• Embed Doc
  • Copy Link
  • Readcast
  • Collections
  • CommentGo Back
Download
 
 
[ 67 ]
IIMITROPOLI
Ţ
II BLAJULUI DE LA 1850 LA 1918
Prin Bula
Ecclesiam Christi ex omni lingua
, la jum
ă
tatea veacului trecut, Papa Pius al IX-lea ridic
ă
Episcopiaromân
ă
unit
ă
la rangul de Arhiepiscopie
ş
i Mitropolie. Primul Mitropolit pe scaunul Blajului a fost
 Alexandru 
Ş
terca
Ş
ulu 
ţ 
iu 
.
MITROPOLITUL ALEXANDRU
Ş
TERCA
Ş
ULU
Ţ
IU(1850-1867)
 Înfrângerea orgoliului unguresc pe câmpiile române
ş
ti ale
Ş
iriei (1848) nu a dus la solu
ţ
ionarea definitiv
ă
aconflictelor politice în Transilvania. Pentru a restabili echilibrul între ungurii care afirmau c
ă
lupt
ă
pentru libertate,
ş
i românii care doreau de secole s
ă
se emancipeze din leg
ă
turile a
ş
a-zisei libert
ăţ
i ungure
ş
ti, Curtea de la Vienaa introdus în Transilvania regimul militar al generalului guvernator Wohlgemuth, revenind la politica“absolutistic
ă
” pentru al
ţ
i 10 ani (1850-1860). Înfrângerile Austriei la Magenta
ş
i Solferino au dus la r 
ă
sturnareaacestui regim
ş
i la înlocuirea lui prin “Regimul Constitu
ţ
ional” (1860-1867). În acest timp, ungurii, profitând degreut
ăţ
ile prin care trecea imperiul, au propus Austriei sistemul de guvernare “dualist”, care a putut prelungi cual
ţ
i 51 de ani agonia imperiului austriac. Mitropolitul
Ş
ulu
ţ
iu a murit înainte de a vedea consolidarea acestuisistem, care a fost pentru românii din Transilvania o perioad
ă
de mari încerc
ă
ri
ş
i sacrificii.
Via
ţ 
a
ş
i studiile.
Alexandru
Ş
terca
Ş
ulu
ţ
iu s-a n
ă
scut la 15 februarie 1794 în Abrud,
[85]
vechi centru na
ţ
ionalistminier. Dup
ă
terminarea
ş
colii în comuna natal
ă
, s-a dus la Blaj, unde a terminat teologia. C
ă
s
ă
torindu-se, a fostnumit capelan
ş
i pe urm
ă
protopop la Bistra. De acolo a trecut ca vicar foraneu la
Ş
imleul Silvaniei, unde ar 
ă
mas
ş
i dup
ă
moartea so
ţ
iei, pân
ă
la alegerea episcopal
ă
.Sinodul electoral, în care a ob
ţ
inut 96 de voturi, s-a
ţ
inut la Blaj la 6 luni dup
ă
moartea Episcopului Lemeni, în30 septembrie 1850. Confirmat de împ
ă
rat
ş
i numit de Pap
ă
, a fost sfin
ţ
it episcop la Oradea de c
ă
tre V. Erdeli,episcopul din localitate. Introducerea sa la Blaj n-a avut mare solemnitate, din cauza discu
ţ
iei ce începuse laVinea pentru restaurarea Mitropoliei române din Transilvania.
Restaurarea Mitropoliei de Alba Iulia
ş
i F 
ă
g 
ă
ra
ş
. Restaurarea mitropoliei române a fost una din dorin
ţ
eleexprimate în adunarea de pe Câmpia Libert
ăţ
ii de la Blaj. V. Erdeli, Episcopul Or 
ă
zii,
ş
i-a dat toat
ă
ostenealapentru realizarea acestei dorin
ţ
e, f 
ă
când interven
ţ
ii pe lâng
ă
cercurile competente. Restaurarea mitropoliei a fostaprobat
ă
în conferin
ţ
a de la Viena din decembrie 1850, la care au luat parte I. Scitovski, arhiepiscopul dinStrigoniu, E. Erdeli, episcopul de Oradea, A. Bach, ministrul de interne, Ed. Bach, ministrul Transilvaniei
ş
iPrintzer, consilier de sec
ţ
iune. Confirmând Împ
ă
ratului aceast
ă
decizie, s-a înaintat chestiunea Papei Pius al IX-lea, care prin Bula
Ecclesiam Christi ex omni lingua
a scos Episcopia de Alba Iulia
ş
i F
ă
g
ă
ra
ş
de sub jurisdic
ţ
iaArhiepiscopiei din Strigoniu
ş
i a ridicat-o la demnitatea de Arhiepiscopie
ş
i Mitropolie, dându-i ca sufraganeepiscopia de Oradea-Mare
ş
i cele dou
ă
episcopii nou înfiin
ţ
ate, de Gherla
ş
i Lugoj. Astfel, Biserica român
ă
unit
ă
 a fost întâia care s-a emancipat de orice influen
ţă
str 
ă
in
ă
, constituindu-se în provincie bisericeasc
ă
 independent
ă
. Preconizarea primului mitropolit Al.
Ş
.
Ş
ulu
ţ
iu a avut loc la 16 noiembrie 1854.
[86]
La instalarea sasolemn
ă
pe scaunul mitropolitan a luat parte Nun
ţ
iul apostolic de la Viena
ş
i principele Schwarzenberg,guvernatorul Transilvaniei.Mitropolitul
Ş
ulu
ţ
iu a m
ă
rit capitlul catedral cu al
ţ
i trei membri
ş
i l-a ridicat la demnitatea de “Capitlumitropolitan”. Apoi s-a gândit la clerul mai simplu, ale c
ă
rui necesit
ăţ
i le cuno
ş
tea din experien
ţă
,
ş
i a ob
ţ
inutpentru ajutorarea lui un subsidiu de 18.000 fl. anual. Pe urm
ă
a donat Mitropoliei, prin literile funda
ţ
ionale din 23aprilie 1861, domeniul s
ă
u de la Spring, precum
ş
i toat
ă
averea sa mobil
ă
. În sfâr 
ş
it, a l
ă
sat o alt
ă
funda
ţ
ieanual
ă
de 8790 fl. pentru v
ă
duvele de preot, pentru câteva parohii s
ă
race, pentru profesorii din Blaj, pentruBiblioteca Seminarului
ş
i pentru bisericile din Abrud, Bistra
ş
i
Ş
imleu, pe unde a umblat ca preot. Administrareaacestei funda
ţ
ii a fost l
ă
sat
ă
Mitropoliei
ş
i Capitlului mitropolitan.
 Activitatea na
ţ 
ional 
ă
 
