
echi vala bile . international)
n figura 13. Se
In componenta acestui SPD 'sunt
incluse toate blocurile functionale de
prezentate acum. Aolul lui
/JJoI I
t
..
esential este modificarea tensiunii de
alimentare a OSP (existent n
casetofonul la care se SPD),
Iar functionarea este cu
a montajelor prezentate anterior. Se
mai etajul electronic n care
este inclus amplificatorul
CI'3. Functia lui este stabilirea a
valorilor curenti lor de premagnetizare
i
,FS1
i
,FS2
' pentru reg.laj
actlonnau-se c.ursorul potentlo-
metru lui semireglabil AlO (evicjent,
CI 0,1 HK
,
,oI RI

"V
51 K
I " 1001t
RJ2, 1.
1
C4
C2 470 :raDI .. DAI.2
K 6clxDIIY -1
!IJ RK
. ,
R5 2, 1 . '
C6 0.01 "K r
R6 1l1J.
-ljV
.. '
KTI
"'"
Rn 6J.
'151
1
S
,D,P,
. SAI .
reglajul ' fin se obtine actionndu-se
cursoarele potentiometreror semire-
glabile din blocul OSP deja existent) .
Comutatorul K2 permite reglajul
nivelului
lFS
pentru cele situatIi -
Fe
2
u
3
sau Cr02'
Pentru erectuarea reglajelor SPD la
schema n figura
9, procedura este Printr-o
actionare
a potentiometrelor semi reglabile AI
A2, se a se obtine n A o
tensi une de cca IOV. In rest ,
procedura de reglaj este cu
cea anlerior. La amplasarea
acestui SPD la un magnetofon avnd
vi tezele 9,53 cmls 19,05 emis, se

eondensatoarel or CI C2 la valoarea
de 390 pF. ,
O
de. SPD este n figura 14.
Constructorul va opta pentru varianta
cea mai n functie de
magnetofonul sau casetofonul la care ___
se SPD evipent, de ,......-
.M3J<r
SI2
)
.' Jn/WG"
$A.!
,'V
-- - - - - - -- - ,-- --- - --- - - - -- - - -- - - - - - - - - - -
II
R'
10k
r - - - ------ -- ----,

I
1""
I
Iti!
I
+ 15 V
IRS
,5,lk / Al
I T
C26200
C32400
3
vi
K.a503A
6
A2

RS 10 k
V5 KT815r
R8100k +22 ... 28 V
Rt, lM
,
R9 22Ok. A14 1,5k

V4
3 T 6 KT503T
2 "-
r -4 R122k
15 V
RIS
5,1 k
A3 A V3 .a 223
R775k SI

C4
O,,
.,'/!IN/! ...
I
TEHN/UM, - aprilie 1999
r
-------------------------............
Tr
A



n .];
10V 10..1 . 1; \(
APARATE DE
. !"] . 10k
lN4001 ..,!:- B
. .
3.
Ce tensiune voltmetrul
A B ...Iio.l C
amplasat intre punctele A B?
"
A

!l ,., --1- fN'400lq,
I;,>V v


90k-[
lOk
. PL6VB V
1. Ce valori
.
B
in puncte e A, B, C?
/ .
r-f .
2. Ce
4. Ce tensiune voltmetrul
30
, [) tensiune
12k 360 ind i c
intre punctele A B?
-:..::-
A
8 voltmetrul
-
,32.9.., 100 A
1 2 V_
i '1] ,amplasat
+rL-
J lk 180 nt r e
iOV'::::'" l: r-
4"---
punctele A
T v
24
B? .
,
200 B
le n pag. 20
5.
Ce tensiune voltmetrul
amplasat intre punctele A B?
constructive (comple-
xitatea schemei electrice alese.
componentele electronice de care
dispune) . .
este necesar he
cunoscu e rezultatele statistice ale
privind
< calitative aduse de sistemul SPD.
In 15 sunt prezentate
caracteris ici le de transfer amplitudine-
ale unui magnetofon
(caseto on \"lrfectiOnat) obtinute
cu sistemu SPD activat. Se
Hz) , mal a t p
semnale electrice de inaM
nivel mare. Analizndu-se cu atentie
. alura diagramelor, se mai un
lucru 'deosebit de important, anume
sistemul SPD
caracteristicile de transfer amplitudine-
in zona frecventelor inalte
pentru semnale electrice de nivel mai
mic la -12 dB). Acest fapt este
esential ' pentru functionarea
de nivel HI -FI, a unui
magnetofon sau casetofon.
imediat progresul evident ri ceea ce
informational din zona
recventelor nalte (7 000 HZ; .;>- 20 000
. Ies - lucru esen ial - entru
TEHNIUM - aprilie 1999
n concluzie sis-
dB
-
temui SPD
suplimentar functionarea
complexului de inregistrare-
redare a infor-
O
-
matiei audio sonore in zona
frecvenlelor inalte, indiferent
I--Ip. STATIC
de nive ul acestora. -10
....,
situatia
distorsiunilor care aCrar sau
nu iO momentul utiliz rii SPD.
.
In figura 16 sunt
-20
prezentate diagramele ce
nivelul distor-
siunilor THD, wactic ar-
5'10' 10' 2'10' 5'10' 10'
f [Hz]
monica a treia K3) pentru
. a ii de lucru
cele snu t
cu SPD) pentru un
semnal electriC" cu frecvenla
de 18 kHz. Se In
. r'
,
_.
.
...
'.
cazul SPD, la nivelului
semnalului nregistrat, procentul K3 nu
valoarea de 1(0,
' oe nivelul U
A
al semnaluluI Inregistrat.
In cazul ne SPD (deci cu
premagnetizare procentul K3 .
continuu o cu de
U
A
nivelulul .de -20dB. Ehclenta
sistemuluI SPD prrvlrd de
distorsiuni THD este de

O de ansamblu a tuturor
avantajelor aduse de utilizarea' sis-
temulUI SPD la
a programelor mUZicale sonore
imediat necesitatea acestuia la
toate magnetofoanele performante, n
scopul cerintelor HI-FI
impuse dete1mica
. .
Bibliografie:
1, Gold. A - Letter lrom Japan -
reports ori development al AKAI - FI
News Record Review nr. 12, 1984;
2 NEC'S Head bias de vice
includes DOLBY HX - PRO Journal of
the Electronics Industry nr. 2, 1985;
3 McKenzy A. - Blank Impression -
HI-FI News Record Review nr. 2,
1984; , .
4 N. Suhov - Premagnetizarea
dinamici1 - revista RADIO-CSI nr. 5,
1983; . ' .
5 Pannel Ch. - Bang & Olufsen
Innove - Le DOLBY HX PRO - Le Haut
Parleur nr. 1674, 1981 ;
6 N. Sllhov - Sistemul de
premagnetiz,are dinamici1, 2 - revista
RADIO CSI nr. 1 nr. 2, t987.
II
/
TRANSMISIUNI
cu modulatie de
PE LINII TELEFONICE
Ing. MIHAIGEORGE CODARNAI
l elefonice
locale de ntreprmdere p'sntru
transmisiuni analogice n banca de
de este o aplicatie
mai mult dect
In unele cazuri, aceste linii sunt utilizate
pentru teleconferinte intre puncte
situate, geografic, pe teritoriul unei astfel
de intreprinaeri sau institutiil la distante
relativ mari, de ordinul sute or de metri
sau chiar al kilometri lor. De cele mai
multe arii aceste moduri de
se rea cu ajutorul unor
echipamente destul de simple, tip
interfon. Cnd distantele dintre punctele
intre care se o de
acest fel este relativ de la o
de metri , iar partlcp-antiior
conectati simultan este mic Ia
patru, cinci posturi conectate in paralel),
calitatea semnalelor transmise '
receptionate nu are prea mult de suferit.
comunicatia are loc pe
distante mai mari mai ales
participantilor este mai ridicat,
nivelul semnalelor a/unse la punctele de
receptie poate fi mu t atenuat, la care se
mai pot perturbatiJle date de
generatoare ce zgomot industrial pe
care liniile telelonice, eventual, trec
(statii de transformare sau puncte de
fucru ce produc zgomote electro-
magnetice de mari). In
aceste conditii , folosirea sistemelor de
comunicalii "clasice" conduce la recep-
reproducerea unor mesaje cu
niveluri de auditie variabile, n functie de
distanta dintre punctele de comunicatie,
cu raport semnal/zgomot mic, n
concluzie o receptie destul de
parametrilor lineiti ai
retelelor de cablu telefonic, banda de
frecvenle audio este, de cele
mai mu te ori, la un spectru cuprins
intre cteva sute de hertzi 3-4 kHz,
semnificative, ea permite
transmiterea de selTU1ale cu frecvente mai
mari, de la cteva zeci de kHz (20
kHz...30 kHz, in cazurile cele mai bune),
dar cu niveluri mult mai mici. Lund ca
de O d8 semnalul din banda 300

