• Embed Doc
  • Copy Link
  • Readcast
  • Collections
  • CommentGo Back
Download
 
Does God Exist - Exist
ă
Dumnezeu - Întrebarea Fundamental
ă
a Vie
ţ
ii
- 1 -
 
Exist
ă
Dumnezeu?
 Întrebarea Fundamental 
ă
a Vie
 ţ 
ii 
¤ 2000 Biserica Unit
ă
a lui Dumnezeu,
o Asocia
 ţ 
ie Interna
 ţ 
ional 
ă 
 
Toate drepturile rezervate. Tip
ă
rit
ă
în Statele Unite ale Americii. Scripturile în aceast
ă
bro
ş
ur 
ă
sunt citatedin Versiunea Nou
ă
King James (¤ 1988 Thomas Nelson, Inc., publishers), dac
ă
nu este notat
ă
altfel.Publicat
ă
în limba român
ă
de T.G.S. Interna
ţ
ional, P.O. Box 360, Berlin, Ohio, 44610, USA
Autor: John Ross Schroeder, Bill Bradford Scriitori contributori: Scott Ashley, Roger Foster,Critici Editoriali : John Bald, Jim Franks, Bruce Gore, Roy Holladay, John Jewell, Paul Kieffer, Graemme Marshall,Burk McNair, Richard Thompson, David Treybig , Donald Ward, Lyle Welty, Dean Wilson
ACEAST
Ă
PUBLICA
Ţ
IE NU ESTE DE VÂNZARE.
Este un serviciu educativ gratuit, în interesul public, publicatde Biserica Unit
ă
a lui Dumnezeu, o Asocia
ţ
ie Interna
ţ
ional
ă
[United Church of God, an International Association
 
Does God Exist - Exist
ă
Dumnezeu - Întrebarea Fundamental
ă
a Vie
ţ
ii
- 2 -
 
Întrebând Întreb
ă
rile FundamentaleD
escoperirea a fost fenomenal
ă
. Pentru zece zile astronomii au îndreptat cu aten
ţ
ieTelescopul Spa
ţ
ial Hubble spre un petic mic de cer care p
ă
rea nu mai mare decât ungr 
ă
unte de nisip
ţ
inut cu bra
ţ
ul întins. Concentrând pe un punct lâng
ă
Carul Mare undevederea nu ar fi blocat
ă
de planetele
ş
i stelele din vecin
ă
tate, oamenii de
ş
tiin
ţă
au folositinstrumentele giganticului telescop în orbit
ă
ca s
ă
adune metodic 342 expuneri, în medieîntre 15
ş
i 40 de minute durat
ă
. Ei au înregistrat cu r 
ă
 bdare puncte de lumin
ă
minuscule patru bilioane mai palide decât cele detectabile cu ochiul omenesc.Ei au sperat c
ă
g
ă
seasc
ă
r 
ă
spunsuri la întreb
ă
ri fundamentale despre univers. Câteste de întins? Cât de departe am putea noi vedea în cercetarea noastr 
ă
pentru galaxii bilioane de ani lumin
ă
de a noastr 
ă
? Ar putea ei g
ă
si indicii asupra originii universului
ş
ia galaxiei noastre proprii Calea Laptelui?Astronomi au fost impresiona
ţ
i când au combinat sutele de imagini
ş
i au dezv
ă
luitfructele muncii lor. Înaintea lor se afla o imagine uimitoare. Micul gr 
ă
unte de cer cercetat cu atâta aten
ţ
ie am
ă
nun
ţ
it
ă
de cel mai puternic telescop al omului con
ţ
inea uncaleidoscop de sute peste sute de galaxii de diferite forme, m
ă
rimi
ş
i culori. Privind printr-un „tub” de cer de m
ă
rimea unui fir de p
ă
r ei au num
ă
rat
nu mai pu
 ţ 
in de 1500 de galaxii.
Explorând limitele detectabile ale timpului
ş
i spa
ţ
iului, ei au dedus c
ă
cele maislabe galaxii pe care le înregistraser 
ă
ei, erau la mai mult de
10 bilioane
de ani lumin
ă
dedistan
ţă
. Unele dintre cele mai str 
ă
lucitoare erau chiar aproape, la numai o distan
ţă
de 2.5 bilioane de ani-lumin
ă
.Chiar 
ş
i mai uimitor, oamenii de
ş
tiin
ţă
au conclus c
ă
universul con
ţ
ine cu multmai multe galaxii decât ne putem noi imagina – cel pu
ţ
in
100 de bilioane
ş
i
 
