Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
5Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Florea Oprea - Manual de Restaurare a Cartii Vechi Si a Documentelor Grafice v.0.1 (RTF)

Florea Oprea - Manual de Restaurare a Cartii Vechi Si a Documentelor Grafice v.0.1 (RTF)

Ratings: (0)|Views: 458 |Likes:
Published by utilitasetveritas
Florea Oprea - Manual de Restaurare a Cartii Vechi Si a Documentelor Grafice v.0.1 (RTF)
Florea Oprea - Manual de Restaurare a Cartii Vechi Si a Documentelor Grafice v.0.1 (RTF)

More info:

Published by: utilitasetveritas on Mar 05, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/09/2014

pdf

text

original

 
MANUAL DE RESTAURARE A CRII VECHI
Ă Ţ
 ŞI A DOCUMENTELOR GRAFICE
Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a României OPREA, FLOREA
ţ
Manual de restaurare a crii vechi şi documentelor
ă ţ
 grafice
/ Florea Oprea. - Bucureşti: Editura Muzeului Literaturii Române,2009 ISBN 978-973-167-029-47.025.4 Tehnoredactare: Luminia LOGIN
ţ
MANUAL DE RESTAURARE ACRII VECHI ŞI A
Ă Ţ
 DOCUMENTELOR GRAFICE
Bucureşti, 2009
Cu ajutorul crii, oricine poate înva singur o mulime de lucruri
ă ţ ăţ ţ
folositoare
1
.
PREFA
ŢĂ
9
A
vem norocul s moştenim din trecut mrturii spirituale ce poart
ă ă ă
 cu aceeaşi cldur ca în vremurile de demult cuvintele şi gândurile
ă ă
  înaintaşilor noştri, credina şi speranele lor, lupta lor pentru existen şi
ţ ţ ţă
 bun rânduial. Aceste mrturii
ă ă ă
-
cri şi documente
ă ţ
-
ne-au parvenit cudiscreie, în mod aproape imperceptibil pentru memoria noastr mereu
ţ ă
  încrcat cu prea multele griji ale zilei. Cel mai adesea ele au aşteptat
ă ă
 abandonate vreme îndelungat în pivnie şi poduri unde au fost
ă ţ
 marginalizate de nepriceperea unora care le-au ascuns ori le-au uitatdincolo de protecia pe care o merit. Au scpat la noroc şi la înmplare
ţ ă ă
 
 
câte s- au nimerit pentru c scris este: habent sua fata libelli. într-adevr
ă ă
 multe au suferit degradri şi mutilri şi au nevoie de tratamente de
ă ă
  însntoşire pentru c ele constituie înc un nepreuit tezaur de
ă ă ă ă ţ
  învtur şi de repere spirituale.
ăţă ă
Starea coleciilor de carte şi documente degradate de-a lungul
ţ
 timpului cu voia sau fr voia oamenilor a sensibilizat societatea modern
ă ă ă
 pentru a interveni cu scopul de a salva ce se mai poate salva. Ca urmare, în cea de a doua parte a secolului XX au luat fiin laboratoare şi servicii
ţă
 de restaurare şi conservare pe lâng marile biblioteci, arhive şi muzee iar
ă
 dezideratele de protecie specific a coleciilor de carte şi documente au
ţ ă ţ
 condus la apariia unor organizaii internaionale de profil.
ţ ţ ţ
Chemat fiind la aciunea de conservare şi restaurare a coleciilor de
ţ ţ
 patrimoniu cultural, am lucrat peste trei decenii ca şef al laboratorului derestaurare de la Arhivele Naionale ale României şi am desfşurat în
ţ ă
 paralel activiti de cercetare şi învnt pentru dezvoltarea
ăţ ăţă
 domeniului şi pentru formarea specialiştilor. Acum vin cu aceast carte de
ă
 restaurare în care m-arn strduit s intuiesc întrebrile
ă ă ă
eseniale, s dau cât mai multe rspunsuri şi soluii şi, nu în ultimul rând,
ţ ă ă ţ
 s formulez mai mult coeren şi rigoare limbajului profesional. Aşadar,
ă ă ţă
 aceast scriere
ă
-
ilustrat cu 248 de figuri (majoritatea fiind originale) - vine în sprijinul
ă
 celor care s- au angajat s lucreze în breasla restauratorilor de carte şi
ă
 documente grafice, prea mic pentru a avea destui îndrumtori şi prea
ă ă
 important pentru a fi lipsit de un manual profesional.
ă ă
 în mod evident, aceast carte - prima de acest fel în România - are
ă
 unele neajunsuri fireşti pentru care orice sugestii sunt binevenite.
Autorul
INTRODUCERE
1.
DEFINIIA ŞI ISTORICUL RESTAURRII
Ţ Ă
In evoluia istoric a civilizaiei omeneşti documentele şi cartea au
ţ ă ţ
 constituit o prezen permanent ca mijloc de comunicare a informaiei
ţă ă ţ
 (administrative, comerciale, juridice, religioase etc.), de pstrare a acesteia
ă
 peste timp şi de folosire în scopuri practice, inclusiv pentru educaie şi
ţ
  învmânt. Ca urmare, interesul pentru pstrarea crii şi documentelor
ăţă ă ă ţ
 este justificat deşi, din acest punct de vedere, nu toate popoarele au avut
 