kHz, nivelul la care se vor transmite

la (2 ... 3 km) semnalele din
intervalul 15 kHz-30 kHz va fi redus cu
20 .. .40 d8.
Plecnd de la aceste premise,
propun spre experimentare un montaj ce
se poate ngloba ntr-un interfon normal
care pe principiul
unei de
(fcr15 kHz.. .16 kHz) modulate
In frecventa (MFl de un semnal vocal cu
spectrul cuprins lIitre 300 Hz-3.5 kHz.
SCHEMA ELECTRICA
n este vorba de un circuit
PLL de (maximum 500
kHz) folosit att ca modulator
MF ct ca demodulator (receptor) de
semnal MF de nivel redus.
Schema de principiu este
in figura 1. Ea contine, ca
dispozitive active, circuite
integrate, unul de tipul 8084 (TL084 sau
echivalent), trai
tranzistoara uzuala de tipul 8C17L.
8C173, 8C107 ... 8C109.
,
RECEPTORUL
Fi ltrul de receDtle
C rCUItul integrat 8084 are
incorporate patru amplificatoare
operationale intr-o este utilizat
ca adaptor de linie filtru trece-sus.
Primul amplificator, U18, este utilizat ca
amplificator de curent alternativ de
filtru local
intre 1 kHz 35 kHz, cu o neuniformitate
de 3 d8. Acesta o
amplificare, in acest interval, de
aproximativ 20 dB. In acest fel , semnalul
MF de nivel redus de la intrare, impreuna.
cu eventualele semnale perturbatoare, se
amplificate de zece ori la
sa. Caractenstica
este n figura 2. Se poate
observa o reducere a nIVelului semnalelor
din spectru de sub 1 kHz o a
celor din banda Sub 200 Hz
semnalul la acestui operational
este atenuat de cel de intrare.
a caracteristica are
amplificatorul realizat cu operationalul
U1C, dar translatat spre dreapta
//
1 ........ .. ..... ... .
spectrului de respectiv in
banda 3,5 kHz ... _ 40 kMZ (figura 3).
Amplificarea maxima a acestui etaj este
de aproximativ 18 d8 (de circa opt ori/o
Caracteristica de fii ru
trece-sus a intregului circuit cu B084 este
.de filtrul realizat cu amplificatoarele
operationale U1A, U10 componentele
aferente acestora (figura 4).
Ci rcuitul PLL
cum am specificat anterior, circuitul
integrat este un circu" PLL de
fiind utilizat intr-o
ce functia de demodulator MF.
Oin potentiometrul PSR1 se
frecventa de a oscilatorului
comandat in tensiurie (aCT) propriu
circuitului in Reglajul circuitului PLL
se face semnal la Intrare dinspre linia
de transmisiune de asemenea,
semnal modulator. Stabilirea
libere a aCT n ajustarea
potendometrului pentru ca, la
-oscilatorului
b
pinul 4 al circu"ului
integrat, sa se o un semnal cu
frecventa intre 15 kHz 16 kHz.
De mentionat
trebuie se la toate
echipamentele ce vor lucra in acest
sistem de comunicatie, att pentru
demodularea a semnalelor din
linia de (ca receptor) ct
pentru function@rea ca generator de
semnal MF pentru etajul de spra
I linie, etaj ce trebuie
a" estui bloc (ca
t-iltrul rejector
Deoarece la de
demodulator MF a circuitului
_ODE
,,1
xl
ioiii I
ai I
[EI
S!ilE!l1
." '
".
ti
io a, i
oi' i
HOl'tl%ONTAL
_t:aEl
,,1 'o .Reti
Ii o ,'HA"
OVT
ipai'!
HO,",lZ0NTAL
_lnBJ.
" i.ij e ..
11 .lhRu
_0,..1;' i
Iii e, ,
OVT
_0011: ,.\,.OTTEft_
V. "TI CAL
_r::r::IEI
,,1 ",oa, I
11 _;0;' I
EE
S!ilE!l'
.N
"Resil
MOAIZONTAL.
_t:aEl
FI ia ah Hzi
li i ,0 tit'"
-** .tii' ,
1.4#&8,.
OUT
TEHN/UM - aprilie 1999
CS 4 : ... ... . ... oon 0. 0 0 .0 - ... _ 0.0 00 n ...... . .... . . .. . ...... . ... . . ...... 0 . 0 . 0 ' 0
iIf--l
;CU
Rll R12
lk 10k
'IN !22nF' U1B
1'1F"
tq
!C12
:1"'-
CS3 ! ,
IIR F'
R15
470
C32
R1I2
100k
33""
R31 I
10k -:-
11+ 11+ ,
lN414B
042 '
R59
22k
CS6
47nF'
CS6
; ""'" 21 C31
.2nF' 330"F'
:,i ___
U1C
i TL084
R34
100k

RSS .
2,2k

B
L
A
lN4148
R21 R2S
1.,-
R33
10k
, T
.0
, ; R
'Ijf+
C1I3.-r '
, 22nF'...L,
.".
C34
47"F
+
..
2.2nF 2,2nP
R35
47
R43

!
CS2 ! +\Ia
R22
7 , 2k'
R24
3 . 3k
Ul0
TLOS4
IIR F'
470
e41 CP2 R-F
.. .i ,, : '
-'-'
C23 - CP/REF' UREF
'2. 2nF' L.'_"-I ' _' ...:. ____ ,.. r. _ R44 C43 i ess -
i
C24
2,2nF"
V+ 10k lnF' 11+ 'IILJ..
CF'2 '\IR F' , I-.... --I---.....: '---.J Q2 Il" A
470 ... F' / 1611 R51 i g
lk RS4 R5S : I
R23
36k
11+
.,ft02 +
2,.2k CF"6
Ql 2.2k 2.2k ; o
BC171
""'"
p
e
CF5 ' 100uF / 1611
O,.luF

