Verificarea de stabilitate a unui siloz ncrcat simetric cu materiale granulare

Calculul de stabilitate pentru un siloz ncrcat simetric cu materiale granulare (exemplul urmrete verificarea la stabilitate a unui siloz ncrcat cu cereale, realizat din oel, cu o grosime de perete constant pe nlimea silozului, clasa de calitate a execuie fiind B. ncrcrile se vor considera conform SR EN 1991-4). Geometria si sistemul structural pot fi observate din figura alturata:

Fig. 11. a,c SREN 1991-4; Fig. 1.1. SREN 1993-4-1

Date tehnice ale silozului Material depozitat: (cereale) Aplicarea ncrcrii Capacitatea aproximativa de depozitare: Clasa de evaluare a ncrcrii Clasa calitii de execuie

porumb simetric 1600 t AAC2 B (EN 1090)

Dimensiuni geometrice generale Diametrul silozului dc = 10000 mm nlimea turnului hc = 25000 mm nlimea fustei hh = 5000 mm Panta acoperiului = 18o Grosimea peretelui turnului tm = 10 mm Grosimea peretelui fustei tf = 12 mm Ca o simplificare, in exemplu se considera o grosime constanta a mantalei ceea ce va conduce la obinerea seciunii critice la baza turnului cilindric, la seciunea de racordare intre peretele vertical si plnia silozului Caracteristicile mecanice si de execuie a mantalei Otel structural Modulul Young Limita de curgere caracteristica Clasa de calitate a execuiei Suprafaa neteda otel carbon neted moale S235 E=210 GPa fyk=235 N/mm2 clasa B (EN 1090) D2

Explicarea termenilor si a notailor hc nlimea poriunii de perete vertical al silozului de la seciunea de racordare pana la nivelul suprafeei echivalente dc dimensiunea caracteristica (diametrul, in cazul silozurilor circulare) a interiorului seciunii transversale a silozului hh nlimea plniei de la vrf la seciunea de racordare I Determinarea ncrcrilor Ipoteze de ncrcare Pentru determinarea aciunilor necesare verificrii structurale a silozului se folosete SR EN 1991-4. Domeniul de aplicare a standardului EN 1991-4, aciuni asupra structurilor: silozuri si rezervoare, ce satisfac urmtoarele cerine legate de geometrie, limitri dimensionale, si anume: hb = hc + hh = 25 + 5 = 30m < 100 m
dc = 10m < 60 m hb 30 = = 3 < 10 dc 10
SREN 1991-4

Caracteristicile de curgere ale materialului granulat depozitat, se determina in conformitate cu anexa C din SR EN 1991-4. Proiectarea silozurilor se realizeaz in conformitate cu cerinele a trei clase de evaluare a ncrcrilor utilizate, in relaie cu nivelul de fiabilitate (EN 1990, 2.2(3) si (4)). Pentru silozuri cu capacitatea de depozitare (1600 t) ncrcarea total intre 100 si 10 000 t, cu golire centric, se considera clasa de evaluare a ncrcrii AAC 2.
Tab.2.1 (SREN1991-4)

Gruparea de ncrcri ncrcarea datorat materialelor granulare depozitate in silozuri trebuie clasificate ca ncrcri variabile (1(P) 2.3 EN1991-4), conform SREN 1990. ncrcrile simetrice vor fi considerate ca aciuni variabile cu poziie fix. 1.35 Gk , j "+ " 1.5 Qk ,1
SREN 1990

Situaii de proiectare Trebuie luate in considerare situaiile semnificative de proiectare si sunt identificate ipotezele de ncrcare critice. (3.1(3)P), date in Tabelul A.1. Situaii de proiectare si grupri de aciuni care trebuie considerate.
Tab. A.1 (SREN1991-4)

Aciuni care se pot grupa: - umplerea si depozitarea materialelor granulare; - golirea materialelor granulare;

Fig. 5.1 (SREN1991-4)