aceeaşi vocaie: unele s-au dovedit deosebit de interesate de civilizaia
ţ ţ
 scris în vreme ce altele au promovat o civilizaie oral atât de productiv
ă ţ ă ă
  încât civilizaia scris nu a devenit niciodat o prezen organic dominant
ţ ă ă ţă ă ă
 a spiritualitii sociale sau a rmas mereu la nivelul unei elite.
ăţ ă
 în funcie de aceste situaii, patrimoniul istoric de carte şi documente a
ţ ţ
 avut o soart diferit de la o ar la alta. Popoarele de civilizaie scris au
ă ă ţ ă ţ ă
 pstrat cu mult grij patrimoniul de carte şi documente în vreme ce
ă ă ă
 popoarele de civilizaie oral au un patrimoniu istoric destul de srac,
ţ ă ă
 pstrat în multe situaii în colecii strine. Ca urmare şi problematica
ă ţ ţ ă
 pstrrii, conservrii şi restaurrii crii şi documentelor a fost abordat în
ă ă ă ă ă ţ ă
 moduri şi în timpuri diferite de diferite ri. Exist dovezi istorice clare
ţă ă
 privind pstrarea acestor colecii la numeroase popoare (vechii egipteni,
ă ţ
 evrei, chinezi, greci, romani, arabi, unele ri europene etc.). Pe de alt
ţă ă
 parte, srcia patrimoniului scris sau absena acestuia în privina unor mari
ă ă ţ ţ
 perioade istorice constituie o realitate la alte popoare care sunt nevoite s
ă
 valorifice cu mai mult temei istoria oral.
ă
 începând cu secolul al XlX-lea funcia social de pstrare a
ţ ă ă
 documentelor şi coleciilor de carte a fost perfecionat prin
ţ ţ ă
 instituionalizarea sa public, sub protecia legal a autoritii de stat. în
ţ ă ţ ă ăţ
 acest sens au început s fie înfiinate instituii arhivistice şi biblioteci
ă ţ ţ
 naionale autorizate cu drept de depozit legal. Astfel, în România au luat
ţ
 fiin Arhivele Statului (1831), Biblioteca Academiei Române (1868),
ţă
 Biblioteca Central Universitar din Bucureşti (1895), Biblioteca Naional
ă ă ţ ă
 (1956).Odat cu înfiinarea instituiilor de arhive şi biblioteci, dar mai ales în
ă ţ ţ
 secolul XX, s-a procedat la fundamentarea ştiinific a conceptului şi a
ţ ă
 practicii de pstrare a documentelor şi a coleciilor de carte. Cu acest prilej,
ă ţ
 conceptul de pstrare a fost înlocuit în mod treptat de conceptul de
ă
 conservare. Succesiunea dintre cele dou concepte este ilustrat, şi de
ă ă
 faptul c încercri de fundamentare ştiinific a pstrrii au existat din
ă ă ţ ă ă ă
 vremuri strvechi
ă
2
.Se ştie c în urm cu 3000 de ani, dup fiecare sezon ploios, sulurile de
ă ă ă
 papirus erau uscate sau derulate cu scopul de a vedea dac ploaia nu a
ă
 fcut s dispar scrisul. Pentru protecia contra insectelor, umiditii şi
ă ă ă ţ ăţ
 prafului, egiptenii, grecii şi romanii introduceau sulurile scrise în cutiicilindrice de lemn sau fildeş. In India şi în alte ri din Orient, manuscrisele
ţă
 

Activity (5)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
ana_sunflower liked this
zgubyutza9228 liked this
zgubyutza9228 liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->