Mitropolitul
Ş
ulu
ţ
iu a luat parte la toate manifesta
ţ
iile na
ţ
ionale din perioada “absolutismului”
ş
i“constitu
ţ
ionalismului”, luptând cu suflet, ca un adev
ă
rat “mo
ţ
” al lui Avram Iancu, pentru drepturile neamuluiromânesc.
Perioada absolutismului 
(1849-1860). Regimul absolutist a fost mai mult un timp de tranzi
ţ
ie pentru lini
ş
teaspiritelor agitate ale revolu
ţ
iei din 1848. În acest timp, Curtea imperial
ă
din Viena împ
ă
r 
ţ
ea toate dispozi
ţ
iile de
 
 
[ 68 ]
ordin politic
ş
i administrativ, f 
ă
r 
ă
s
ă
consulte na
ţ
ionalit
ăţ
ile din imperiu. Memoriul
ş
i Promemoriul Episcopului
Ş
aguna, prezentat Cur 
ţ
ii imperiale, n-a fost luat în seam
ă
.Din aceste motive, activitatea na
ţ
ional
ă
a românilor din Transilvania a r 
ă
mas pe planul al doilea, dându-semai mult
ă
aten
ţ
ie organiz
ă
rii administrative
ş
i celei biserice
ş
ti. Mitropolia de Alba Iulia
ş
i F
ă
g
ă
ra
ş
a fostrestaurat
ă
în aceast
ă
vreme.Dup
ă
scurt timp, s-a dovedit îns
ă
c
ă
imperiul austriac nu era atât de tare ca s
ă
poat
ă
 
ţ
ine singur conducereaf 
ă
r 
ă
sprijinul na
ţ
ionalit
ăţ
ilor conlocuitoare. Înfrângerile de la Magenta
ş
i Solferino au determinat Curtea imperial
ă
 s
ă
 