La proiectarea structurilor de depozitare a materialelor granulare, pentru umplere si golire se iau in considerare ipotezele principale de ncrcare care conduc la diferite stri limita pentru structura: - presiune maxim perpendicular pe peretele vertical al silozului; - efort maxim de ntindere datorat frecrii cu peretele vertical al silozului; - presiunea vertical maxim pe baza silozului; - ncrcarea maxim pe plnia silozului.
Tab. 3.1 (SREN1991-4)

Proprietile materialului granular porumb In continuare se prezint valorile medii ale factorilor de conversie. nveliul este realizat din otel carbon neted moale Categoria D2: frecare moderata clasificata ca neted.
Tab. 4.1 (SREN1991-4)

Greutatea specifica valoare mai mare Unghiul de stare in repaus Unghiul de frecare interioara Factor Raportul presiunilor laterale Factor Coeficientul frecrii cu peretele (D2) Factor

= 8, 0 kN / m r = 35 i = 31
a = 1.14

K m = 0.53 aK = 1.14 = 0.36 a = 1.24

Cop = 0.9
Tab. E.1 (SREN 1991-4)

Factorul de referina al ncrcrii locale

In vederea calculrii ncrcrilor maxime se determina, folosind metoda simplificata, valorile caracteristice superioar, respectiv inferioar: - ale raportului presiunilor laterale Ku = K m aK = 0.53 1.14 = 0.6042
Kl = K m aK = 0.53 /1.14 = 0.4649 - ale coeficientul de frecare u = m a = 0.36 1.24 = 0.4464

l = m a = 0.36 /1.24 = 0.2903

(4.1-4.4) (SREN1991-4)

nlimea taluzului natural al materialului depozitat d 10000 tg 35 = 3501mm htp = c tg r = 2 2

nlimea totala a vrfului suprafeei libere a materialului d 2 2 10000 tg 18 = 709mm h0 = htp c tg = 3501 3 2 3 2 Cota de la baza peretelui pana sub suprafaa echivalenta a materialului z = hc h0 = 25000 709 = 24291mm ncrcarea axial maxim pentru calculul efortului maxim de ntindere datorita frecrii pe peretele vertical se vor adopta valorile caracteristice superioare ale coeficientului de frecare cu peretele si ale raportului presiunilor K.
Tab. 3.1 (SREN1991-4)

Pentru silozuri zvelte cu perei subiri, se calculeaz valorile: hc 25000 d 10000 = = 2.5 > 2 ; c = = 1000 > 200 10 dc 10000 tm Se calculeaz valorile: - presiunii orizontale - ntinderea datorita frecrii cu peretele - presiune verticala pho = Kzo p ( z) = p Y ( z)
hf ho J

phf pwf pvf

pwf ( z ) = phoYJ ( z )

zo =

p pvf ( z ) = ho YJ ( z ) YJ ( z ) = 1 e z / zo K valoarea caracteristica a greutii specifice valoarea caracteristica a coeficientului de frecare cu peretele pentru un material care aluneca pe peretele vertical K valoarea caracteristica a raportului presiunilor laterale Z cota de sub suprafaa echivalenta a materialului A este aria in plan a seciunii transversale a silozului U este perimetrul interior in plan al seciunii transversale a silozului

1 A K U

nlimea echivalenta a lui Janssen 1 A 1 zo = = 2500 = 9269mm Ku u U 0.604 0.446

(5.5) (SREN1991-4)

A este aria in plan a seciunii transversale a silozului U este perimetrul interior in plan al seciunii transversale a silozului
A d 2 4 d 10000 = = = = 2500mm U d 4 4

Funcia lui Janssen pentru variaia presiunii cu nlimea

YJ ( z ) = 1 e z / zo = 1 e24291/9269 = 0.9272
(5.6) (SREN1991-4)

Presiunea orizontala asimptotica (Janssen) la adncime mare datorita materialului granular depozitat pho = Ku zo = 8 0.604 9.269 = 44.8kPa
(5.4) (SREN1991-4)

Presiune orizontala dup umplere

phf ( z ) = phoYJ ( z ) = 44.8 0.9272 = 41.54kPa

(5.1) (SREN1991-4)

Valoarea caracteristica rezultata dup umplere a forei verticale (de compresiune) in perete nzSk , pentru unitatea de lungime a perimetrului la baza peretelui cilindric (similar SREN 1993-1-6 A.2.3.): n = pwf ( z ) dz = u pho z zoYJ ( z ) =
0 z