foarte posibilchiar mai multe.Cât sunt de mari aceste numere? Ca s
ă
le punem în perspectiv
ă
, dac
ă
ai num
ă
ragalaxiile la o rat
ă
de una pe secund
ă
pentru 24 de ore,
ţ
i-ar lua aproape 32 de ani de unasemenea num
ă
rat ca s
ă
ajungi la un bilion. Ai folosi aproape 3200 de ani ca s
ă
ajungi la100 bilioane de galaxii,
ş
i aceasta este numai estimarea numerelor de galaxii în univers.Galaxia medie de m
ă
rimea C
ă
ii Laptelui se crede c
ă
con
ţ
ine 200 de bilioane de stele
ş
i unnum
ă
r ne spus de mare de planete.Asemenea numere uluitoare ne dep
ăş
esc repede în
ţ
elegerea
ş
i imagina
ţ
ia noastr 
ă
 limitat
ă
.
Întreb
ă
ri fundamentale asupra originilor
Care dintre noi nu a privit la cerul nop
ţ
ii
ş
i nu s-a minunat dece suntem noi oareaici?
 
Care ne este locul nostru în univers? Care este scopul vie
ţ
ii?Într-o epoc
ă
de cre
ş
tere uimitoare a cuno
ş
tin
ţ
elor despre univers, filozofi, savan
ţ
i
ş
i al
ţ
i gânditori se întreab
ă
acelea
ş
i întreb
ă
ri. Presupunerile pe care le-au tras dinîn
ţ
elegerea
ş
tiin
ţ
ific
ă
tradi
ţ
ional
ă
 
ş
i ra
ţ
ionamentul profund au fost încercate
ş
i au l
ă
sat dedorit.Fizicianul teoretic britanic Stephen Hawking, autorul c
ă
r 
ţ
ii foarte c
ă
utate
O scurt 
ă 
 istorie a timpului: Dela Marea Explozie la G
ă 
urile Negre
[A Brief History of Time: Fromthe Big Bang to Black Holes], consider 
ă
unele dintre aceste întreb
ă
ri vitale: „Noi neg
ă
sim într-o lume consternat
ă
,” scrie el. „Noi vrem s
ă
pricepem tot ce vedem în jurul
 