ţ
in
ă
seam
ă
de problema na
ţ
ionalit
ăţ
ilor, pe care le-a chemat s
ă
ia parte la conducere. În felul acesta a luatna
ş
tere regimul constitu
ţ
ional.
Regimul constitu 
ţ 
ional 
(1860-1867). Regimul constitu
ţ
ional a fost inaugurat prin convocarea “Senatuluiimperiului m
ă
rit” (Verstärkter Reichsrat), la care au fost prezen
ţ
i
ş
i capii celor trei provincii române
ş
ti din imperiu.Românii din Banat au fost reprezenta
ţ
i de Andrei Mocioni, cei din Bucovina de baronul N. Petrino
ş
i cei dinTransilvania de Episcopul Andrei
Ş
aguna de la Sibiu.Reprezentantul maghiar, G. Maylath, a sus
ţ
inut vechea politic
ă
ungureasc
ă
, preconizând ideea unui statmaghiar unitar, care s
ă
înglobeze celelalte na
ţ
ionalit
ăţ
i, despuiate de orice drepturi. Teza ungureasc
ă
a fostcomb
ă
tut
ă
de Episcopul
Ş
aguna, care a cerut, la rândul s
ă
u, realizarea dorin
ţ
elor române
ş
ti exprimate peCâmpia Libert
ăţ
ii din Blaj, în 1848. În fa
ţ
a acestor probleme, împ
ă
ratul a decis s
ă
adopte “sistemul individualit
ăţ
ii istorico-politice” ca unitate deguvernare a diferitelor provincii. El a acordat, prin decretul din 20 octombrie 1860, autonomie legislativ
ă
tuturor provincilor din Monarhie, restabilind în deplin
ă
eficien
ţă
Dietele provinciale, ce urmau s
ă
fie unificate deParlamentul central supraprovincial.Deoarece dietele provinciale aveau misiunea s
ă
apere interesele na
ţ
ionalit
ăţ
ilor din provincie, împ
ă
ratul aadresat un decret Pre
ş
edintelui de consiliu Rechberg, cerând modificarea vechii constitu
ţ
ii feudale transilvane,care prevedea privilegii, recuno
ş
tea clase sociale
ş
i împ
ă
r 
ţ
ea drepturi numai la cei favori
ţ
i. În urma acestor dispozi
ţ
ii, Cancelarul Transilvaniei Kemeny a fost obligat s
ă
convoace pe to
ţ
i reprezentan
ţ
ii na
ţ
iunilor la oconferin
ţă
pentru înfiin
ţ
area “adun
ă
rii reprezentative”, care avea de scop s
ă
apere
ş
i interesele celor care au fostexclu
ş
i pân
ă
atunci de la exerci
ţ
iul drepturilor politice. Cu aceste speran
ţ
e, Episcopul
Ş
aguna a convocat aldoilea Sinod diecezan
ş
i a trimis împ
ă
ratului o diplom
ă
în care s
ă
fie asigurate:
1) drepturile politice aleromânilor; 2) principiul egalit 
ăţ 
ii celor trei limbi; 3) reprezentan
ţ 
a propor 
ţ 
ional 
ă
la conferin
ţ 
a ce va avea loc; 4) permisiunea convoc 
ă
rii Congresului na
ţ 
ional.
 
Congresul na
ţ 
ional român
(Ianuarie 1861). Congresul na
ţ
ional, cerut de Episcopul
Ş
aguna, s-a întrunit înianuarie 1861 pentru a stabili punctul de vedere românesc la “Adunarea reprezentativ
ă
” care urma s
ă
aib
ă
loc laAlba Iulia. La acest congres au participat capii spirituali ai românilor, adic
ă
Mitropolitul
Ş
ulu
ţ
iu de la Blaj
ş
iEpiscopul
Ş
aguna de la Sibiu, împreun
ă
cu 159 de membri din diferite regiuni ale Transilvaniei.Acest congres a reconfirmat: 1) existen
ţ
a politic
ă
 
