• Embed Doc
  • Readcast
  • Collections
  • CommentGo Back
Download
 
 
3
 
Divor
Å£
 
ÅŸ
i rec
ă
s
ă
torire
 
 Patru perspective cre
 ş
tine
Editor: H. Wayne House
 Autori:
J. Carl Laney, William Heth, ThomasEdgar, Larry Richards
Cuprins
Introducere
3
 
Wayne House
1. F
ă
r
ă
divor
Å£
 
ÅŸ
i f 
ă
r
ă
rec
ă
s
ă
torire
 J. Carl Laney 
5
 
Reac
Å£
ii
William A. Heth 28Thomas R. Edgar 31 Larry Richards 34
 
2. Divor
Å£
, dar f 
ă
r
ă
rec
ă
s
ă
torire
William A. Heth 36 
Reac
Å£
ii
 J. Carl Laney 69Thomas R. Edgar  Larry Richards
3. Divor
Å£
 
ÅŸ
i rec
ă
s
ă
torire datorit
ă
 adulterului
ÅŸ
i p
ă
r
ă
sirii
Thomas R. Edgar 
Reac
Å£
ii
 J. Carl LaneyWilliam A. Heth Larry Richards
4. Divor
Å£
ul
ÅŸ
i rec
ă
s
ă
torirea suntpermise într-o multitudine decircumstan
Å£
e
 Larry Richards
Reac
Å£
ii
 J. Carl LaneyWilliam A. HethThomas R. Edgar 
Introducere
 H. Wayne House
Fenomenul divor 
Å£
ului a p
ă
truns în societateanoastr 
ă
astfel încât rata c
ă
s
ă
toriilor este aproapeidentic
ă
cu rata divor 
Å£
urilor. Aceasta nu serestrânge doar la mediul necre
ÅŸ
tin. Cre
ÅŸ
tiniiasalteaz
ă
de asemenea cabinetele de psihologie
ÅŸ
i de consiliere familial
ă
, c
ă
utând s
ă
rezolveconflicte aparent ireconciliabile.Pe lâng
ă
faptul c
ă
vie
Å£
ile celor afecta
Å£
i se afl
ă
 în dificultate, modul în care pastorii
ÅŸ
i teologiiau ajuns la concluzii diferite, uneoricontradictorii pe tema divor 
Å£
ului
ÅŸ
i rec
ă
s
ă
toririiare darul de a-l umple pe laic de nedumerire:dac
ă
exper 
Å£
ii nu au ajuns la un acord comun, ce pot face sau crede oamenii obi
ÅŸ
nui
Å£
i? Astfel, înaceast
ă
carte sînt prezentate patru argumentestandard din perspective diferite, precum
ÅŸ
icontra-argumente pentru fiecare dintre ele. Într-un astfel de context, cititorul mediu poate evaluavaliditatea divor 
Å£
ului
ÅŸ
i rec
ă
s
ă
toririi.Fiecare persoan
ă
care a contribuit la aceast
ă
 carte a petrecut neobi
ÅŸ
nuit de mult timp studiind problema divor 
Å£
ului
ÅŸ
i rec
ă
s
ă
toririi. Fiecare ascris fie c
ă
r 
Å£
i, fie manuscrise, privind în detaliufiecare punct de vedere prezentat în acest volum.Totu
ÅŸ
i, ei au ajuns la concluzii diferite în maimulte probleme. Aceasta se datoreaz
ă
în partefaptului c
ă
ei au p
ă
reri diferite asupra felului încare se în
Å£
elege c
ă
s
ă
toria, asupra semnifica
Å£
ieiexpresiei „un singur trup“
ÅŸ
i asupra importan
Å£
eisau în
Å£
elegerii corecte din punct de vederegramatical a pasajelor biblice specificesubiectului. Cititorii vor observa unele dintreacestea precum
ÅŸ
i alte influen
Å£
e în timp ce vor  parcurge fiecare capitol.Cartea mai con
Å£
ine
ÅŸ
i câte un studiu de caz pecare fiecare autor l-a introdus la sfâr 
ÅŸ
itulsec
Å£
iunii care îi apar 
Å£
ine. Aceasta permitecititorului s
ă
treac
ă
peste argumentele tehnice
ÅŸ
is
ă
observe cum o anume perspectiv
ă
 func
Å£
ioneaz
ă
în via
Å£
a real
ă
.Reac
Å£
iile confer 
ă
o privire important
ă
în pozi
Å£
ia fiec
ă
rui autor. Aici, ceilal
Å£
i autori auocazia de a men
Å£
iona punctele de comun acord
ÅŸ
i a explica mai pe îndelete punctele dedivergen
ţă
. ÃŽn mai multe ocazii reac
Å£
iile suntcele mai folositoare pentru c
ă
punctele majore
 