= 0, 446 44.8 [ 24.29 9.269 0.927 ] = 313.92kPa

(5.2 5.7) (SREN1991-4)

nxf = pwf Factori de majorare a ncrcrii pentru golire pentru silozurile zvelte, hc / dc = 25 /10 = 2.5 > 2.0 clasa a 2a de evaluare a ncrcrilor (ACC2):
1.5.37 (SREN1991-4)

- factorul presiunii orizontale la golire Ch = Co = 1.15

(5.21) (SREN1991-4)

- factorul ntinderii datorita frecrii cu peretele in timpul golirii Cw = 1.10

(5.22) (SREN1991-4)

Presiunile simetrice la golire asupra pereilor verticali sunt determinate astfel: phe = Ch phf
(5.18) (SREN1991-4)

nxe = pwe = Cw pwf = 1.10 313.92 = 345.31kPa

La silozurile sudate din clasa a 2 de evaluare a ncrcrilor, se poate considera c ncrcarea local a presiunii la golire acioneaz la o cot zp sub suprafaa echivalent aleas ca minimul intre zo = 9269mm si 0.5hc = 12500mm (5.16)

(5.19) (SREN1991-4)

phe = Ch phf = Ch po 1 e

z p / zo

) = 1.15 44.80 (1 e

9269/9269

) = 32.569kPa

Fig. 5.4a (SREN1991-4)

Mrimea de referina a presiunii ndreptat spre exterior p pe = C pe phe = 0.3382 32.569 = 11.013kPa
(5.27) (SREN1991-4)

Factorul ncrcrii locale la golire (factor hc / dc = 25 /10 = 2.5 > 1.2 se calculeaz conform: C pe = 0.42 Cop 1 + 2 E 2 1 e

de

majorare

al

ncrcrii),

pentru

1.5( hc / d c 1)

= 0.42 0.9 1 + 2 02 1 e

1.5( 2.5 1)

) = 0.3382
(5.28) (SREN1991-4) Anexa E.1 (SREN1991-4) (5.34) (SREN1991-4)

Cop = 0.9 factorul de referin al ncrcrii pentru material.

E raportul intre excentricitatea canalului de curgere si raza silozului E = 2 e dc , e = 0 Fora orizontal totala Fpe datorita ncrcrii locale de golire asupra unui siloz circular cu perei subiri trebuie determinata astfel: 3.14 Fpe = s dc p pe = 2 10 11.013 = 346kN 2 2
(5.12) (SREN1991-4)

La silozuri circulare pentru perei subiri din clasa 2 de evaluare a ncrcrilor, presiunea locala la golire se considera ca acioneaz pe o nlime s: dc s= = 0.2 dc = 0.2 10 = 2 16 Momentul la baza M pe = Fpe ( z z0 ) = 346 15.021 = 5197kNm ncrcarea axial din ncovoiere global la baz mantalei silozului cilindric nerigidizat: M pe 5197 = = 66.18kPa nx,base,circ = R 2 3.14 52

Anexa A.2.2. (EN 1993-1-6)

Efortul unitar caracteristic axial de compresiune la baza silozului x, Ek = (nxe + nx,base,circ ) / tm = (345.31 + 66.17) / 0.01 = 41.15MPa

rc 41.54 5000 = = 20.77 MPa tm 1000 10 Efortul unitar de calcul se stabilete prin nmulirea cu coeficientul parial pentru aciuni F = 1.5 x, Ed = F x, Ek = 1.5 41.15 = 61.72 MPa nsoit de presiunea interioar phf = 41.54kPa

, Ek = phf

In mantaua inferioar (fust)

 x 0, Ed = F x, Ek

tm 10 = 1.5 41.15 = 51.436MPa tf 12

, Ed = F , Ek = 1.5 20.77 = 31.16 MPa

II Verificarea la pierderea stabilitii seciunii de la baza mantalei voalare meridian

Datorita naturii solicitrilor si a elementelor componente, aceste tipuri de structuri ce servesc la depozitarea materialelor granulare, la care tabla de otel constituie elementul principal, trebuie dimensionate si verificate in conformitate cu prevederile normei SR EN 1993-1-6: Rezistenta si stabilitatea plcilor curbe subiri. La dimensionarea si verificarea mantalei cilindrice a silozului (peretele vertical al turnului silozului) se pot folosi de la metodele de calcul simplificate pana la metode de calcul avansate.