.R52
330
C53 57; CS9
E
R
eSl i
OIi
CF'l
O,.luF
O"luF
ROl
2.2k
+
CF'4
100uF/ 1611 ' e51
10uF'/16V
+
C52b..-_-t-..... ..,--:! 70.::.;
4,.7nF
R56 - .
1.1k .
-:- : t1F'
: OUT
: .................... ... ............................. ........ .. .................................... . ............ ........ ....... ............... , CSll '
, '
. '
- .... . . -
pinul 7, mai poate un 'reziduu de
acesta va fi rejectat cu un
circuit dublu-T intercalat ntre intrarea
a repetoare pe emitor
realizate cu tranzistoarele 02 Q3.
Rejectia de aproximati v 60 dB
se obtine in jurul frecventei de 15,5 kHz
cu o de oprire suficient de
pentru a nu afecta spectrul vocal
reprodus la de receptie (in
difuzor), Acest etaj
timp o la din
acest bloc (maximum 470 il). La
Al)DIO se va obtine un .semnal de
minimum 50 mVeff, nivel suficient pentru
a nu mai fi necesar, in continuare, un
etaj amplificator de tensiune suplimentar
de sensibilitate de zgomot
redus, Semnalul de va
ataca, eventual prin intermediul unui
potentiometru de volum, .un final audio
de putere.
Functionarea in regim de generator
de semnal MF se face cu
circuit PLL prin
suprapunerea, peste componenta de
TEHNIUM aprilie 1999
curent continuu de la intrarea de ALiMENTAREA
a OCT, a unei componente de, curent Montajul se la bornele
alternativ de (semnal CS1 (OV) CS2 (+Va) cu o tensiune
vocal), Aceasta va conduce la bine
modificarea frecventei instantanee a OCT (stabilizarea cu variati a tensiunii
va genera la MF OUT un semnal
MF care va ataca, ulterior, un etaj de generale de alimentare cu curentul
spre linia Nivelul semnalului absorbit mai bune de 1 %, iar riplul pe
audio modulator nu va 500 .mVw tensiunea de alimentare mai mic de
pentru a nu se o devia"e de 0,1 %). a val oare va fi
mai mare de 3 kHz. ntre 12 V ,20 V.
Diodele D41 D42 au rolul ' de a _ De remarcat echipamentul de
evita de semnalul comunicatie va avea, obligatoriu, ,linia
modulatoJ, n cazurile cele mai intre intrarea de
mai de 0,6 ... 0,7 V, a receptie etajul de "putere" de
limitei tens!un" de alimentare. Acest caz din Acest Iycru se poate realiza
este de eVitat, s-ar produce fie printr-o comutare
"supramodulare MF a semnalulUI (cu releu), fie printro comutare
cu consecrnte .defavorablle la (eventual cu comutatoare
receptie, unde s-ar obtl"e un semnal . '
distorsionat cu i n mesajul statl;,.e). C d'f' f rte
vocal. . , u , ma I IC n n,u .. oa .
Grupul R58, R59 C56 o complicate, poate fi utilizat ,
preaccentuare a semnalelor din spectrul pentru In cadrul unei
vocal superior, n vederea obtinerii unui prin intermediul retelei de alimentare cu
raport semnallzgomot crescut la energie de 220 V curent
receptie. ' alternativ.
II
_'4:
1
.];14'.];_

Criterii de alegere a
RELEELOR ELECTROMAGNETICE
Contacte (III)
Ing. STELORIAN
Ing. LAURENTIU
(Urmare din trecut)
n parte cteva exemple de relee performaf./lele
contactelor acestora: Lista nu este s-a limitat prezentarea
la la releele utilizate curent n
o trecere 1n a p'rincipalelor caracteristici
ale contactelor releelor mai des utilizate
S
unt necesare cteva
- Starea a releului:
releu neexcitat,
. - Sarcina cu caracter inductiv -
rezistiv pe care o 'poate comuta
contactul releu lui este de:
-. n circuit de curent continuu:
constanta de timp 1 = UR,
- n circuit de curent alternativ:
cos cp =P/S (unde P este puterea
iar S este puterea
- Contact contactul este
mai robust dect cel normal
volljm, material, distante majorate).
In Tabelul 2 sunt prezentate
caracteristicile mai importante ale
unoI relee produse la noi.
In Tabelul 3 sunt
caracteristicile unor relee prpduse n
dar care se la
la diferiti distribuitori sau sunt
rli.nn"ihiil" n
ARELEELOR
FLORIN PITARU
A
cest montal' se face la fel de rapid,
durata de via a unui releu iar eliberarea _contactelor
prin folosirea lui la numai 8 ms. .
din tensiunea Cum este Atunci cnd releul
posibil? Solutia este foarte de T.1 (care poate
releul la tensiunea lui fi un Simplu
apoi reducem tensiunea. condensatorul C se prin 01
La nceput, releul are nevoie de o R la o tensiune cu cea de
tensiune mai mare pentru a nvinge alimentare. Procesul
rezistenta a contactelor; o aproximativ de ori mai mult
cuplat, circuitul magnetic se dect constanta de timp RC. Acest
nchide .prin piesele polare cmpul timp este intervalul minim necesar
magnetic necesar scade. ntre succesive.
Avantajele procedeului sunt: Oeschizndu-se, TI I deschide
- puterea de bobina pe T2 prin rezistentele din ' baza
releului scade ' de patru
astfel , un releu care n moa
normal se va lucra la +12V
rece; . ' 3.3k
- energia va
ea tot ae p'atru ori
ceea ce va viZibil timllul
de eliberare a contactelor; deci,
mai putine scntei , lucru foarte
important atunci cnd se
sarcini inductive.
De exemplu, n cazul releului
Ri13, timpul de este COMANDA
de.8 ms, Iar eliberarea se face n ov
1 3 m s . C u ace s t m o n ta j,
lSk
Mai sunt multe de comentat
despre relee ...
aparent are o constructie n
care nici un element nu este neglijat
de de prestigiu:
Multi alti parametri trebuie
determinati pentru specificarea
a unui releu pentru o
aplicatie. Amintim aici doar ctiva:
timpii ge comutare, durata regimului
tranzitoriu la nchiderea-.des-
chiderea contactelor, constanta de
timp constanta de timp
materialele electro-
izolante folosite, lantul cinematic (cu
cu amplificare etc.),
Acestea pot face obiectul unor
viitoare.
Bibliografie
- 1. ''', Omron, Der Bestsel/er -
Katalog, 1992.
2. "', Siemens AG, Relais -
Datenbuch, 1985.
3. "', Finder, Gamma di relee,
1996. . ,
4. "', 1. R. Catalog de
relee, 1990.
5. . , S.C. Electromagnetica,
Normativ tehnicRM3.
nou.
Ca valoare pentru C
recomand 100 jlF, care
cuplarea unui releu ce
la 200 mA. Lund ca interval
minim ntre succesive
un timp de o de
rezistenta R va avea valoarea de 15
krl. Putem reduce valoarea con-
densatorului la un minim c.are
astfel
frecyenta de actiona re.
In schema de s-a folosit un
releu de 24 V Intr-un montaj
alimentat la 12 V. Putem folosI
cu un releu de
tensiunea sursei de alimentare, caz
n care se obtine
timpului de cuplare a
suprasolicita rei eul. Montajul este
foarte util atunci cnd se
becuri , care, avnd filamentul rece,
. mult ard contactele
releului.
Oiodele 01 02 pot fi de tipul
1 N4001, iar T2 de tipul 80136.
TEHNIUM - aprilie 1999
,
Tabelul 2. Cteva exemple de contacte de relee (de la din acestora.
-
CureDtul Paie,.,. evreulUI d.
-
Nr. MilenII
--
de dunll maslmi ce_atare suportat"
..,,..
ObI;
Tip Producilor
.... - C:ODtade d. citre suponl' de cOIIIutati de cltR contacte
-
Iicte CODllcte dtre
. IAI
(dedric)
,
contacte
muM in c.e. in CoL I.id
lAI (VAM1 lJR=<
<9J<p=
-.rj
RM-IAll
3OiI!'
I.R. 4C Ag 110 1 -130
- -
().5