 
4
de divergen
ţă
sunt subliniate
ÅŸ
i argumentate înmod mai succint.Ve
Å£
i descoperi în curând c
ă
autorii acesteic
ă
r 
Å£
i fac referin
ţă
din abunden
ţă
la versete biblice. Ar fi mai indicat dac
ă
a
Å£
i putea citiaceste versete împreun
ă
cu argumenteleinvocate de fiecare autor, exprimate de multe oriîn versiuni sau traduceri diferite, astfel încât s
ă
  pute
Å£
i beneficia din plin de prezentarea biblic
ă
 realizat
ă
de fiecare autor. Unele dintre pasajelemajore se g
ă
sesc în Geneza 2:24, Levitic 18:6-18, Deuteronom 24:1-3, Matei 5:32 – în specialversetul 9 – Marcu 10:2-12
ÅŸ
i 1 Corinteni 7:12-16.Ve
Å£
i observa de asemenea c
ă
exist
ă
ocontrovers
ă
considerabil
ă
în ce prive
ÅŸ
te în
Å£
elesulunelor cuvinte din limba ebraic
ă
sau greac
ă
.Dac
ă
nu cunoa
ÅŸ
te
Å£
i limbile greac
ă
sau ebraic
ă
, s-ar putea s
ă
vi se par 
ă
dificil de urm
ă
rit, îns
ă
 nevoia de a discuta aceste probleme devineevident
ă
. De vreme ce Scriptura a fost scris
ă
înaceste limbi, deseori sensul unui pasaj depindede o în
Å£
elegere corect
ă
a cuvintelor folosite dec
ă
tre autorii biblici. O aten
Å£
ie sporit
ă
acordat
ă
 celorlal
Å£
i autori ai c
ă
r 
Å£
ii v
ă
va fi de folos înaceast
ă
problem
ă
. De asemenea a
Å£
i putea dori s
ă
 c
ă
uta
Å£
i cuvintele potrivite – sensul în original, ca
ÅŸ
i traducerea lor – într-un dic
Å£
ionar biblic, într-un dic
Å£
ionar de greac
ă
sau ebraic
ă
sau intr-oconcordan
ţă
substan
Å£
ial
ă
. Bunul sim
Å£
v
ă
vaajuta, comparând totodat
ă
pasajele din Scriptur 
ă
 cu alte pasaje.Cei patru autori ai c
ă
r 
Å£
ii ajung la concluziidiferite ce rezult
ă
din greutatea diferit
ă
pe carefiecare o confer 
ă
diverselor pasaje. Ce înseamn
ă
 „un singur trup“? Se refer 
ă
oare la rela
Å£
ii desânge? Care este natura c
ă
s
ă
toriei? Este ea prinnatura ei indisolubil
ă
? Cum putem explicadivor 
Å£
ul de so
Å£
iile str 
ă
ine din Ezra
ÅŸ
i Maleahi?Se refer 
ă
Isus la perioada de logodn
ă
atuncicând folose
ÅŸ
te cuvântul curvie în Matei 19:9?Ori se refer 
ă
la un act incestuos? Ofer 
ă
Isus onou
ă
înv
ăţă
tur 
ă
care anuleaz
ă
înv
ăţă
tura luiMoise din Deuteronom? Se refer 
ă
oare Matei19:9 doar la divor 
Å£
 