Fig.1.1. SREN1993-1-6

Metodele de calcul simplificate se bazeaz pe formulele analitice pentru determinarea: o ncrcrii critice de bifurcare, o capacitii plastice limita, o sensibilitatea la imperfeciunii, o interaciunea elasto-plastic si o interaciunea si modul de combinare a diverselor eforturi unitare. O etapa superioara o constituie determinarea forei critice de bifurcare, a capacitii plastice limita precum si a interaciunii intre tensiunii cu ajutorul programelor de calcul cu element finit si utilizarea formulelor analitice doar pentru stabilirea sensibilitii la imperfeciuni si a interaciunii elasto-plastic. Abordarea cea mai complex, si tot odat ceea mai complet, se bazeaz pe determinarea numeric cu ajutorul programelor de calcul a tuturor parametrilor ce intervin in dimensionarea si verificarea elementului si anume: determinarea ncrcrii critice de bifurcare printr-o analiz de stabilitate, determinarea capacitii plastice a elementului perfect sau imperfect, printr-o analiz neliniar geometric si/sau cu neliniaritate de material innd sau nu seama de imperfeciuni. Funcie de pregtirea proiectantului si de capacitatea de calcul a programelor avute la dispoziie sa poate opta pentru una din cele trei alternative prezentate mai jos

Calcul manual

Calcul automat simplu

Calcul automat complet

Formule pentru: Incarcarea elastica de bifurcare Limita plastica Sensibilitatea la imperfectiuni Interactiunea elasto-plastica Interactiunea intre diversele tensiunii

Evaluarea numerica a: Incarcarea elastica de bifurcare Limita plastica Interactiunea intre diversele tensiunii Formule pentru Sensibilitatea la imperfectiuni Interactiunea elasto-plastica

Evaluarea numerica a: Incarcarea elastica de bifurcare Limita plastica Capacitatea structurii perfecte Capacitatea structurii imperfecte

Alternativele pentru proiectarea plcilor curbe subiri Exemplu de fata se axeaz pe prezentarea principilor de calcul exemplificate pe silozul ales, si a verificrii condiiilor impuse pentru LS1 starea limit plastica, respectiv LS3 starea limita de stabilitate. Pentru efectuare verificrilor la diversele LS sunt necesare sa avem la dispoziie urmtoarele tipuri de analize.
Tipul de analiza
Analiza pe baza teoriei de membrana Analiza linear elastica a plcilor curbe subirii (LA) Analiza de bifurcare linear elastica (LBA) Analiza elastica neliniar geometrica (GNA) Analiza cu neliniaritate de material (MNA) Analiza neliniar geometrica si cu neliniaritate de material (GMNA) Analiza elastica neliniar geometrica innd seama de imperfeciuni (GNIA) Analiza neliniar geometrica si cu neliniaritate de material innd seama de imperfeciuni (GMNIA)

Teoria plcilor
Echilibru membranei ncovoiere liniara si ntindere ncovoiere liniara si ntindere Neliniara Liniara Neliniara Neliniara Neliniara

Legea de material
Liniara Liniara Liniara Neliniara Neliniara Liniara Neliniara

Geometria plcilor
Perfecta Perfecta Perfecta Perfecta Perfecta Perfecta Imperfecta Imperfecta