9996%
RM-I fll' tR 3ND+ Ag 110 I -130
-
-
0,5

2C 9996% 1
RM-I!'D I.R. 6N! Ag 110 1 -130
-
-
0,5

9996%
RM-IllG I.R. 2e Ag 220 5 -150 - -
0,5
9996%
RM- ILG l.R. 2e Ag 220 5 -150
-
-
0,5 intArite
9996%
RM-2FA I.R. 2C ' Ag IlO I ,130
- -
0,5
9996%
RM-2l':.H I.R. IND+ Ag 220 5 -!SO
.
- 0.5 mtAJlite
-
INI 9996%
RM-2!'H I.R. IND+ Ag
-
220 5 -150 0,5
.
,
- -
IN! 9996%
RM-5 lR. IND AaCdO 250 10 22001250
-
.
O' 1'01112
RM-<\ 1.R. MedilC; le AaCdO 250 6 15001150
-
.
OI Nota>
RMl' l.R. le AgCdO 250 8 15001150 1,5 0,35 0,5 Notll4
IN!'
-
RI.8 LR. 2el Ag 250 3 125/50 0,3 2 5

RI9 I.R. 2CI Wo 250 3 150ns 04 25 03
RI-13A LR. Mediaj 3C Agduf 220 6 1200/- OI 05 I
RII 3AT2 LR. 3e Agduf 220 10 -12200 02 06 OI
RM 3 Eloc:tro- 4C
",/':;'0/.
110 3 3501100 0,8 I I

m"""",k.
.. .
Tabelul 3. Cteva exemple de contacte de relee (de la din strainatate) acestora .

,
Tip I'roduciror Nr. Malertll Puterea TensiunH. Curentul . dc\laCA

con contacte maximA po .... ti de COMllta! de a>.!!:><ie
.
('Omu,tatl cltre cont.ae
(itre contacte /_1
(VMI'Il miD m .. min. mu.

EJ206 Eiohhotl' IC AgCdO+ 2S<XII- - 4ooV""
.
IOA 0, 1 implanlare
' +511Dl Au
F40,l Finder le ARNi 2S'XJJ-
.
400V""
-
IOA
-
imnlanlare S/lU del>:o .. bil
1'4052 2e AgNi 12SCl-
.
250V"" -
5A
-
imphmlarC snu
AClI-
F4061 l'inder 2C AgCdO 4tX)O-
-
400Vca
.
1<iA
. implttntttre sau.
ACI 1-
F55.>4 Finder 4C AgNi 12501- -
,
2S0Vea -
5A
-
door cu ,.,.:Iu
de imDlllntore
Omron IC AgCdO 25001300 5V""
4()OVca 1l.IA IOA 0,1 La cdl. ca.lltele
l25Vcc
A<>SnIn sau ",snO
(1<>lL"11
Omroo .
IC AgNi+Au 20001150 SVcc 350V""
IOmA SA 0,1 implant.re
30Vcc
G551 Omron IC Ag 625/150
-
250Vca -
SA 0,05 impla.ntarc
30V",
GSVl Omron 2C AgAu 62,5160 SVcc. 125Veu lOuA 2A 11,1 irnplantare, comut.arc de
125Vcc
semnale slabe
HI OOFD . MillKII.'ljn le AgCdO 7201- -
250Vca
-
tiA 0,1 irnphmtare
i {Omron,i 12SV""
H2'Y.)SD ; IC AgCdO 7201- -
250Vro -
6A 0,1' implar
! 12W""
.RP421 Schmclc - 2e flItIi+ .
-
250V"" -
SA
-
implnntare
. -+().15ullAu
TC
. ' Mcdcr 2C Ag!'dAu 50130 -
150Vca
-
1,25A
-
,
150V""
jXlIiO fi lIUlIIltllllX:lu de
o' ... - .
TEHN/uM - aprilie 1999
m
;
'-, DECIBELUL (II)
Tabel de conversie decibeli,
tensiuni, puteri
"
" .

Atenuare
AmPlIFIcare
. ,
U2IUI P21P1 Decibeli U2ltJl P21P1
.-_.
1,0 1,0 00 1'0 11',0
--- ---
, ,
_ _ '_0'
,9886 . ,9772
.. _.
0,1 1,012 1,023
____ }!}7?-_____ ,9550 0,2 1,023 1,047
__ _____ _ 0,3 1,035 1;072
.. __ ,9120 0,4 1,047 1,096
,9441 ,8913
.----
0,5 1,059 1,122
,9333 ,8913 0,6 1,072
-

. ,9226-
,8511
!!zL.
1,084 1,l7,5
___ __ ,8318 0,8 1,096 1,202
,9016 ,8128 0,9 1,109 1,230
,8013 ,7943 1,0 1,122
.1,259
--
i,318 c ,8710
"
,7586 1,2 1,148-
, .
-
,8511 - ,7244 1,4 ,
1,175
1!380
- -
,8318 ,6918 1,6
,
1,202 1,445
_ _ . __ 1 8128 ____ ,6607
-
1,230
'1,51'4 ' .
-
__ __ 1.7943 __ _____
, 63J_!L
_2,0. ______ 1,259
'1,585 -
-
. _ _ 2 762 ,6026 2,2 1,288
,
'1,660'
,7586
-1-
5754 2,4
-
1,318 '1,73S
,7413 ,5495 2,6 1,349 . 1,820
i
--
,7244 ,5248 2,8 1,380
' 1,9'05'--
-----_ .. _-- --
_ !..7079 ,5012 3,0 1,413 ' 1,995 '
___
. -
,4467 3,5 1,496
- -- ;2,tj9 -
___ ,6;>10 __
. ,,3981 4 1,585
'2,S.}2
,5957
. '
,3548 4,5 1,679 i 2,818.' ___ o
--
,3162 5 1,778 ' 3162
=-----
,5309
' ,2818 5,5 1,884
--'---
,3!548 ,
-
__ ,5012 __ ,2512 6 __ !,995
-3981 :
, ,
------
______ __ .. _____ ...!A295 7 2,239 5,012
,j981 ,1585 8 2,512 6,310
--
,3548 "

: ,259
9 2,818
_' 7,943, '
,3162 ;1000 10
3,162 - :10.000 __
,2818 ,07943 11 ___
.
12,5.9_
2512
06310 - ..
12 3,981 15.85
III
TEHN/UM - aprilie 1999
. '1 '

,1.1.:J'J
13
I
4,467 .
19,95
-'. ',1995
,03981 14
.'
-" 5 012
25,12 , .
__ -.--JJ1L ____ . ,03162 15 '! .
5,623 . 31,62
_. __ .J585 ,02512 16 6,310 39,81
.. _.
". ' ... _____
,01995 17 7;079
50,12
-_ ..
.-
,01585 18
,
7,943
63,10 .
. _.!.. H22 _ ...
,01259 19 8,913
. -- -
... 79,43
-'- '-'-'- --
,1000 ,01000 20 10;000 100,00/
i
1
...
,07943 6,310
x1O
.J
22
......... . .... .. _..1 58,5 __ .. _,
0.J
24
I
15;85 251,2
-\': 1
2,5121:10.J ,OS012 26
__ . 398,1
;03981
_._ ..
I,585xl0.J