ÅŸ
i nu la rec
ă
s
ă
torire, orirec
ă
s
ă
torirea face parte în mod natural dinîn
Å£
elegerea divor 
Å£
ului? Dac
ă
curvia includeadulterul, precum
ÅŸ
i alte p
ă
cate sexuale, serefer 
ă
oare la un singur act sau se refer 
ă
la ostare continu
ă
?Introduce Pavel o alt
ă
excep
Å£
ie în afar 
ă
de„curvie“ sau „imoralitate sexual
ă
“ în 1 Corinteni7, adic
ă
p
ă
r 
ă
sirea de c
ă
tre partenerulnecredincios? ÃŽnseamn
ă
aceasta c
ă
partenerulcre
ÅŸ
tin trebuie s
ă
r 
ă
mân
ă
nec
ă
s
ă
torit sau se permite o nou
ă
c
ă
s
ă
torie?O întrebare cu în
Å£
eles mai larg în ce prive
ÅŸ
tedivor 
Å£
ul
ÅŸ
i rec
ă
s
ă
torirea pentru cei cre
ÅŸ
tini estecum afecteaz
ă
harul lui Dumnezeu aceast
ă
  problem
ă
. Unde
ÅŸ
i cum intervine iertarea luiDumnezeu? Acestea
ÅŸ
i multe alte întreb
ă
ri v
ă
 a
ÅŸ
teapt
ă
în aceast
ă
carte. M
ă
rog ca Dumnezeus
ă
o foloseasc
ă
pentru a v
ă
ajuta s
ă
g
ă
si
Å£
ir 
ă
spunsul S
ă
u.
 
Despre autori
 H. Wayne House
, fost profesor asistent de teologiesistematic
ă
la Dallas Theological Seminary, estedecan
ÅŸ
i profesor de teologie la Western BaptistCollege din Salem, Oregon. Pe lâng
ă
publicarea unor articole academice, a fost coautor al c
ă
r 
Å£
ii cu titlul„Dominion Theology: Blessing or Curse“ (Teologiadomina
Å£
iei: binecuvântare sau blestem)
ÅŸ
i „TheChristian Confronts His Culture“ (Cre
ÅŸ
tinulconfrunt
ă
cultura sa). De asemenea, a slujit ca
ÅŸ
ieditor al lucr 
ă
rii „Schooling Choices: AnExamination of Public, Private and Home Education“(Variante de
ÅŸ
colarizare: O analiz
ă
a educa
Å£
iei publice, private
ÅŸ
i domestice)
 J. Carl Laney
este profesor de literatur 
ă
biblic
ă
laWestern Conservative Baptist Seminary. Autor almai multor articole din reviste
ÅŸ
i un contribuitor frecvent la Bibliotheca Sacra, a scris opt c
ă
r 
Å£
i, printrecare „A Guide to Church Discipline“ (Un ghid aldisciplin
ă
rii eclesiale)
ÅŸ
i „The Divorce Myth“ (Mituldivor 
Å£
ului), o analiz
ă
biblic
ă
a divor 
Å£
ului
ÅŸ
irec
ă
s
ă
toririi.
William A. Heth
este profesor asistent de NoulTestament
ÅŸ
i limba greac
ă
la Taylor University dinUpland, Indiana. ÃŽmpreun
ă
cu Gordon J. Wenham ascris „Jesus & Divorce: The Problem with theEvangelical Consensus“ (Isus
ÅŸ
i divor 
Å£
ul: Problemaconsensului evanghelic).
Thomas E. Edgar 
este profesor de Noul Testament laCapital Bible Seminary în Lanham, Maryland. El estede asemenea autorul c
ă
r 
Å£
ii „Miraculous Gifts: AreThey for Today“ (Darurile miraculoase: sunt ele pentru zilele noastre?)
 Lawrence O. (Larry) Richards
a predat la WheatonCollege în Wheaton, Illinois pentru mai mul
Å£
i ani
ÅŸ
i ascris manuale de educa
Å£
ie cre
ÅŸ
tin
ă
care sunt folositela scar 
ă
larg
ă
. Acum este un scriitor dedicat, a scris peste o sut
ă
de c
ă
r 
Å£
i, printre care „ExpositoryDictionary of Bible Words“ (Dictionar expozitiv decuvinte biblice), „The Teacher’s Commentary“(Comentariul înv
ăţă
torului)
ÅŸ
i „Revell Essential BibleDictionary“ (Dic
Å£
ionarul biblic elementar Revell).Richards a scris mai multe c
ă
r 
Å£
i devo
Å£
ionale pentrutineri
ÅŸ
i adul
Å£
i, precum
ÅŸ
i notele lucr 
ă
rii de succes„Adventure Bible“ (Biblia aventurii).
 