Tab. 5.2 SREN 1993-1-6 Tipurile de analize

Norma ofer urmtoarele variante de verificare si a plcilor curbe subiri: o fie folosirea tensiunilor si compararea acestor cu tensiunile echivalente von Misses in cel mai solicitat punct, o fie printr-o proiectare directa utiliznd relaiile analitice din standarde, o fie o proiectare printr-o analiz numeric global prin intermediul programelor de calcul bazate pe element finit.
Calculul manual la starea limita plastica (LS1) Se bazeaz pe calculul tensiunilor de calcul folosind o analiza in teoria de membrana , iar cmpul bidimensional de eforturi nx,Ed, n,Ed si nx,Ed se poate reprezenta prin tensiunea echivalenta de calcul eq,Ed: 1 2 2 eq , Ed = nx , Ed + n2, Ed nx , Ed n , Ed + 3nx , Ed f eq , Rd = f yd = f yk / M 0 t
(6.1) SREN 1993-1-6

Fig. D.1 SREN1993-1-6

Calculul la voalare meridional Condiiile de margine

Tab. 5.1. SREN1993-1-6

Fig. 8.1. SREN1993-1-6

A Fr considerarea efectului de consolidare al presiunii interne

Determinarea tensiunilor critice, att cea meridian ct i cea circumferenial, se face folosind anexa D SREN1993-1-6: Expresii pentru calculul tensiunilor de voalare, D1 Placi curbe subiri cilindrice nerigidizate cu grosimea constanta a peretelui. Calculul tensiunilor aprute in pereii turnului se face in teoria de membrana cu ajutorul formulelor din anexa A2 SREN1993-1-6: Placi curbe subiri cilindrice nerigidizate. In cazul condiiilor de margine BC1 sau BC2 la ambele capete se pot folosi urmtoarele expresii (D.1.2.1(1) SREN1993-1-6): Lungimea segmentului de placa curba subire se caracterizeaz prin parametrul adimensional de lungime: hc 25 l r = = = = 112 r t 10 dc 0.01 tm 2 2
(D.1). SREN1993-1-6

r Pentru cilindri de lungime medie, adic 1.7 < = 112 < 0.5 = 250 , factorul Cx se consider t Cx = 1
(D.4.) SREN1993-1-6

Tensiunea critica elastica de voalare meridian se obine: t 10 N x , Rcr = 0, 605 E cx m = 0, 605 2,1105 1 = 254.1 5000 rc mm 2

execuie (in cazul de fata clasa B nalta), si anume prin intermediul parametrului calitii execuiei Q = 25
Tab. 5.1 SREN 1993-4-1; Tab. D.2. SREN1993-1-6

wk, amplitudinea caracteristica a imperfeciunii, se calculeaz funcie de clasa de calitate a

(D.2.) SREN1993-1-6

wk 1 rc 1 5000 = = = 0.894 tm Q tm 25 10
(D.15.) SREN1993-1-6

Factorul de reducere al imperfeciunii elastice meridionale se obine: 0, 62 0, 62 x = = = 0, 2361 1,44 1 + 1,91 0.8441,44 wk 1 + 1,91 tm
Zvelteea redusa corespunztoare limitei de strivire meridian x0, factorul domeniului plastic si exponentul de interaciune se considera: x 0 = 0, 20 = 0, 60 = 1, 0 Valoarea zvelteii reduse a limitei plastice se determina: x 0.2361 = = 0.7682 p = 1 1 0.6
(8.16) SREN1993-1-6 (D.14.) SREN1993-1-6

(D.16) SREN1993-1-6

Parametru de zveltee redusa a plcii curbe subiri: f yk 235 x = = = 0.962 > 0.768 245.1 x ,cr
(8.17) SREN1993-1-6

Factorul de reducere la pierderea stabilitii: 0.2361 = x = = 0.2552 2 x 0.9622

(8.15) SREN1993-1-6

Rezistenta caracteristica la pierderea stabilitii: N x , Rk = x f yk = 0.2552 235 = 59.98 mm 2

(8.12) SREN1993-1-6

Tensiune de calcul la pierderea stabilitii se calculeaz: 59.98 N x , Rd = x , Rk = = 54.53 ; M 1 = 1.1 mm 2 M1 1.1

(8.11) SREN1993-1-6; Tab. 2.2 SREN 1993-4-1

Verificarea se face prin limitarea tensiunilor, s.a: x , Ed = 61.72MPa x , Rd = 54.53MPa

(8.18) SREN1993-1-6

Inegalitatea nu este respectata, astfel ca elementul nu respecta cerinele.