ş
i independen
ţ
a na
ţ
ional
ă
a românilor de amândou
ă
 confesiunile, uni
ţ
i într-o solidaritate na
ţ
ional
ă
indestructibil
ă
; 2) solidaritatea cu ac
ţ
iunea celor doi episcopi peteren religios
ş
i na
ţ
ional; 3) incompatibilitatea legilor electorale din 1791
ş
i 1848 cu voin
ţ
a imperial
ă
exprimat
ă
înrescriptul imperial adresat Pre
ş
edintelui de Consiliu Rechberg (1859-1860). Pentru a îndrepta aceast
ă
stare delucruri, Congresul
ş
i-a permis s
ă
prezinte un proiect de lege electoral
ă
, care acorda drept de vot celor ce au unvenit anual de 50 fl.,
ş
i extindea acela
ş
i drept intelectualilor cu profesiuni libere, f 
ă
r 
ă
de nici o condi
ţ
iune. În sfâr 
ş
it, congresul a trimis împ
ă
ratului o suplic
ă
, pentru a demonstra injusti
ţ
ia comis
ă
de Cancelariatransilvan
ă
fa
ţă
de na
ţ
iunea român
ă
, fixând pentru conferin
ţ
a mixt
ă
din Alba Iulia numai 8 reprezentan
ţ
i pentrucei 1.354.550 români, în timp ce erau adu
ş
i 24 reprezentan
ţ
i pentru cei 539.218 unguri
ş
i secui,
ş
i 8reprezentan
ţ
i pentru 196.375 sa
ş
i.V
ă
zând nervozitatea cauzat
ă
între români de aceast
ă
împ
ă
r 
ţ
ire injust
ă
, Cancelarul Kemeny a rugat peepiscopii români s
ă
lini
ş
teasc
ă
spiritele.
Conferin
ţ 
a mixt 
ă
din Alba Iulia
(februarie 1861). Conferin
ţ
a mixt
ă
, pentru preg
ă
tirea c
ă
reia s-a
ţ
inut Congresulna
ţ
ional, a avut loc la Alba Iulia, cu participarea reprezentan
ţ
ilor unguri, secui, sa
ş
i
ş
i români. Delega
ţ
iaromâneasc
ă
a fost reprezentat
ă
de Mitropolitul
Ş
ulu
ţ
iu
ş
i de Episcopul
Ş
aguna.Episcopul ungur Haynald a expus punctul de vedere unguresc, sus
ţ
inând c
ă
, în virtutea deciziilor dietale dinBratislava (1848)
ş
i Cluj (1849), care a hot
ă
rât unirea Transilvaniei cu Ungaria, numai reprezentan
ţ
ii celor treina
ţ
iuni vor putea face parte din parlamentul din Pesta, dup
ă
cum prevede de altfel
ş
i legea electoral
ă
din 1848.Mitropolitul
Ş
ulu
ţ
iu a luat cuvântul în numele românilor, comb
ă
tând energic preten
ţ
iile injuste ale ungurilor 
ş
isecuilor. El a expus apoi revendic
ă
rile sacre ale neamului s
ă
u, cerând promulgarea unei legi care s
ă
 recunoasc
ă
na
ţ
iunea român
ă
ca a
quarta natio Transilvaniae
, cu drepturi politice, civile
ş
i religioase egale cu alecelorlalte na
ţ
iuni, în m
ă
sura în care particip
ă
la contribu
ţ
iile publice. Ca o consecin
ţă
logic
ă
a acestor drepturi, amai cerut ca limba român
ă
s
ă
fie utilizat
ă
în Stat în mod egal cu celelalte dou
ă
limbi, ungar 
ă
 
ş
i saxon
ă
.Reprezentantul ungur, I. Horvath, a r 
ă
spuns c
ă
românii nu pot fi recunoscu
ţ
i de a patra na
ţ
iune politic
ă
,motivând c
ă
revendicarea aceasta ar fi împotriva “logicei”.
 