28 25,12 631,0
,
;03t62
1,000
x1O
.J
30 31,62 1.000
6,310xl0-4
-
1. 585x10
J
32
- ,M995 3,981xl0-4
34 . 50,12
. 2,512x'10-4 36 63,'10
3,981xl0
j
-
' 01259 1,585xl0-4 38 , 79,43 _ .. _ .. J . _____ --t..-_. ________________ _ _________ _ _ . _ _ ___ . _ _ ___ o
6,310xl0
J
MOOO
I,OOOx'lO-4
40 100,00 1,000x10
4
.. 7!943x1O.J 6,310xl0'
s
42 125,9 1,585x10
4
'6;3'iOx'10.J
3,98lxl0
5
.
2,512xl0
4
44 158,5
5,OU xl0
3
2,512xl0'
s
46 199,5 3,98lxl0
4
- 3981xlO-::J
1,585xI0',s
6,310xl0
4
--
48
,
251,2
- -.!,. t
,.},J62xl0.J I,OOOX10'
s
50 316,'2
. ,,---
I,OOOxl0
6,310xl0=6
52
1,-585xl0
5
1;,995JO.J 3,98lxl0=6
-
2,512xl0
5
-
54 ' 501,2
- .--- --;=3
2,512xl0-6
56 631,0 3,98lxl0
5
1,585.xl0
-
1259
x1O
.J
, ..
1,585xl0-6
58
-
794,3 6,310xl0
5
1000xl0.J
, r . ...
I,OOOxlO-6
60
1.000 I,OOOxl0
6

r,
5, 6Z3 xl 0
4
3, 162x10" ' 65 1,778,xl0
J
3162xl0
6
,

3i1'62x1 0.
4
1,000xl0
7
70 3162X10
J
I,OQOxl0
7
,
1;778xl0-4 3!162xl0-8 75 5,623xl0
J
3,162xl0
7
l jOOOxl0-4 I,OOOxl0-8
4
I,OOOxl0
S
..
80 1,000x10

3, 162xl0
9
85
4 --- - ---- S-
5;623xl0 1,778xl0 3,162xl0
, 3; 162xl0'
S
1,000xl0
9
90
' 4
9 '
. .
I,OOOxl0
1,'OOOxlO
5
100 1,OOOxl0
5
1,00010
10
-
3, 162xl0-6 1 !OOOx10
11
.110 3!162xl0
5
1!000x10
1l
!:OoOxl0-6 . 1!000xl0
6
-
1!000xlO
12
120
3,162xl0
7
1,000xl0
1J
130 3!162xl0
6
1!000xl0
1J

1. OOOx 10.
7
1
10.
14
140 1000xl0
7
l,OOOxlO
l 4
I
, . -, --
" j \"
TEHN/UM aprilie 1999

TESTERE
Valoarea tensiunii ajunge in jur de
5,3 V. P3 tensiunea care
-Ia compensarea derivei
amplificatorului A2 (reglajul de
zero al milivoltmetruIUl) .
L
a solicitarea cititorilor,
trei aparate de
care pot fi construite
atat pentru autodotarea atelierelor
laboratoarelor ct
pentru realizarea de montaje
electronice n atelierul de
Cele trei propuse
posibilitatea audio-
(1), a tiristoarelor
triacelor (2), a tranzistoarelor
diodel or (3).
1.
aceia care sunt
testa montajele audio vor
confirma instrumentele lor
(al tfel ideale) sunt un simplu
multi metru asociat cu un
generator sinusoidal ordinar care
constituie o de semnal.
Testerul audio descris n
continuare cele
-L
1M
6k8
R7
+
R10
2k2
Pla
2'
x
1Mlog
instrumente pe un singur circuit
imprimat. Schema montajului este
n figura 1. Subansamblul
,;superior", construit cu am-
plificatoarele A 1
A2, constituie voltmetrul, sub-
ansamblul de "jos", bazat pe A3
A4, formnd generatorul sinu-
soidal . Alimentarea este asi-
de la o
tensiune de 9 V baterii de
4,5 V); din
tensiunea va trebui prin
doi pentru a se asigura ali-
mentarea amplificatoarelor ope-
de
dioda Zenner D7. R6 constituie o
de balast pentru dioda
Zenner, tensiunea de alimentare
fii nd din punctul nodal al
diodelor D8 D9 cu
. ajutorul formate din R7/C2.
R13
C5
k7
9V
R14
100k
R8
Pentru nceput ne vom ocupa
de milivoltmetrului.
traversarea filtrului trece-
sus, format din C1 / Rl , semnalul
ajunge la intrarea neinversoare a
lui A 1, atingnd aproape 1 Mil.
Un semnal de intrare
de 50 mVef este suficient pentru a
asigura ntreaga a
circuitului. In caz contrar, se
un divizor de
tensiurie la intrare sau se reduce
lui A 1 prin reducerea
valorii lui R3 R3=6,8 kil ,
(Al ajunge la 2, cu
sensibilitatea de intrare de 275
mVef).
P1 permite ajustarea
acului indi cator pe scala
galvanometrului cu
1k
C7
D1
2 x
1N41
D2
2 xBC171
I-f'_ C6
100J
TEHNIUM - aprilie 1999
I
G. Aseciat cu patru diede, D3-D6,
A2 c'enstituie un redresor
Deearece se
tensiuni alternative mici, este
indispensabil ca tensiunile
aplicate la cele ale lui
A2 fie identice. Din
se prin intermediul
lui R5, o. tensiune de
cempensa:re _ la intrarea
neinverseare.
T
' I't il
o '
'r-t4-
Pe scurt, se peate spune
principiul generaterului de semnal
se. pe un circuit n punte
Wlen. Pentru a stabilitatea
generatorului sinuseidal , semnalul '
de este luat de. Ia
amplificaterului tampen A4,
redresat (D1, D2 C6, Cl)
aplicat ,Ia intrarea inverseare a lui
A3 prin -interlJ1ediul eta/'ului
tampen T1 fr2. In acest fe se
obtine la ' un semnal
sinuseidal cu amplitudine
n jUJ:.,de 2 Vvv '
(;OnstructJe eta/onam
Circuitul integrat felesit este de
. tipul sau (IPRS).
'-V
E B
r-)- - --
(
,

K4
Fi
39 1-80
k k
330
390
k
OOx(500
x

o-
,
Kl
---.,
K A
1k
'f'
, 11010'
-.,
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
2 I
lOt!
circuit centine patru
amplificateare operatienale in-
dependente. Censtructia peate fi
cu patru circuite
integrate de tipul n acest
caz cresc cemplexitatea
dimensiunea cablajului imprimat.
\ ( < (
g- lm 10 I
mAI
Galvanemetrul utilizat are un
curent cuprins ntre 50 JlA 1 mA.
Valearea lui P1 este pentru.
un ,instrument de 50 JlA. Pentru
curenti diferiti, se
lui P1 n
Astfel , pentru un galvanemetru de
500 JlA, P1 are o. valeare de
2,5 kil. Tensiunea de alimentare
(9 V) peate servi la efectuarea
miliveltmetrului. Cu
ajuterul unui divizer de tensiune
din rezistente de
820 il 100 kil, tensiune
esie la 45 mV. Se
acest nivel de tensiune la intrarea
neinverseare'(plus) a lui A1 prin '
actienarea lui P1, se face ca, la
instrumentul 45
mV. Plaja de a testerului
se ntinde de la 150 Hz la 20 kHz.
TEHNIUM- aprilie 1999
K
2
=. ""- ""- f -=-.:=- -::, -=- --=-
I NPN! b. +-...J
I
K3 I
I P N P , \ KS ' t---:
G
:--",, f------'
: +L(9-: 100J A,
I
L ____________ _
------ --
Stabilirea cenexiuniler pentru
implantarea verificarea apro-
a este rea-
pentru tiristeare
triace cu un dispezitiv simplu, prin
meteda "tetul sau nimic" (fig. 2).
Cu teate acestea, trebuie
presupunem starea a
cempenentei centrolate este ire-
scurt-
circuiteJe dintre electrezi ver face
testul iluzeriu. Cempenenta care
face ebiectul eentrelului este
n circuit, iar K3 se
n pezitia -
presupunem din ntmplare,
s-a din prima ncercarei
. cenexiunea 61 se aprinde,
' se K1. De ca
cenexiunea
prebele tuturor se
de cinci eri. Cenexiunile
sunt cerecte ver fi racerdate
cum liniile punctate. In
caz 61 se aprinde, K3 va fi
deplasat pe pezitie
becul se va stin'ge. In cazul n care
cempenenta este un
triac, actienarea lui K2 reaprinde
becul ; eventualitate
nu se atunci avem n-
de-a face cu un tirister.
Este censtruirea cu
minimum de cempenente a unui
tester de tranzisteare diede (fig.
3),. Pentru tranzii;tearele npn, ca
pentru cele pnp, se ver putea
determina parametri :
1) curentul invers (de
celecter-emiter ' n trei game:
100 JlA, 1 mA 10 mA (selectie
din K3);
2) n curent n trei
game (selectie din K1).
Pentru
cemutaterul K3 va trebui plasat n
pezitia 3(10 mA), iar
K4 nchis. Curentul invers (de
blecare) al unei diede va putea fi
determinat ca un curent de
celecter-emiter (selectia gamei cu
ajuterul lui K3). Curentul prin
dieda cenducteare se cu
ajuterul petentiemetrului P1 .
m
',.
SONDA
M. STRATULAT
amestecului peste limita
sonda
abaterea trimite un semnal
electranice
de \fig, . 4.lj aceasta va
reduce timpu ae aeschidere a '
injectoare.lor astfel, dozajul va
reveni la valaarea
In mod se petrec
lucrurile n ' cazul
amestecului sub limita

