Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
4Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Ataşamentul-inchisoarea invizibila

Ataşamentul-inchisoarea invizibila

Ratings: (0)|Views: 42|Likes:
Published by Costi

More info:

Published by: Costi on Mar 04, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/17/2013

pdf

text

original

 
 
Ataşamentul-inchisoarea invizibila
Atasamentul este o conditionare si înseamnăa te lega de ceva sau de cineva; dar trebuie săconştientizăm foarte bine că această legătură nupoate fi decâtTEMPORARĂ şi generată de circumstanţe.
La un moment dat, mai devreme saumai târziu, orice legătură se rupe, ajungerea la acest sfârşit edoar o chestiune de timp. Oamenii îşi creează tot felul deataşamente, faţă de lucruri sau fiinţe, şi
deşi ştiu, la unanumit nivel c aceste legturi nu sunt det
ăă
 temporare,refuz s accepte aceast realitate.
ăăă
 Aceasta e o atitudine greşit, e un mod
ă
greşit degândire care nu-i face decât s sufere atunci când
ă
 ruptura legturii
ă
se produce. Oamenii îşi creeaz
ă
 visuri şi planuri şi se ataşeaz de ele
ă
 refuzând s accepte posibilitatea unui eşec.
ă
 Ei nu iau în considerare rezistenele (piedicile) şi
ţ
 la apariia eşecului, bineîneles vor suferi.
ţţ
Se vede clar c acest mod de gândire e o aşteptare fals,
ăă
 e o iluzie care nu ne ajut s vedem realitatea aşa cum
ăă
 este: schimbtoare.
ă
Este un fel de tehnic a
ă
 struului care crede c, dac-şi bag capul în
ţăăă
 nisip şi astfel nu mai vede vântorii, nici
ă
 aceştia nu-l vor mai vedea pe el. La fel omul ignor aceast schimbare, crezând c dac
ăăăă
 o ignor şi refuz s o
ăăă
accepte, aceasta nuo s mai vin.
ăă
 
Aceasta e o gândire copilareasca,care, din pcate, caracterizeaz ndirea
ăă
 societii umane în general la acest
ăţ
moment. Eclar c odat şi odat lucrul de care ne-am
ăăă
 atasat o s devin a altcuiva sau fiina
ăăţ
 respectiv va pleca de lâng noi
ăă
. E doar ochestiune de timp.
Înainte de toate trebuie să conştientizăm foarte bine, căTOTUL ESTE SCHIMBAREşi că singura neschimbată în acest
 
univers este schimbarea. Această schimbare permanentapresupune, logic, o
adaptare
 
permanena noastră la ea.
Ori de câte ori apare schimbarea (şi apare tot timpul)trebuie să apară în noi imediat constatarea acesteischimbări şi adaptarea la ea
fără comentarii şi revolte carenu-şi au nici un rost şi care nu ne ajută la nimic “în afade a neface să suferim”.
Un om înelept nu se ataşeaz de nimic. El
ţă
 doar îşi propune obiective şi detaşat începe acuta a le realiza. Pentru el e bine dac va
ăă
 rei s ating obiectivul şi la fel de bine si
ăă
 dac nu va reuşi.
ă
Ceea ce nu se poate, nu sepoate!
El doar constat şi se adapteaz.
ăă
 
El nu sufer, nu se frmânt inutil pentru c el
ăăăă
 ştie c asta e realitatea, ştie c
ăă
realitatea emister şi schimbare.
Pe de alt parte în aceasta lume
ă
trebuies avem şi nişte puncte stabile, nişte puncte
ă
 de reper dup care s ne ghidm.
ăăă
 
S stabilim care lucruri sunt
ă
 
eterne şi
 
neschimbtoare
ă
 
(Sinele) şi fa de el ne putem
ţă
 
ata. Ne putem ataşa deoarece el nu o s ne poat fi
ăă
 luat niciodat. Noi suntem: misterul, schimbarea,
ă
 Sinele. Ataşamentul poate fi doar de noiînşine, de acea parte din noi care rmâne
ă
 neschimbat.
ă
S stabilim deci cine suntem cu adevrat
ăă
 şi de ceea ce vom descoperi ne putem ataşa. Acestceva trebuie s fie ceva neschimbat, ceva care nu
ă
 ne poate fi luat.Putem fi ataşai de “Dumnezeu” chiar
ţ
 dac el nu ne aparine pentru c
ăţă
el, fiind peste tot,se afl şi în noi, şi este Misterul, Iubirea, Fiina.
ăţ
 
 
Budismul identifică în ataşament rădăcina tuturor suferinţelor şivorbeşte despre 4 tipuri de ataşament.
 
-Primul dintre ele este
 
ataşamentul pentru plăcerile senzoriale
. 
La baza ataşamentului stau senzaţiile primare de plăcere şineplăcere. Aceste senzaţii, datorită repetării în timp, se transformă înatracţii şi respingeri puternice, adică în ataşamente pozitive (care neplac) şi ataşamente negative (care nu ne plac).S-ar putea să sune ciudat„ataşament negativ", dar oamenii care se urăsc sunt extrem de ataşaţiunul de altul.Ataşamentul nu este nimic mai mult decât condiţionare.Mai întâicauza (stimulul), apoi efectul (senzaţia plăcută). Ciocolată... gustulplăcut.Cum apar senzaţiile? Senzaţiile apar în urma contactului dintresimturile noastre si realitatea inconjuratoare.Limba intră în contact cuun gust, mâna intră în contact cu o suprafaţă, urechea intră în contactcu un sunet.Orice contact al obiectelor (şi aici înţelegem şi „obiectele"interne) cu corpul sau mintea, produc o senzaţie.Laureatul premiului Nobel,Gerald Edelman, a arătat cummodurile noastre obişnuite(sabloane) în care simţim, gândim şiacţionăm sunt mai puternice cu cât repetiţiile sunt mai dese.„Repetiţiaeste mama învăţăturii". Circuitele dintre neuroni seamănă cudrumurile printr-un parc: dacă mai mulţi oameni, conform principiului„drumul drept e cel mai scurt", calcă pe iarbă, în curând va apărea opotecă. Senzaţia este un fel de răscruce la care se întâlnesc mintea şicorpul. Ea realizează cea mai simplă legătură organism-mediu, legăturăpe care se construiesc altele, din ce în ce mai elaborate.Acesta estemotivul pentru care una dintre cele mai cunoscute tehnici budiste demeditaţie,Vipassana, se realizează având ca obiect al atenţiei focalizatesenzaţiile fizice.-Al doilea este ataşamentul de propriile opinii şi credinţe.Nimeni nu ne poate clătina ideile de care suntem ataşaţi iar cine îndrăzneşte să le pună la îndoială declanşează uneori conflicte intense.O judecată personală sau o concepţie la care ţinem, atunci când suntpuse sub semnul întrebării, ne afectează inevitabil. Este dureros să

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->