 
 
5
 J. Carl Laney
∗
 
Cu ocazia Consiliului Interna
Å£
ional pe temaineran
Å£
ei Scripturii din 1982, Francis Schaeffer aafirmat: „Dac
ă
suntem de acord c
ă
Biblia esteadev
ă
rat
ă
în întregime, nu putem evitaafirma
Å£
iile ei care au leg
ă
tur 
ă
cu aspecte delicatedin via
Å£
a noastr 
ă
, precum divor 
Å£
ul“.Divor 
Å£
 
ÅŸ
i rec
ă
s
ă
torire – simpla men
Å£
ionare aacestui subiect în cadrul unei întâlniri a pastorilor, a diaconilor sau în cadrul unuiconsiliu de ordinare garanteaz
ă
încingerea unor discu
Å£
ii aprinse. ÃŽns
ă
deseori aceste problemesunt influen
Å£
ate de sentimente personale,experien
Å£
e
ÅŸ
i tr 
ă
iri interioare.Discutând cu un coleg de seminar pe aceast
ă
 tem
ă
, mi s-a pus întrebarea: „În ce fel s-ar puteaschimba modul t
ă
u de a vedea problema dac
ă
 fiul sau fiica ta ar fi divor 
Å£
a
Å£
i?“ Aceast
ă
întrebaresugereaz
ă
faptul c
ă
experien
Å£
a personal
ă
 reprezint
ă
criteriul definitoriu în stabilirea unei pozi
Å£
ii cu privire la acest subiect controversat.ÃŽntr-o asemenea perspectiv
ă
, datele Scripturii fiese afl
ă
pe un plan secundar, fie sunt for 
Å£
ate s
ă
seconformeze tendin
Å£
elor experien
Å£
ei personale.Recent, am fost rugat s
ă
nu abordezsubiectul divor 
Å£
ului
ÅŸ
i al rec
ă
s
ă
toririi, atuncicând am fost invitat s
ă
vorbesc la o conferin
ţă
  biblic
ă
a unei biserici. Pastorul a explicat: „noi,cei implica
Å£
i în lucrarea pastoral
ă
, avem o perspectiv
ă
diferit
ă
asupra acestui subiect fa
ţă
decei ce predau la seminarii.“ Aceasta afirma
Å£
ieimplic
ă
faptul c
ă
nimeni nu poate stabiliadev
ă
rul lui Dumnezeu doar pe baza unui studiual Scripturii. Astfel, interpret
ă
rile trebuie s
ă
fiemodificate sau acordate cu experien
Å£
a personal
ă
 referitor la cei divor 
Å£
a
Å£
i sau rec
ă
s
ă
tori
Å£
i.
∗
Materialul din sec
Å£
iunea ce apar 
Å£
ine lui J. CarlLaney se bazeaz
ă
pe cartea acestuia cu titlul Mituldivor 
Å£
ului (The Divorce Myth) (Bethany HousePublisher, 1981)
ÅŸ
i este folosit pe baza permisiuniide
Å£
in
ă
torului dreptului de autor.
De
ÅŸ
i experien
Å£
a personal
ă
 