 
[ 69 ]
În sfâr 
ş
it, dup
ă
multe discu
ţ
ii, propunerile au fost puse la vot,
ş
i ungurii, profitând de adeziunile unor sa
ş
itr 
ă
d
ă
tori, au ob
ţ
inut o majoritate de 27 voturi în favoarea tezei lor, care cerea un stat maghiar unitar dup
ă
legeadin 1848. Dar împ
ă
ratul nu a
ţ
inut seama de aceast
ă
votare, ci a restabilit, prin decretul imperial din 24 martie1861, vechile autonomii teritoriale, municipale
ş
i districtuale, promi
ţ
ând acordarea drepturilor politice na
ţ
iunilor care nu le-au avut pân
ă
la 1848. Pentru realizarea acestui program de îndrept
ăţ
ire, a stabilit s
ă
se
ţ
in
ă
la AlbaIulia, în 24 noiembrie 1861, viitoarea Diet
ă
, în care se vor lua m
ă
surile necesare. Între timp a acordat 24 locurina
ţ
iunii române în senatul imperial.Ungurii s-au revoltat împotriva m
ă
surilor imperiale
ş
i, în semn de protest, au obligat pe Cancelarul Kemenys
ă
demisioneze. Împ
ă
ratul a r 
ă
spuns prin decretul din 18 octombrie 1862, reînnoind promisiunile f 
ă
cute
ş
iacordând românilor tot sprijinul la viitoarea diet
ă
.
 Al doilea congres na
ţ 
ional român
(20-23 aprilie 1863). Pentru a comunica na
ţ
iunii promisiunile f 
ă
cute de Împ
ă
rat, a fost convocat la Sibiu un nou congres na
ţ
ional, care a mul
ţ
umit împ
ă
ratului
ş
i a sintetizat într-unmemoriu toate revendic
ă
rile na
ţ
ionale, pe care le-au prezentat Cur 
ţ
ii o delega
ţ
ie în frunte cu Episcopul
Ş
aguna.Curtea imperial
ă
a elaborat o nou
ă
lege elctoral
ă
, conform c
ă
reia au avut lor primele alegeri la care au participat
ş
i românii.
 Alegerile din 1863
. Mitropolitul
Ş
ulu
ţ
iu
ş
i Episcopul
Ş
aguna au informat, prin circulare, poporul, dândinstruc
ţ
iuni în vederea alegerilor. Con
ş
tiin
ţ
a na
ţ
ional
ă
a f 
ă
cut s
ă
nu fie pierdut nici un vot românesc chiar 
ş
i încentrele electorale mixte. Rezultatul a fost urm
ă
torul:
Românii au ob
ţ 
inut 46 deputa
ţ 
i, Ungurii au ob
ţ 
inut 43
ş
i Sa
ş
ii numai 32 
. Având împ
ă
ratul la dispozi
ţ
ia sa un num
ă
r de scaune “regale”, prin care putea decide ca ona
ţ
iune s
ă
aib
ă
majoritatea asupra celorlalte, rezultatul definitiv a fost urm
ă
torul:
56 deputa
ţ 
i pentru români, 54deputa
ţ 
i pentru Unguri 
ş
i Secui,
ş
i 43 deputa
ţ 
i pentru Sa
ş
i 
. În semn de nemul
ţ
umire, numai 11 deputa
ţ
i unguri
ş
isecui au participat la lucr 
ă
rile Dietei, care au început în 16 iulie 1863. Împ
ă
ratul a decis, în rescriptul s
ă
u adresatDietei, c
ă
nu se va putea face restaurarea vie
ţ
ii constitu
ţ
ionale în Transilvania dup
ă
legile din 1791
ş
i din 1848,deoarece Curtea imperial
ă
nu a aprobat niciodat
ă
unirea Transilvaniei cu Ungaria. În
ş
edin
ţ
ele Dietei din 26 august - 7 septembrie 1863 a fost discutat articolul de lege care a acordat drepturipolitice
ş
i religioase na
ţ
iunii române
ş
ti din Transilvania. În acest articol de lege s-au stabilit urm
ă
toarele:1. Na
ţ
iunea român
ă
, cu confesiunile sale unit
ă
 