Cnd sonda A. se
este clar sistemul de reglare
devine rieoperational, provacnd
a
concentratiei de noxe a
De aceea, cantrolul sale,
tehoice se impune.periadic. '
Inainte de a trece la
diagnosticarea sandei se impune
eventualelar depazite
formate pe corpul exterior al ei.
Pentru aceasta se cu
autamobilul 10-15 minute la
regimuri de turatii
deci n etajele inferiaare ale cutiei
de viteze. '
U
na ,dintre cele mai eficiente
care au fast luate
pentru a se reduce nivelul
substantelar paluante emise de
autamabile este intraducerea pe ,
traseul de evacuars a gazelar de
a pastreactaarelar
catalitice, al rai este de 'a '
axida CO hidrocarburile
incamplet arse la abtinerea.de
CO
2
H
2
0 , nu sunt
naClve. Catalrzatanr ca:re
pracesele de axidare
mentianate
apti mal numai n amestecul
initial s-au pentru 1 kg
14,8 kg aer (ceea ce se
"amestec stOichiametric").
trebuie fie n
rntreaga de turatle de
a matarului. Se impune
deci un reglaj autamat 'al
benzinei, canaitie' pe care a pat
ndeplini comod numai
de alimentare cu ,'o inject)e. ,de _
Elementul sensibil " la
modificarea raportului
numit dozaj , este
lambda (A), care, ____
n galeria de evacuare, r
este sesizeze
abaterile dozajului de
valoarea stoicii ia
De fapt , sonda A. este
un senzor compus dintr-un
corp 'pratectar rn care este
o
din bioxid de
zirconiu. Acest ' material
ceramic este permeabil
pentru ionii de axigen la
temoeraturi mai mari de
C. Interiarul tecii
ceramice este baleiat de
aerul atmosferic, care
pe la pilrtea
a sandel, Iar
exteriarul ei n cantact
cu g,azele de evacuare.
DE
PROTECTIE
,<
AER
GAZE DE
l
Diagnasticarea ' cuprinde trei
faze: cantrolul general, verificarea
sandei propriu-zise
electranice de control
(UEC). '
Pentru diagnosticarea generala
se rn parall),1 cu UEC un
voltmetru cu foarte
mare, capabil
de treceri pri n:.valoarea.de
0,45 V - functie Hertz.
Se apai matorul se
va intrarea n
funclie a sandei prin modificarea
tenSiunii generate de ea pe
ce matoru'l se Cnd s-a
atins situatia de regim, sistemul de
autareglare trebuie sa realizeze '
traversarea prin valaarea de 0,45 V
cu o de cel puti n opt
treceri n zece secunde.
aceasta, furtunul care
servomecanismul frnei
se de la_conducta de
admisiune; fapt care va provaca o
aspiratie' de fals. Din
acest motiv, va
vertiginas. Sistemul va
trebui prompt acestei
situalii, cantitatea, ,.' de
ceea ce ' va
tensiunii.
Revenirea tensiunii t la
valoarea de 0,45 V nu ., este
abligatarie, deoarece
de aer fals 'nu poate, fi
tatdeauna total prin
debit ului de combustibil.
sta9ilizarea tensiunii, .se '
ntrerupe adltla de aer fals...J.ar
sanda va determina a ae-
tensiune de la 0,9 V; drept
urmare unitatea de
control' va comanda reducerea
timpului pe injeqlie>, a,
de ,rn galeria efe
admisiune
J
va ,durg,
cna tensiunea ,sondel se va
stabiliza la O 45 V. ' .
Controlul sondei se face pnn
montarea voltmetrului n locul,
conductorului ei de ',C.U
UEC. La Irber al
conductoruiui se a
de tensiune -cu
domeniul de reglare 0 ... 1,0 V, ca[e
se la cr,45 V.I . " . ,
Se motarul se ad,uc&
la un nivel mediu, CfI'e
Cnd concentratiile de
oxigen ale gazelar aliate n
contact cu cele
suprafete ale carpului
ceramic se 'praduce
o migrare a ionilar de
oxigen, care are ca efect.
crearea unei diferente de
patential de la 1 V" CI
tensiune care este ';.) - IL_::O
se extrage furtunul , care
galeria de admisiune cu corectarul
vacuumatic de avans. De
UEC nu va sesiza madificarea
cu a/' utarul a straturi 14. ,. "l ND. HC
de depuse ( ) _ I
pe cele fete ale _ -
carpului ceramic.
Variatia ' acestei ,.
tensiuni, deci sensibilitatea ", .1"--:; , -A " ,.-
dispazitlvului este "\r --V
n zana dazajului stoichio- III
metric lA. = 1), deci chiar n NI
zona In care eficienta ,
reactorului catalitic este '"C ., -II
ea _ ',i .
cu sistemul .,------Y------:. "_':::':::::'_--.lf+....,,--""-r' "
de injectie sonda ,. ,. I 'i " .1.
A un circuit
"Ieed back". Atunci cftnd _a Caracteristica de tensiune a sondel A.. ' convertorului catalitic'
___ _ _ _ __ ____________
TEHNIUM - aprilie 1999
MONTAJE UTILE
"l,
.'
IULIAN NICOLAE
o
lN4 07 R
"1'; r 68k. . . ....
.. ' -220 1:1 : 470k
" ' T C , +
,'. , 10... OC32
.". 35 s'OV
, .
- ... "
- - ------------- ----- -- --
, ,
o
f . "
200 . : .

[1
750
- ----- - -
B'459
ionA
+
S
dintre vechii cititori ai revistei ,
. care cu bucurie o
, r ealizati excelent att grafic ct n ceea
ce continutul care a avut satisfactia
publicat un montaj n
5/199.1. trimit spre publicare
montaje, f.oarte simple" dar care pot da
satisfactii depline mai <:lles
f ('1
,J., ,
Min/-flash
Primul montaj este
un mini-flash care
p'oate fi folosit ca atare,
aar ca indicator de
avarie. Efectul luminos
obtinut este identic cu '
cer pe care l emit
periodic telefoanele
mobile.
Functionarea este
Condensatorul
C se prin dioda
O rezistorul R n
timpul T, functie .de
,valorile R C,
circa 32,50 V, In functie
de tensiunea de
deschidem a diacului,
cnd are loc amor-
sarea tiristorului
iluminarea
a LED-ului. Nu
sunt necesare valori ,
mari pentru tensiunea
a conden-
satorului ' nici pentru
cea a tiristorulUl, ten-
siunea la borne e lor
valoarea