B. Cu considerarea efectului de consolidare al presiunii interne

Daca se tine seama de efectul stabilizator al presiunii interne data de materialul granular depozitat, calculul decurge in felul urmtor
(D.1.5) SREN1993-1-6

Factorul de reducere al imperfeciunilor elastice sub presiune xp este ales ca fiind cea mai mic valoare dintre urmtoarele dou valori: xpe un factor ce acoper stabilizarea elastic a presiunii induse; xpp un factor ce acoper destabilizarea plastic a presiunii induse. Ceea mai mic valoare de calcul a presiunii interioare in poziia punctului considerat ps = phf p ps = s x , Rcr rc 41.54 103 5 = = 0.0817 t m 254.1 0.01
(D.42) SREN1993-1-6

Pentru cilindrii de lungime medie: ps = xpe = x + (1 + x ) 0.5 ps + 0.3 / x 0.0817 = 0.2361 + (1 + 0.2361) = 0.381 0.5 0.0817 + 0.3 / 0.2361 Factorul xpp este obinut conform relaiei: p 2 2 2 1 s + 1.21x g xpp = 1 2 1 si descrie efectul negativ al presiunii interne 3/2 x 1.12 + s s ( s + 1) ridicate ce poate cauza instabilitatea plastica (picior de elefant). p pg = g x , Rcr r 1 r ; s = t 400 t
(D.44 D.45) SREN1993-1-6 (D.41) SREN1993-1-6

(D.43) SREN1993-1-6

Valoarea zvelteii reduse a limitei plastice se determina:

p =

xpe 0.381 = = 0.975 > x = 0.962 1 1 0.6

(8.16) SREN1993-1-6

Factorul de reducere la pierderea stabilitii:

1 x 0 0.962 0.2 = 1 = 1 0.6 = 0.411 0.975 0.2 p 0

(8.14) SREN1993-1-6

Rezistena caracteristic la pierderea stabilitii: N x , Rk = x f yk = 0.411 235 = 96.49 mm 2

(8.12) SREN1993-1-6

Tensiune de calcul la pierderea stabilitii se calculeaz: 96.49 N x , Rd = x , Rk = = 87.72 M1 mm 2 1.1

(8.11) SREN1993-1-6

Verificarea se face prin limitarea tensiunilor, s.a: x , Ed = 61.72MPa x , Rd = 87.72MPa

(8.18) SREN1993-1-6

Inegalitatea este ndeplinit, elementul este corect dimensionat

III Verificarea la pierderea stabilitii seciunii de la baza mantalei voalare circumferenial

n calculul tensiunii circumfereniale rezultate din ncrcarea data de materialul granular depozitat trebuie determinai parametri de voalare circumferenial: Lungimea infinitezimala a parametrului : r 1 h 5000 l r 1.63 c = 1.63 = 815 > = = c = 111 > 20 10 tm C r t rc tm
(D.20) SREN1993-1-6

Pentru cilindri de lungime medie, factorul de voalare C se aleg din tabelul D.3 funcie de condiiile de margine: Ambele capete (1 si 2), BC2 c = 1.0
Tab D.3 SREN1993-1-6

Tensiunea elastica critica de voalare circumferenial este obinut prin: c t 1 10 N , Rcr = 0,92 E = 0,92 2,1 105 = 3.456 r 111 5000 mm 2

Valoarea factorului de reducere a imperfeciunii elastice circumferenial funcie de clasa de calitate, si anume clasa B = 0, 65
Tab D.5 SREN1993-1-6

0 = 0, 40 = 0, 60 = 1, 0
(D.26) SREN1993-1-6

Valoarea zvelteii reduse a limitei plastice se determina: 0.65 = = 1.275 < = 8.246 p = 1 1 0.6
(8.16) SREN1993-1-6

Parametru de zveltee redusa a plcii curbe subiri: f yk 235 = = = 8.246 ,cr 3.456
(8.17) SREN1993-1-6

Factorul de reducere la pierderea stabilitii: 0, 65 N = 2 = = 0, 00956 , Rk = 0, 00956 235 = 2, 246 2 8.246 mm 2