ş
i ortodox
ă
, ob
ţ
in prin lege egalitatea complet
ă
cu cele treina
ţ
iuni
ş
i 4 confesiuni;2. Cele patru na
ţ
iuni (ungar 
ă
, saxon
ă
, secuie
ş
i român
ă
) vor avea acelea
ş
i drepturi
ş
i liberul exerci
ţ
iu alconfesiunii lor. Exerci
ţ
iul drepturilor civile
ş
i politice ale tuturor locuitorilor nu mai poate fi restrâns.3. În stema Transilvaniei se va introduce
ş
i emblema na
ţ
iunii române.4. Toate legile
ţă
rii, privilegiile, patentele contrare acestor dispozi
ţ
ii sunt declarate nule.
[87]
 Aceste dispozi
ţ
ii au fost sanc
ţ
ionate de împ
ă
rat în 26 noiembrie 1863
ş
i, pentru prima dat
ă
, publicate în limbaromân
ă
. Împ
ă
ratul le-a semnat în ortografia româneasc
ă
: “Franciscu Iosifu”.
[88]
 Activitatea Dietei a fost apoi întrerupt
ă
pentru a permite deputa
ţ
ilor s
ă
participe la
ş
edin
ţ
ele Senatuluiimperial. Dieta
ş
i-a reluat activitatea în februarie 1864, când situa
ţ
ia Cabinetului Schmerling a început s
ă
fiecritic
ă
din cauza rela
ţ
iilor interna
ţ
ionale extrem de defavorabile pentru Austria; ele au determinat, la 30 iulie1864, c
ă
derea cabinetului Schmerling. Aceast
ă
schimbare a provocat noi preocup
ă
ri în sânul na
ţ
iunii românedin Transilvania, care dup
ă
atâtea sacrificii î 
ş
i realizase o parte din programul s
ă
u na
ţ
ional.De aceste dificult
ăţ
i în care se zb
ă
tea imperiul austriac au c
ă
utat s
ă
profite ungurii.
 Atacul unguresc.
Contele Apponyi a prezentat din partea ungurilor, înc
ă
în 1863, un memoriu împ
ă
ratuluicare cuprindea dorin
ţ
a unei reconcilieri prin concesiuni reciproce, cerând revizuirea legii din 1848
ş
i instaurareaunui “dualism coordonat” între Ungaria
ş
i Austria, care nu vor mai fi considerate ca entit
ăţ
i separate ci ca osingur 
ă
Austro-Ungarie. Situa
ţ
ia interna
ţ
ional
ă
a favorizat planurile ungure
ş
ti în 1865, din cauza r 
ă
zboaielor purtate de imperiu. În acest an, împ
ă
ratul Francisc Iosif, împreun
ă
cu împ
ă
r 
ă
teasa Elisabeta, favorita ungurilor,au vizitat Pesta, în vederea unei colabor 
ă
ri cu ungurii. Rezultatul acestei vizite a fost dizolvarea Dietei de laSibiu (1 septembrie 1865)
ş
i convocarea noii Diete la Cluj, pentru 19 noiembrie 1865. Pe baza legii electoraledin 1791, care a fost pus
ă
din nou în vigoare, au intrat în aceast
ă
diet
ă
150 deputa
ţ
i unguri
ş
i secui, 34 deputa
ţ
iromâni
ş
i 25 deputa
ţ
i sa
ş
i. Noua Diet
ă
a votat unirea Transilvaniei cu Ungaria.Anul 1867 a sprijinit înc
ă
 
ş
i mai mult programul unguresc. În 18 iunie 1867, împ
ă
ratul Francisc Iosif a fost încoronat rege al Ungariei la Buda-Pesta. La mai pu
ţ
in de dou
ă
s
ă
pt
ă
mâni dup
ă
acest eveniment, au fostabrogate toate legile votate de Dieta de la Sibiu (20 iunie 1867), fapt care a z
ă
d
ă
rnicit toate speran
ţ
eleromânilor.Mitropolitul unit
Ş
ulu
ţ
iu a supravie
ţ
uit câteva luni acestui act, obligat fiind s
ă
vad
ă
începutul “dualismului”care, pentru na
ţ
iunea sa, a însemnat instaurarea unei perioade de noi lupte
ş
i suferin
ţ
e na
ţ
ionale. Totu
ş
icredin
ţ
a sa a r 
ă
mas neclintit
ă
,
ş
i gata s
ă
înfrunte pân
ă
la cap
ă
t robia str 
ă
in
ă
. Cu aceste sentimente scrise dinViena (în 13 noiembrie 1861) lui Gh. Bari
ţ
iu:
"goli, zdrem
ţ 
o
ş
i, fl 
ă
mânzi, huli 
ţ 
i, împedeca
ţ 
i, submina
ţ 
i, vom ap
ă
ra -c 
ă
acum e timpul - dreapta cauz 
ă
a Na
ţ 
iunii,
ş
i s
ă
nu ne l 
ă
s
ă
m de nimica învin
ş
i, pân
ă
când nu ne vom ridica
ş
i 
of 00

Leave a Comment

You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...
You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...