ÅŸ
i sentimentele joac
ă
un rol important în stabilirea identit
ăţ
iinoastre
ÅŸ
i a modului nostru de gândire, ace
ÅŸ
tifactori nu pot sta la baza consilierii pastorale acelor ce se confrunt
ă
cu divor 
Å£
ul sau au în vedererec
ă
s
ă
torirea. Cuvântul lui Dumnezeu trebuie s
ă
 constituie fundamentul oric
ă
rei teologii practice.Teologia biblic
ă
a divor 
Å£
ului
ÅŸ
i rec
ă
s
ă
toririitrebuie s
ă
se întemeieze pe Scriptur 
ă
 
ÅŸ
i nu peexperien
ţă
.Dar ce spune Biblia? A
ÅŸ
a cum am prezentatîn cartea mea Mitul divor 
Å£
ului
1
, cred c
ă
în ceeace prive
ÅŸ
te c
ă
s
ă
toria, Scriptura ne înva
ţă
c
ă
ea afost creat
ă
de Dumnezeu ca fiind valabil
ă
pân
ă
 la moarte, iar în ceea ce prive
ÅŸ
te divor 
Å£
ul
ÅŸ
irec
ă
s
ă
torirea, acestea cad sub inciden
Å£
aadulterului. ÃŽn sec
Å£
iunea urm
ă
toare vom analizatextele majore care se ocup
ă
de c
ă
s
ă
torie, divor 
Å£
 
ÅŸ
i rec
ă
s
ă
torire. Obiectivul meu final nu este s
ă
 v
ă
conving de propria mea pozi
Å£
ie, ci maidegrab
ă
doresc s
ă
v
ă
ajut s
ă
în
Å£
elege
Å£
i ceea ceScriptura ne înva
ţă
cu privire la aceast
ă
  problem
ă
moral
ă
contemporan
ă
.Vorbind despre tema c
ă
ut
ă
rii adev
ă
rului,William Sanford LaSor, profesor de VechiulTestament la Seminarul Teologic Fuller aremarcat: „Nu avem nici un motiv s
ă
ne tememde adev
ă
r; doar ignoran
Å£
a poate s
ă
ne fac
ă
r 
ă
u… Noile adev
ă
ruri sunt întotdeauna o provocare pentru vechile opinii. Dar noile adev
ă
ruri nudistrug niciodat
ă
vechile adev
ă
ruri; ele doar separ 
ă
adev
ă
rul de înv
ăţă
turile false“.
2
Astfel,am încredere c
ă
ve
Å£
i cânt
ă
ri cu grij
ă
argumentele
ÅŸ
i exegeza prezentate de mine, pe m
ă
sur 
ă
ce v
ă
 articula
Å£
i propriul dumneavoastr 
ă
punct devedere despre divor 
Å£
 
ÅŸ
i rec
ă
s
ă
torire.
Planul lui Dumnezeu pentru c
ă
s
ă
torie
Orice studiu biblic despre divor 
Å£
trebuie s
ă
 înceap
ă
cu luarea în considerare a planuluioriginal al lui Dumnezeu pentru c
ă
s
ă
torie. Acest plan este revelat în Geneza 2:24, text care estecitat de dou
ă
ori în Evanghelii (Matei 19:5;Marcu 10:7-8)
ÅŸ
i o dat
ă
în Epistole (Efeseni
F
ă
r
ă
divor
Å£
 
ÅŸ
i f 
ă
r
ă
rec
ă
s
ă
torire
of 00

Leave a Comment

You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...
You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...