(8.15) SREN1993-1-6

Tensiune de calcul la pierderea stabilitii se calculeaz: 2, 246 N , Rd = , Rk = = 2.042 M1 mm 2 1.1 Efortul este de ntindere , Ed = 31.16 MPa i nu este necesara verificarea

Analizele numerice Analiza numerica globala simpla

Rezistenta de calcul la pierderea stabilitii Rd se obine cu ajutorul raportului rezistentei plastice de referina Rpl si cu ajutorul raportului rezistentei critice elastice la pierderea stabilitii Rcr. Rezistenta de calcul se obine prin mprirea la coeficientul parial m1. Raportul rezistentei plastica de referina Rpl se determina ca fiind raportul intre ncrcarea limita plastica determinata in urma unei analize cu neliniaritate de material si ncrcrile de calcul. Cnd nu este posibila efectuarea unei analize MNA, pentru aflarea ncrcrii limita plastica, se poate considera conservativ, in urma unei analize LA, ca fiind definit de momentul atingerii intrun punct a valori de curgere a unei tensiunii echivalente si e definit ca: t f y ,k . Relaia se verifica in cele trei puncte in care tensiunile R pl = 2 2 nx , Ed nx , Ed n , Ed + n2, Ed + 3nx , Ed ating valorile maxime.

Figura 1 Definirea raportului plastic de referina si a raportului de rezistenta critic la pierderea stabilitii Raportul rezistentei critice elastice la pierderea stabilitii Rcr se obine in urma unei analize LBA pe structura perfect sub aciunea ncrcrilor de calcul, lundu-se ca valoare proprie ceea mai mic. Rezistenta caracteristica la pierderea stabilitii Rk se calculeaz prin reducerea rezistentei plastice de referina cu factorul de reducere la pierderea stabilitii ov: Rk = ov R pl .Factorul de reducere la pierderea stabilitii ov se determina conform specificailor paragrafului 8.5.2 din SREN1993-1-6, in funcie de urmtori parametrii, definii in anexa D a SREN1993-1-6: (factorul de reducere a imperfeciunilor elastice), (factorul domeniului plastic), (exponentul de interaciune), 0 (zvelteea redusa a limitei de zdrobire).

Schema de calcul simplificata

Analiza numerica globala completa Orice analiz ce folosete geometria imperfect trebuie sa includ toate imperfeciunile care nu pot fi evitate in practic. Acestea pot fi imperfeciuni geometrice (abaterea de la circularitate, neregulariti ale sudurii, abateri de la grosimea nominal, nesimetria pe reazme) si imperfeciuni de material (tensiuni reziduale, neomogeniti, anizotropia). Imperfeciunile sunt introduse in modelul numeric sub forma unor abateri iniiale perpendiculare pe suprafaa mediana a plcii perfecte. Forma imperfeciunilor trebuie aleas dup mai multe ncercri astfel nct s aib efectul cel mai defavorabil asupra raportului R. De obicei forma cea mai defavorabil se obine prin scalara geometrica a primei formei de pierdere a stabilitii. Scalarea se face in limitele amplitudinii maxime a abaterilor, respectnd tolerantele corespunztoare clasei de calitate a execuiei prevzute pentru obiectivul studiat. Amplitudinea maxim se alege ca fiind w0,eff =max (w0,eff,1; w0,eff,2). lgx = 4 rt w0,eff ,1 = lg U n1
w0,eff ,2 = ni tU n 2

lg , = 2,3 ( l 2 rt )

0.25

r
(8.6) (8.7) SREN1993-1-6

Unde lg reprezint toate lungimile relevante, t reprezint grosimea locala a plcii curbe subiri, ni multiplicatorul pentru a atinge un nivel al tolerantei corespunztor; U1 si U2 sunt parametrii amplitudinii imperfeciunilor de ondulare.
Tab 8.4 SREN1993-1-6Valori recomandate pentru parametrii de amplitudine ai imperfeciunilor de ondulare

Clasa de calitate a execuiei Clasa A Clasa B Clasa C

Descriere Valori recomandate pentru Un1 Un2 Excelenta 0,006 Mare 0,010 Normala 0,016