Does God Exist - Exist
ă
Dumnezeu - Întrebarea Fundamental
ă
a Vie
ţ
ii
- 3 -
 
nostru
ş
i s
ă
întreb
ă
m: Care este natura universului? Care este locul nostru în el
ş
i de undeam venit?” (1988, p. 171).Oamenii au pus întreb
ă
ri privitor la existen
ţ
a noastr 
ă
înc
ă
de la începutul istoriei.Dar rareori au fost ele atât de bine exprimate ca de eminen
ţ
ii oamenii de
ş
tiin
ţă
, istoricii
ş
ifilozofii epocii noastre.Profesorul Hawking nu pretinde s
ă
aib
ă
toate r 
ă
spunsurile. Dar prin cuno
ş
tin
ţ
ele
ş
i abilitatea sa
ş
tiin
ţ
ific
ă
extraordinar 
ă
– în special în câmpurile de astronomie,cosmologie
ş
i matematic
ă
– el întreab
ă
întreb
ă
rile corecte.El nu este singurul om de
ş
tiin
ţă
care s
ă
reflecteze asupra acestor întreb
ă
rifundamentale.Defunctul Carl Sagan, de asemenea un om de
ş
tiin
ţă
str 
ă
lucitor 
ş
i un autor de c
ă
r 
ţ
ifoarte populare, a scris în introducerea sa a c
ă
r 
ţ
ii Profesorului Hawking: „Noi ne petrecem vie
ţ
ile de zi cu zi f 
ă
r 
ă
s
ă
în
ţ
elegem aproape nimic despre lume. Noi ne gândim prea pu
ţ
in la ma
ş
in
ă
ria care genereaz
ă
lumina solar 
ă
care face via
ţ
a posibil
ă
, la gravitateacare ne
ţ
ine lipi
ţ
i de p
ă
mânt care altfel ne-ar trimite de a rostogolul în spa
ţ
iu sau de atomiidin care suntem f 
ă
cu
ţ
i
ş
i de a c
ă
ror stabilitate depindem fundamental” (ibid., p. ix).Profesorul Sagan
ş
i-a dedicat via
ţ
a întreag
ă
aducerii gândirii
ş
tiin
ţ
ifice publiculuine
ş
tiin
ţ
ific. Noteaz
ă
o alta dintre observa
ţ
iile sale: „Cu excep
ţ
ia copiilor (care nu
ş
tiusuficient ca s
ă
nu întrebe întreb
ă
rile importante), pu
ţ
ini dintre noi petrec mult timpminunându-ne dece este natura în felul în care este; de unde a venit cosmosul, sau dac
ă
afost întotdeauna aici…” (ibid.).Poate c
ă
cei mai mul
ţ
i dintre noi se simt necalifica
ţ
i s
ă
cânt
ă
reasc
ă
mistereleuniversului, c
ă
ne-am pierde timpul. Dar aceasta nu este adev
ă
rat. Aceast
ă
curiozitateintelectual
ă
vine cu teritoriul de a fi fiin
ţă
omeneasc
ă
. Tu ar trebui s
ă
întrebi întreb
ă
rile
ş
is
ă
ai r 
ă
spunsurile.Profesorul Hawking accentueaz
ă
acest punct în ultimele pagini ale
O scurt 
ă 
 istorie a timpului: „
…Dac
ă
noi descoperim o teorie complect
ă
[care s
ă
explice totul] ar trebui ca cu timpul s
ă
fie în
ţ
eleas
ă
în principii generale de toat
ă
lumea, nu numai decâ
ţ
iva oameni de
ş
tiin
ţă
. Atunci, noi to
ţ
i, filozofi, oameni de
ş
tiin
ţă
 
ş
i lumea obi
ş
nuit
ă
, ar trebui s
ă
putem s
ă
lu
ă
m parte în discu
ţ
ia întreb
ă
rii „
dece exist 
ă 
m noi
 ş
i universul”
(p.175, accentuarea ad
ă
ugat
ă
).El conclude. „Dac
ă
noi afl
ă
m r 
ă
spunsul la aceasta, ar fi triumful absolut al ra
ţ
iuniiomene
ş
ti – 
 pentru c
ă
noi am cunoa
 ş
te atunci mintea lui Dumnezeu
” (ibid., accentuareaad
ă
ugat
ă
).
O întrebare important
ă
 Istoricul britanic Paul Johnson a scris recent cartea
O istorie a Evreilor 
[A Historyof the Jews]. El a întrebat de asemenea, în paginile ei, unele dintre cele mai importanteîntreb
ă
ri ale omenirii: „Pentru ce suntem noi pe p
ă
mânt? Este istoria numai o serie deevenimente a c
ă
ror sum
ă
nu are nici o însemn
ă
tate?… sau este un plan providen
ţ
ial alc
ă
rui agen
ţ
i, oricât de umili, noi suntem,?” (1997, p. 2).Este aceast
ă
via
ţă
tot ce este sau este ceva mai mult? Dac
ă
este ceva mai mult,cum ar trebui cuno
ş
tin
ţ
a despre acel „ceva” s
ă
ne afecteze via
ţ
a? Pierdem oare o perspectiv
ă
vital
ă
când revedem paginile istoriei omene
ş
ti?Acestea sunt într-adev
ă
r întreb
ă
ri fundamentale. Le-am privit noi cinstit? Decesuntem noi aici? Au vie
ţ
ile noastre vre-un scop? Care ne este destinul,
ş
i este destinulacela legat inextricabil de existen
ţ
a lui Dumnezeu? Noi avem nevoie s
ă
punem
ş
i s
ă
 
of 00

Leave a Comment

You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...
You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...