Precizez rezultatele
cele mai bune le dau
LED-urile de $ 5 mm,
de culoare verde trans-
paren!.
unitatea nu.mai
este de CI de
sursa mai nainte. In
admisiune; se o
a tensiunii livrate de
aceasta' este n stare
schimb', . i de
se
... Se
vacuu nai
CU .9
H
.' .
Verificarea sondei n
UEC se cu montajul
.. anterior la regim
partial de turatie.
, .
Sistemul de autoreglare al sondel" . EA ' element de actionare
(M - motor), OM ' organ de (sonda ), ER - element de reactie (UEC,
unitate de aR - organ de reglare (1 ' injector) : Mlrfm/: z
'perturbatie, y -.dozai. x ' reglaj (concentratie O
2
din gazele de evacuare), U,\ ,
tensiunea sondei, ti ' durata impulsurilor .. Oi - cantitatea de combustibil injectat.
,
TE.HN/uM. - aprilie 1999
'.
Singurul "dezavantaj" al acestui '
montaj este la tensiunea
retelei electrice deci, trebuie luate
severe de electrosecuritate.
Ca indicator de avarie (fig. 2),
montajul este cuplat la bornele
sigurantei de protectie prin care este
alimentat con'sumatorul "supra,
vegheat".
Tester
"AI doilea .montaj
pentru tranzistoare diode ' din
punctul de
c
vedere al tensiunii de
Nu de putine ori
construclorii amatori s,au confruntat
cu situatia de a avea prin atelierul
prop.riu tranzistoare diode, fie
fie de
cespre ci're nu la
' ce tensiune "merg" le pot
folosi ntr-un anume -montaj .
Parametrul de catalog, n cazul
tranzistoarelor sau VSR In cazul
diodelor redresoare este foarte
important. Despre care nu
nimic n cazul componentelor
li s-au de Re
De asemenea, deosebit de
util ' este acest montaj pentru
verificarea sortarea diodelor
Zen ner.
Montajul esie simplu se
compune dintr- un generato" de
curent constant de 1 mA. Tensiunea
de 200,300 V (care nu este
dar a valoare .
parametrul U
CE
maxim
care poate fi pus n se
poate obtine dintr-un convertor
4,5-19 V/220 V c.a., tensiuneaJui de
fiind ulterior
Personal folosesc o
de alimentare 'cu transformator de
retea 220 V 1180 V, plus redresor +
filtraj recuperat de la un aparat de
radio cu tuburi.
Curentul de 1 mA ales nu este
distr, uctiv j1entru componentele
supuse nici periculos
pentru ' operator. Voltmetrul V, de
curent continuu, are 300 V la cap de

Simulnd'," o a
amestecului prin reducerea ten,siunii
sursei de alimentare, se va observa
UEC va compensa
a amestecului
comandnd debitului de
Ca urmare, amestecul ' se
va provocnd
generate
In mod se
etajul sondei la
amestecului pr,in tensiunii
de alimentare aUEC de
la 0,8 V. UEC trebuie
pentru a reduce debitul
ii1jecioarelor, fapt relevat de
tensiunii la oornele
sondei. '
n urma
efectuate, se nu se
produc corectiile de dozaj
se va verifica
starea conexiunilor a
conductorilor, iar aceasta este
etajal soridei " din ' UEC '
este defect.

OBIECTE
din
FIER FORJAT
o de cu
gust dm fier forlat poate fi n hol pe
Dalcon. Ea es e de
ocu
aici C0I1Sllru
Mateiialele de ale piese de mobilier constau n: bare
de fier cu profil cilindric (fier-beton sau chiar de fier
(potrivit dimensiunilor sJlecificate n desenele cu detalii); de pal
sau Jllacaj gros de 10-12 mm; vopsea tip duco sau de
Prelucrarea montarea sunt destul de simple.
att materialele feroase, ct pe cele de remn, potrivit cotelor
indicate n desene. Cu burghiul , orificiile de Procedati
apoi la fasonarea (Ia rece) piese, formele
prezentate clar n desenele cu detalii. toate
componente ale unei mobile sunt identificate pe cu
cte un nchis ntr-un cerc, iar acolo unde o e n
mai multe acestora este specificat
printr-o namtea se semnul x (de x4
lucra patru identi ce). Tabliile politei suportul de telefon pot
fi din geam gros de 6-8 mm sau folie de material plastic
gros- de 4 mm. Asamblarea pieselor metalice o puteli face fie prin
(apelnd eventual la un atelier), fie prin ipire cu cositor
(cu ajutorul unui ciocan de lipit mare, de tinichigerie), iar pe alocuri cu
coliere bobinate de de 2 mm sau nituri. metalice ale
mobilei terminate le veti acoperi (cu pensula) mai ntai cu un strat de
miniu de plumb sau deruginol, care le vopsi n negw sau
bleumarin. Instalarea pe perete o face pe crhge sau
groase introduse n dibluri de lemn (n de trunchi de
Figurile 1 2 suportul de flori; figurile 3

pentru ligurile 5 6 suportul pentru telefon, Iar figunle 8
cuierul. Desenele apar m pag. 21 .

Cadrul al ' unui
de traforaj poate fi
folosit, suplimentar, pentru
matenal lemnos, plastic sau chiar
UNIVERSAL
metalic, i

special de fi xare a
pnzei mai late, ale
= detalii de
le
- foarte expliCit
desenate - n figura
Alt avantaj
al acestei unelte
modificate este
refolosi rea
unor panze mal man,
rupte, ale
I

! pentru lemn;
sau metal de tip

CORECTE la TESTUL din pagina 9
1. A=1:1,4 V UAB=O V ' .
8=0,6 V . 4.UAB=1 V
C=OV
2. UAB=O V 5. UAB=O,6 V
m
TEHNIUM
International 70
RllvIstiI pentru constructoril amatori
Tn anul 1970
Serie noua, Nr. 318
APRILIE 1999
Editor '
Presa NationalA SA
Plata Presei Ubere Nr. 1,

Ing. Ioan VOICU
Redactor
Hori. AramA
Control tehnic
Ing. Mihai-George CodAmal
Ing. Emil Marian
F1z. Alexandru MArculescu
Ing. Cristian !vanelovicl
Corespondenti in
C. Popescu o S.U.A.
S. Lozneanu Israel
G. Rotman - Germania
N. Turuta. Vo Rusu o Republica
Moldova
G. Bonihady o Ungari a
Redactia: Piata Presei Libere Nr. 1
Casa Presei, Corp C, etaj 1.
camerele 11 9- 122, Telefon: 2240067,
interior: 1186 sau 1444
Telefon direct 2221916; 2243822
Fax: 2224832; 2243631

Revista TEHNIUM
Plata Presal Ubere Nro 1
casuta 68, - 33
Secretariat
Telefon: 224 36 63/1186
Difuzare
Telefon: 223 26 83/1117
Abonamente
la orice oficiu
(Nr. 4120 din Catalogul Presei
Romne)
cu redactiile din
AmaIsrsks RadIo (Cehia), EIektor & Furi<
Amateur (German,a). Hor1zonIy Technlke
J
Polonia). Le HaU! Parieur (Franta) .
odellst Constructor & Radio (Rusia).
Radio-Televlzla Eiaclronlke (Bulgaria).
Radlotechnlke (Ungaria). Radio Rivista
(ilalia), Tehnlke Novlne (Iugoslavia)
Grafica Mariana Stejereanu
DTP Irina
Editorul redaclfa orice
responsabilitate in opiniilor,
recomandari lor formulate in
revista, aceasta revenind integral autorilor.
Volumul XXIX, Nr. 318, ISSN 1224-0925
Toate drepturile rezervate.
Reproducerea sau
este cu n
absenta scri se prealabil\?
a editorului .
Tiparul Romplint SA
TEHNIUM - aprilie 1999
no
.s
CD
' l
o
li!

l
H

Fyr
.
, '
,
f
ISO ...
o

1
110
.1
..
o 02
!
(3),2
Ijl ,.
0
2


o 0)'2 @.2 -:.t


-.-
TEHN/UM - aprilie 1999
VODA
/
n timpul zilelor nsorite avea n,!voie de un fel
de aerisit - n curtea sau casei - car!! S!l
protejeze de actiunea a razelor solare chiar a
unei bure de ploaie. .
Cele modele prezentate aici au avantajul de a fi mobile,
demontabile, economice de construit n familie.
MODELUL I .
folia pentru va fi
astfel nct de jur-
mprejurul laturi lor un
tighelit rezistent prin care
nefortat tevile-cadru din
partea (3) (5), pentru
a o fixa trainic.
va avea verticale,
decorative, de jur-mprejur, lungi de
circa 300 mm.
MODELUL AL II-LEA
Se aproape n
ntregime din piese lemn oase
(figura B), mbinate astfel nct
fie de montat demontat.
De fapt, se compune din: patru
coltare pliante; o
din sau fier-beton pe care
se copertina ori
din folie de material plastic; . o
de-a
lungul a trei laturi (n de cea
de fa intrare), pe suporti
metal ici de
faptul lucrarea
se direct pe solul nivelat,
a fi nevoie de o
Materialele necesare sunt:
scnduri din lemn de
prelucrate la dimensiunile pro-
puse n desenul general cele cu
detalii de montaj; balamale
metalice; fier-beton cu diametrul
de 10 mm pentru rama acope-
triunghiurile de SUS\inere
a pentru emn;
. sau folie din material
plastic pentru vopsea
aracetin.
Prelucrare montare.
Operatiile sunt relativ simple: a)
toate piesele necesare n
A, materialele necesare sunt:
";;n,-"tf sau din material plastic avnd 1,
mm n cazul matenalului Elastic)
rezistenlta - piesele notate (1), (3), (5),
diametrul putin mai mic
de (2) (4)
;;i din fier Zincat sau
groasA
sol;
flxatrea scheletului
cele variante din
sau
TEHNIUM - aprilie 1999
-
la dimensiunile stabilite
potrivit desenului.
cubului-umbrar, propus aici a avea
latura de 2 000 mm, poate fi
dorinta construc-
torului. b) lucrati mai nti cele patru
coltare, cu atentie
desenele cu detalii I II, plus
ce din centru-jos; c) confectionati
(mobile) potrivit desenului III.
De asemenea, lor metalici; d)
r(1ontati apoi colturile, fixati copertina
instalati n interior. La toate
fi xe ale pieselor din lemn,
cu arilCetin de contact
permanent, apoi Introduceti
burile; el vopsiti constructia
In culori asortate,
folosind straturi suprapuse de
vopsea
Dimensiunile pieselor din desenul III
sunt: (1) = 40 x 50 x 2 000 mm;
(2) =10 x 50 x 500 mm; (3) = 40 x 50 x
x 2 000 rnm; (4 = 20 x 320 x 1 900 rrm;
(5) = 20 x 500 x 1 900 mm; (6) = 25 x
x 25mm.
c
TEHN/UM - aprilie 1999

Atunci cnd nu mai este necesar, demontati
t;Jij umbrarul, pliali-i cele Ratru coltare,
una peste a ta tot materiarul astfel
compactat ntr-o magazie, acop'erit bine cu folie de
material plastic sau o pentru a fi
de degradare.
Important!
Aceste pot fi lucrate att ,Pentru a fi
folosite In ct spre a fi
produse In serie In scopul Ele pot
fi deosebit de utile att pentru confortul personal
ct pentru baruri, cafenele,
restaurante, distribuitori strada1i de
pentru
vnzarea diferitelor la etc.
EI
--"--. - FI IV-MF --"----"--"- "1
-- -- --" --- -- 1 r-- " "-- "-_.
rr= --"-- ,.- I ------; 1 ti: "-"- 1 1"
I I 'D il r -, , O g T301 n02 moll OlO'1 lX.H>I" I , r
1 """: c - Tl02 -' t' 1 Cte (;'19. il ' I '''' " l
I RA "'T
IOft
' IDO:) - ._- - ",,, I
. "". ,_ .. Y;'.- '"" re r "'.,""."" Fl IIH<f lR,;o;l "" .. '
,
1... .-- "",""'-::1, 1- .. , . _'"- =- .';;; _1 ""f" , ,. ,..,
1,;;;, '101 !lxn CX":;:--... ..r-- -cta-,......... , ) , 1QOto, r--!: - I r -- - , l' 1 L cmS I '1 J'
i III h lui 1 ': h : 1;,',\' imi
, ;>'i;} , I Il JYij li LI1 T' Jk<J : ,: 1"" : ' I
' """ o "Jt 1 . ') , , ' 1 "'" L!; ,', 1'10 uo _" ,
I ... :r.:8:, -" .J- U ' "'" """ _
" .. ..c lJii- u /'l.i' ..... o o,
I
j! .. . U, <;;; , I " _-:,,'''''07, .. ,
\OI 'm-. --.--' --, --.--.--. _ .- l:II...ZlJl ;'tI I I II I Olt! s' "'" ( 1001\4 I
." -- -,",-" " . ,- --- <- ' I q l' .,." ' "1 ",,: " " =
F""" c CUI 8D
<>. U us 1::0. ""' .: '--, 'l'l"-/>< "li'! .- u," 00'1' .
82p1" V 21'" -ro CJIO I IIU'
lOyf' ... cuo 100...
'W.t-d K ,'" "'!' I;e TlOi '" ':J81. :Ou J '
s .. - : - II" FII MA " _1
.!'l "': r ........ l40J !!!!'_ .It"",
I "" il .... "4 -U 'OM +.1. """'"
'-1 -, ' 1" UOO,,", , '- 'l ..... "'":i ""
.c.ro/llll:roW!. lOY
14- !.tyratlD"';"2SV
:;.: ""-1<1111.
..........
___ 0,5W

1
O " r; 8:' 'r, - C"I'" ' o, I -- 1<" _ 1 ..
ClO'I 1. I 007 r""- _.,- '.a., -00 .... - JGV
,- "=. -. l' ' '" I.Y ... 1.". ,- rE - ' O>OCHS _._, '{"',.. ) 1" -" ' :r-rl 'I)f'I _f., =
"" , r;m " "tJ e W. I iri " .... " ..... "00_ '" ......
1.t1 , I I .... b , r r "" .o 1404 I
l' I ." i ::; I L. -- II 10 1:'. ..... " ...
el"", ""?& ,1.0. IT' a T "'" I ".,os<",,;,
- __ '''','Wf''::; L,_ , __ I_ J ce. IIE .....
an"
aFli'
acu.
.c,.,..
'
,
....
.... ,
C008"Cl0IlK

""'"
g

''
,
.*

' C]l},o o
Q L)IO _Oll
o o) L)le _L)17
,
o o 0.0
.0 o o o.
U
"O
'"
'"
f"M
'''''-1'
""'-U ,..

Ll12 UN
I I ' 1 ftw$.!1.NE ce."" ... fiRi stMw.
H j .;a-'-'M"""" ..,""",,"""""'"
l "p o o CI p o o , , _ --0 ' .. "" """ v'" .....
o o o d b o o H ""
... ci b ci b d b " v "lZilI..... noi .'214 ft5;IF214
o In....,!; 1o--,= o. A...crae1DOD _ . "'l'I. ....2506
t' 'i4 ,.o, 8C,,,1 .ema
"p .. '" ocaooo ...... __
d b '.0:1 IACI.OII!.... .. =_
o o , .;. 1oC"""_ ...,;:t."",
.....
..zlva IIMII
[1'0"''''''''''''''
""""